1,763 matches
-
de rearanjare a balanței de putere conform intereselor cuiva 15. Această fragmentare a unei societăți internaționale odinioară unitare într-o multitudine de comunități naționale autosuficiente din punct de vedere moral, care au încetat să acționeze într-un cadru comun de precepte morale, nu este decât simptomul exterior al schimbării profunde care în ultimul timp a transformat relațiile dintre preceptele morale universale și sistemele particulare ale eticii naționale. Transformarea a continuat în două moduri diferite. A slăbit, până la ineficacitate, regulile morale universale
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
într-o multitudine de comunități naționale autosuficiente din punct de vedere moral, care au încetat să acționeze într-un cadru comun de precepte morale, nu este decât simptomul exterior al schimbării profunde care în ultimul timp a transformat relațiile dintre preceptele morale universale și sistemele particulare ale eticii naționale. Transformarea a continuat în două moduri diferite. A slăbit, până la ineficacitate, regulile morale universale, supranaționale de comportament, care înainte de epoca naționalismului impuseseră un sistem - oricât de precar și dezbinat - de limitări asupra
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
forța relativă a eticii umilinței și altruismului Predicii de pe Munte și a eticii autopromovării și puterii societăților occidentale moderne este determinată de măsura în care fiecare sistem de moralitate este capabil să modeleze acțiunile sau, cel puțin, conștiințele oamenilor în conformitate cu preceptele sale. Fiecare ființă umană, dacă este receptivă cât de cât la chemările etice, se confruntă din când în când cu un astfel de conflict al conștiinței care testează forța relativă a preceptelor morale contradictorii. Un test similar trebuie să determine
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
modeleze acțiunile sau, cel puțin, conștiințele oamenilor în conformitate cu preceptele sale. Fiecare ființă umană, dacă este receptivă cât de cât la chemările etice, se confruntă din când în când cu un astfel de conflict al conștiinței care testează forța relativă a preceptelor morale contradictorii. Un test similar trebuie să determine respectiva forță în ceea ce privește conducerea politicii externe, a eticii supranaționale și a eticii naționalismului. Eticii supranaționale, compusă din elemente creștine, cosmopolite și umanitare, limbajul diplomatic al timpului îi plătește tribut, iar mulți scriitori
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
-lea, s-a dovedit în majoritatea situațiilor conflictuale a fi superioară regulilor morale universale de comportament. Acest lucru este evident dacă luăm în considerare cea mai fundamentală și, de asemenea, cea mai importantă situație conflictuală de acest gen, cea dintre preceptul etic universal „Să nu ucizi” și porunca eticii naționale particulare „Să îi ucizi în anumite condiții pe inamicii țării tale”. Individului căruia i se adresează aceste două reguli morale de comportament este confruntat cu un conflict între loialitatea sa față de
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
cu membrii altor națiuni, așa cum ar trebui să simtă și să acționeze pentru ca securitatea colectivă să aibă succes. După cum am încercat să arătăm 4, este mai puțin probabil astăzi decât oricând în istoria modernă ca ei să acționeze în conformitate cu niște precepte morale cu caracter supranațional dacă acestea s-ar dovedi contrare intereselor statelor lor. Nu există nici o instanță legală care să fie mai presus de statele naționale și nu există nici o presiune morală sau socială exterioară căreia să i se supună
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
spre a fi conștienți de importanța și rolul familiei în societate. Preocupările ginecologice ar cuprinde măsurile care privesc aparatul genital feminin și funcțiunea lui, cu un deosebit accent profilactic prin educație sanitară, generală, igienă sexuală și igienă a reproducerii, conform preceptului: dacă horticultorii și zootehnicienii au astăzi congrese unde se discută și studiază problemele ameliorării speciilor vegetale și animale, de ce rasa umană se reproduce în continuare la întâmplare. Garantarea, salvarea, chiar înainte de naștere, a generațiilor viitoare, este faptul esențial și singurul
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]
-
față de proprii lor manageri de linie, iar pe de altă parte, față de alți manageri, însă pe plan de egalitate cu aceștia. Fig. 11.9 Davis și Lawrence (1977), care au promovat printre primii acest nou tip de structură, arătau că preceptul învechit „un om - un șef”, precum și cel al unui singur lanț de comandă trebuie înlocuite cu preceptul a doi șefi sau cu cel al unui sistem de comandă multiplă. # Definim matricea ca fiind orice organizare ce angajează un sistem multiplu
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de egalitate cu aceștia. Fig. 11.9 Davis și Lawrence (1977), care au promovat printre primii acest nou tip de structură, arătau că preceptul învechit „un om - un șef”, precum și cel al unui singur lanț de comandă trebuie înlocuite cu preceptul a doi șefi sau cu cel al unui sistem de comandă multiplă. # Definim matricea ca fiind orice organizare ce angajează un sistem multiplu de comandă care nu include doar o structură multiplă de comandă, ci și mecanisme de sprijin și
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
ceea ce arată că acesta este cel ce duce spre tărâmul înaintașilor. Spiritualitatea dacilor pelasgi pe planul misterelor religioase, ca și pe toate celelalte planuri ale existenței lor este o continuitate, ne-o arată și faptul că Noua Învățătură creștină continuă preceptele mistice ale dacilor, ce s-au consolidat în jurul a două jaloane, valabile și azi în creștinism și anume: monoteismul și credința în nemurirea după marea trecere a sufletului. Iisus-Dumnezeu este venerat în aceeași funcțiune de Stăpân al Vieții și
