9,366 matches
-
parte, motivațiile, iar pe de altă parte, intențiile mele față de obiectul supus cunoașterii. O atitudine care pendulează între de ce și pentru că. Aceasta presupune că orice domeniu științific este dublat, dincolo de aspectele sale factologice de niște mobiluri psiho-morale ale cercetătorului sau practicianului. Orice cunoaștere științifică trebuie să explice sau să motiveze ceva. Aceasta ar fi însăși esența etică a științei respective. Să ne întoarcem la psihopatologie. Ce urmărește să motiveze psihopatologia atât în plan științific, cât și moral? Semnificația nebuniei și a
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și chiar descoperă „teritorii” educaționale noi sau uitate. Este o tendință care va duce la redescoperirea paideia eline sau a pansophia comeniene 2. Este un proces agatosic, dar însoțit de multe efecte maligne. În România, le resimt mai întâi educatorii practicieni care sunt surprinși de modificarea rapidă a conceptelor pedagogice, de multitudinea teoriilor și de aspectele lor contradictorii. Odată cu declanșarea reformei învățământului în România, noutățile teoriei curriculumului, prezentate adesea neprofesionist, într-un stil gongoric și nu de puține ori confuz 3
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
infailibil. Or, evidenta cacophony of voices nu poate fi considerată, nici pe departe, ca remediu universal al maladiilor practicii, pentru simplul motiv că teoria curriculumului nu a posedat și nu posedă încă această rețetă miraculoasă. Rămâne așadar să aflăm de ce practicienilor li se insuflă iluzia primejdioasă că teoria curriculumului deja „știe totul” și „poate totul”. Pentru aceasta sunt necesare: clarificări și decriptări de sensuri ascunse, lămuriri de probleme ce par să fi fost rezolvate, deși au fost prost formulate, demistificări și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ed. cit., „Spuren der Sophistik bei Isokrates”, Philologus, 70/1911 (cf. Banu-Piatkowski, op. cit., II, 2); H. Gomperz, Sophistik und Rhetorik, Leipzig, 1912; I. Untersteiner, I Sophisti, Milano, 1967. c) Despre Kritias din Atena (462-400? î.Hr.) - deși nu a fost sofist practician, ci mai curând om politic, a rămas în memoria contemporanilor datorită dialogului platonic Critias. Exegeze: A. Levy, „Sulla sofistica. Studi introducttivi”, Sophia, mai multe numere din 1937; H. Pater, Der Tyrann Kritiasa und die Sophistik, Fastshr, Gundert, 1976 (cf. Banu-Piatkowski
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
eficiente. Eficientismul tylerian nu este dictat doar de rațiuni economice, iar modelul nu este un simplu business plan, ci o construcție științifică autentică. Simplitatea și funcționarea facilă a lui Tyler Rationale i-a sedus atât pe teoreticienii, cât și pe practicienii curriculumului, care au crezut că s-a câștigat, în acest fel, un instrument infailibil pentru a dezvolta, construi și optimiza, repede și sigur, curricula moderne, eficiente în orice condiții sociale și educaționale. S-a ignorat însă că modelul lui Tyler
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
normele de proiectare curriculară modernă" Și în privința acestora există o convergență remarcabilă în lumea teoreticienilor și a specialiștilor în proiectarea curriculară. Reproducem în acest sens formulările unor personalități prestigioase în domeniu, pentru a argumenta afirmația anterioară și pentru folosul educatorilor practicieni din România. Însă aceștia vor putea observa, cu ușurință, că mai multe dintre principiile și normele care urmează nu au fost respectate - sau chiar au fost încălcate grav - în procesul de proiectare a curriculumului preuniversitar românesc în vigoare. Nu vom
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
nici o legătură cu procesul instructiv-educativ real. A treia formă de „plutire teoretică” este opusă celei precedente. Ea constă într-o „coborâre” (downward) a discursului despre problemele practice ale curriculumului; discursul devine infantilizat, problemele instructive și educative sunt tratate naiv și practicienii le percep ca pe un fel de reîntoarcere la starea de „inocență adamică”. Deși nu-i numește, Schwab îi are în vedere pe „neoumaniști”, precum Maslow (cu teoria sa despre „experiențele cruciale” ale nașterii) sau Carl Rogers (cu teoria „educației
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cu teoria sa despre „experiențele cruciale” ale nașterii) sau Carl Rogers (cu teoria „educației creative” și a „educației centrate pe client”). Naivitățile puerocentriste ale acestor teoreticieni care subestimează dificultățile reale ale câmpului practic curricular nu sunt mai puțin primejdioase și practicienii le percep doar cu stupefacție și dispreț; aceste naivități candide sunt de fapt expresii ale aceleiași maladii letale care a împins curriculumul modern în agonie. A patra formă de „gândire aeriană” este un fel de „zbor încrucișat” peste căile de
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de-a lungul întregului secol XX, s-a constatat că numeroase teorii pedagogice și cercetări curriculare semnificative rămân neaplicate în practica școlară. Școala și teoria curriculară au funcționat ca entități separate, despărțite de o graniță paradoxală pe care nici educatorii practicieni și nici teoreticienii experți nu se simțeau obligați să o încalce. Dialogul teorie-practică nu a existat decât sporadic și fără urmări semnificative. Cauza esențială a acestei incomunicabilități notorii ar fi fost dată de caracterul anistoric, abstract, retoric și teoretic al
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de construcție urmată de deconstrucție prin construcție”. Expresia „deconstrucție prin construcție” (deconstruction by construction) este vădit inspirată de deconstructivismului lui Derrida. Dar ce are în vedere Cherryholmes? El prezice că, dacă domeniul curriculumului va evolua spre o atitudine poststructuralistă, atunci practicienii vor trebui să abandoneze speranța în certitudine și să înceteze să-și mai fixeze ca scop stabilitatea. Cherryholmes crede că o asemenea evoluție se produce sub ochii noștri. Crezul său este următorul: Posibilitatea unei astfel de înțelegeri poststructurale (poststructural understanding
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
este o conditio sine qua non a eficienței practice. În plus, toate disciplinele au o componentă tehnică, absolut necesară practicii profesionale. Raționalitatea tehnică este teoria abstractă, formală și discursivă care suscită întreaga atenție a cercetătorilor, dar care scapă total culturii practicienilor. Este necesar un „pas intermediar” între teorie și practică: modelul de acțiune. Când un teoretician precum David Miller a încercat să-și convertească teoriile curriculare în sisteme-expert, s-a pomenit în fața unui „haos legislativ” de probleme și decizii pe care
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
primit în plasament nu devine, din punct de vedere juridic, membru al familiei de primire, acesta continu^nd să aparțină familiei de origine. Plasamentul familial este un demers specific pentru care este nevoie de: - cadru juridic și reglementări administrative precise; - practicieni cu o anumită formare profesională; - mijloace de control; - statut clar și solid pentru familiile de primire. Plasamentul familial a avut o evoluție diferită în țările dezvoltate, diferențele între țările din Uniunea Europeană fiind foarte mari. Astfel, la nivelul anului 2000, din
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
timp, sunt oferite și câteva repere în structurarea programelor/activităților de intervenție, prin însuși conținutul itemilor și structurarea lor pe domenii de dezvoltare sau niveluri de performanță la anumite categorii de vârstă. Nu de puține ori, am întâlnit în rândul practicienilor anumite stereotipuri în utilizare și prejudecăți cu privire la valoarea anumitor instrumente sau teste (în special cele pentru evaluarea nivelului intelectual) care erau cele mai cunoscute și mai des aplicate (acestea constituind categoria instrumentelor „de primă mână”1); erau ignorate sau marginalizate
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
biologice: biochimia sângelui și a urinii, hematologie, imunologie, explorări funcționale renale; 2. explorări imagistice; 3. examenul morfologic, atunci când este indicat, realizat în urma biopsiei renale. Evaluarea clinică a pacientului cu boală renală suspectată sau confirmată reprezintă o veritabilă provocare pentru medicul practician, deoarece: - simptomatologia reno-urinară este frecvent absentă/frustă; - frecvent, simptomele sunt nespecifice; - deseori, sunt prezente semnele și simptomele unor boli sistemice; - durerea „renală” lipsește în majoritatea bolilor renale. 2.1. Anamneza Anamneza reprezintă un element clinic esențial în diagnosticul de finețe
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
echilibru între necesitățile fiziologice ale organismului pe care dializa trebuie să le asigure, pe de o parte, și costurile și constrângerile inerente asociate acestei terapii, pe de altă parte. Formularea unor principii de dializă adecvată este necesară pentru a oferi practicienilor nefrologi un ghid de prescriere a dializei, precum și pentru a stabili standarde valabile pentru toți pacienții, în scopul prevenirii unor complicații pe termen lung. Deși rinichiul are funcții mult mai complexe decât dializa, din necesități practice legate de formularea prescripțiilor
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
Drept (al cărei vicepreședinte a fost), precum și publicația bilunară „Gazeta juridică” (1899-1901). Ocupă funcții în administrație (comisar de poliție, secretar general al Primăriei București), iar din 1905 intră în avocatură, devenind unul dintre juriștii de frunte ai vremii, atât ca practician care a pledat în procese de răsunet, cât și ca teoretician, autor a numeroase lucrări de specialitate, colaborator și conducător al unor reviste juridice. Ales vicepreședinte (1934) și președinte (1935) al Uniunii Avocaților din România, va fi și vicepreședinte al
PERIEŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288760_a_290089]
-
și societate. Următorul explorează procesul de integrare a sociologiei în activitatea socială practică, drept instrument cognitiv al acesteia. Câteva dintre aspectele mai importante ale acestui proces sunt tratate aici. În primul rând, specificul testării teoriilor și tehnologiilor propuse de sociolog practicianului: ce garanții poate oferi sociologia asupra validității soluțiilor sale. Analiza tipurilor și a gradelor integrării sociologiei în activitățile practice ne oferă o imagine mai clară asupra stadiului actual al acestui proces, asupra căilor și modalităților acestei integrări. O scurtă prezentare
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
SOCIOLOGUL Șl SOCIETATEAtc "Capitolul 9 SOCIOLOGUL Șl SOCIETATEA" Două modele ale relației sociolog-societatetc " Două modele ale relației sociolog‑societate" Cristalizarea sociologiei ca disciplină științifică și conturarea posibilităților ei de aplicare au pus o problemă de principiu: care este rolul sociologului practician? În ce calitate și de pe ce poziții trebuie el să participe la buna funcționare și la perfecționarea societății din care face parte? În această privință s-au prefigurat două modele ale relației sociolog-societate: modelul client/consultant și modelul coparticipării. Aceste
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
sociale și umane ale întreprinderii capitaliste s-au izbit de la început de neîncrederea și chiar opoziția muncitorilor care vedeau, nu fără temei, în aceste încercări promovarea cu mijloacele științei a intereselor patronatului. De aici, o primă lecție pe care sociologul practician a trebuit să o tragă. Nu pot fi realizate modificări substanțiale într-un sistem social fără acordul și participarea activă a tuturor părților implicate. Utilizarea unor tehnici democratice, participative în formularea și implementarea soluțiilor s-a prefigurat ca o normă
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Nu pot fi realizate modificări substanțiale într-un sistem social fără acordul și participarea activă a tuturor părților implicate. Utilizarea unor tehnici democratice, participative în formularea și implementarea soluțiilor s-a prefigurat ca o normă fundamentală de acțiune a sociologului practician. Nu este, din acest motiv, surprinzător faptul că sociologul occidental caută adesea să-și construiască o platformă echidistantă în raport cu diversitatea intereselor specifice întreprinderii capitaliste, asociată cu un set de tehnici menite să ajute părțile să comunice, să negocieze și, în
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
formula acum mai precis ce ni se părea a fi „suspect” la ele: angajarea limitată, exclusiv sectorială (la nivelul unui grup sau subsistem), ignorarea punctului de vedere global, transsectorial al colectivității ca atare. O asemenea opțiune limitată face din sociologul practician, după cum remarcau Merton și Lerner, un birocrat, un tehnocrat limitat. Critica unei asemenea angajări limitate nu se face deci din afara profesiei, de pe poziții morale și politice, ci chiar din interiorul acesteia, de pe poziții sociologice. Ignorarea consecințelor și semnificațiilor sociale mai
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
colectivității, asupra calității vieții membrilor acesteia fac parte organică din preocupările sociologului și acesta nu le poate ignora decât cu prețul limitării profesiei sale. Se poate formula în acest context o altă normă importantă care stă la baza activității sociologului practician: el trebuie să ia în considerare nu numai finalitățile unui subsistem oarecare în activitatea căruia este implicat (întreprindere, școală etc), dar și finalitățile colectivității, atât în calitatea sa de sistem social global, cu logica sa specifică, cât și în calitate de mulțime
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
organizare pe care ea însăși l-a creat, dar care s-a autonomizat, dezvoltându-și în mod independent puternice mecanisme de conservare. Raționamentul lui Marcuse prezintă o serie de simplificări excesive. El sesizează însă o problemă reală, pe care sociologul practician o are adesea în față: opțiunea între statu-quo (modul de organizare existent al unui sistem) și alternativele sale de organizare. Există aici un pericol pentru sociolog. El poate deveni prizonierul organizării sociale în care acționează. Aceasta îl „anagajează”, îi formulează
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
motiv, oamenii sunt tentați să considere soluțiile oferite de sociologi ca fiind dacă nu utopice, în orice caz nepractice. Concluzia specialiștilor americani este că rezolvarea acestei incompatibilități constă în asimilarea de către sociologi a perspectivei politice: renunțarea la soluțiile „radicale”, sprijinirea practicienilor în formularea și soluționarea problemelor practice care apar neîncetat, sprijinul în perfecționarea pas cu pas a proceselor reale. Este clar că o asemenea soluție reprezintă o opțiune pentru statu-quo și pentru mecanismele tradiționale de schimbări bazate pe perfecționări marginale, pas
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
într-un sistemcare, pentru amator, poate părea coerent și valid (Costea, Larionescu, Ungureanu, 1983) sunt de natură să-l inducă în eroare pe nespecialist. Controlul continuu al comunității științifice este singurul care poate să elimine până la urmă pericolul amatorismului. • Pericolul practicianului izolat. Din cauza fragilității cunoștințelor, a dinamicii lor accentuate, apare frecvent un decalaj între practicianul format în sprijinul unor teorii și tehnici pe care, prin forțele sale individuale, nu le poate reconsidera în mod critic și nici dezvolta semnificativ și acumulările
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]