C?teva considera?ii privind legea fundamental? a comodit??ii ?n vorbire - factor important ?n evolu?ia ?i continuitatea limbii rom?ne by Maria Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/83669_a_84994]
-
incertitudini legate de sursele și de canalele de informare. Îi corespunde „o structură care Înglobează, integrează și direcționează”, propice, după cum au arătat Muzafer Sherif, Theodore Newcomb sau Seymour Lipset, dezvoltării funcțiilor cognitive sau apariției unor sisteme de valori. ν Conform preceptelor puse În circulație la sfârșitul secolului al XIX-lea de către psihologii Școlii de la Wurzburg, orice atitudine este caracterizată de anumite „atribute”. Acestea, unificate Într-un „câmp”, definesc un „univers” ce poate fi decriptat cu ajutorul unor „itemi”, care trebuie să fie
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
sau absența conflictelor culturale. Aceste perspective, deși foarte utile pentru explicarea anumitor aspecte specifice legate de delincvență, nu pot pretinde că oferă o Înțelegere exhaustivă a fenomenului. Poate fi adoptată și o altă cale, prin care se reface legătura cu preceptele unor mari clasici, precum Cesare Beccaria sau Jeremy Bentham. Din acest punct de vedere, putem vorbi despre strategii și despre raționalitate subiectivă, despre câștiguri și costuri, despre situații și oportunități sau, cu alte cuvinte, despre piețe și organizații, despre rețele
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
abordarea precedentă și consideră grupul un tot ale cărui proprietăți nu se rezumă la suma proprietăților părților sale componente. Avem de-a face așadar cu o realitate sui generis. Acest mod de a privi lucrurile decurge, În mare parte, din preceptele faimoasei Gestalttheorie, care arată că percepția este un act structurat, câmpurile de forțe și mecanismele de echilibrare fiind În centrul raționamentului. Toate aceste investigații, deși necesare, ridică două obiecții majore. În primul rând, li se reproșează lipsa de realism. În
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
au aplecat asupra fenomenelor de frustrare relativă (Ted Gurr), disonanță cognitivă (James Geschwender), normă emergentă (Ralph Turner și Lewis Killian), credințe generalizate (Neil Smelser), modernizare (Karl Deutsch) sau societate de masă (William Kornhauser). O a treia perspectivă, folosindu-se de preceptele sociologiei politice și ale științelor economice, subscrie la paradigma raționalității și propune o reflecție În termeni de resurse, incitări selective, constrângeri instituționale și efecte de agregare. Din această perspectivă, fiecare actor este În situație de interdependență și caută să-și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ca textul său să fie pus În aplicare. Moravurile au astfel o puternică dimensiune morală. În Principiile filosofiei dreptului, Hegel reia și duce mai departe această perspectivă. Pentru el, dacă etica neglijează organizarea socială a momentului, ea duce numai la precepte negative ă „nu este permis...” ă și nu spune nimic despre obiectivele care trebuie urmărite sau despre mijloacele prin care pot fi atinse. Moravurile trebuie să servească așadar la ghidarea acțiunii. Această concepție normativă se simte În utilizările termenului. Ea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
legi și sunt inseparabile de activitatea de reglementare care le creează și le menține. Proprii unui grup (În special În cadrul practicilor sau deontologiilor profesionale) sau unei societăți date (obiectivul fiind În acest caz acela de a „asigura prosperitatea publică” cu ajutorul preceptelor și interdicțiilor definite instituțional), ele iau formă de reguli sau modele, Învățate și Împărtășite de o pluralitate de persoane, legitimate prin valori, organizate În sisteme care funcționează ca niște coduri sau ghiduri și a căror nerespectare sau transgresare este sinonimă
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
contribuit mult la dezvăluirea slăbiciunii credo-ului culturalist. Dar oricât de utile sunt aceste cercetări pentru progresul cunoașterii, ele se dovedesc a fi, prin gradul lor de abstracție, de prea puțin ajutor pentru elaborarea unui universalism concret. Fără a neglija preceptele reflecției savante, va trebui să ne interesăm mai Întâi de condițiile etico-politice ale proiectului universalist. În Essais d’ethnopsychiatrie générale, Georges Devereux (Devereux, 1970, pp. 3-4) alege următorul punct de plecare: „Din punct de vedere psihiatric, criteriile de normalitate valabile
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
JARVIE Ian (coordonatori), The Social Philosophy of Ernest Gellner, Poznan Studies in the Philosophy of the Sciences and Humanities, nr. 48, Atlanta (Statele Unite), Rodopi, pp. 137-166. Φ APARTENENȚĂ (sentiment de Î), MONDIALIZARE, NAȚIONALISM, NAȚIUNE, Putere, Suveranitate/suveranism Prejudecatătc "Prejudecată" Reluând preceptul socratic Înscris pe frontispiciul Academiei, Montesquieu enunța elegant o parte din miza problemei care ne preocupă, acum mai bine de două secole și jumătate, În Spiritul legilor: „M-aș considera cel mai fericit dintre muritori dacă aș putea face În
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
sau Marsiliei a votat, cel puțin În parte, cu „Frontul Național” la mijlocul anilor ’80. Cercetările lui Jean-Pierre Deconchy În mediile catolice (Deconchy, 1980) sau lucrările lui Thomas Pettigrew permit imaginarea unei prestructurări sociale a rigidității mentale. Deconchy vede În autoritatea preceptelor tradiționale o tendință a grupului de apartenență care reglează opiniile fiecăreia dintre entitățile sale atunci când acestea sunt confruntate cu situații ce le șubrezesc credințele. Această orientare nu este automată, ci este legată de sistemica unui grup Îndoctrinat și de derivele
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
o parte puterea și prestigiul, profesiunea sau venitul, nivelul de pregătire sau modul de viață. ν Problematica inegalităților se află aici În centrul discuțiilor și poate fi abordată mai Întâi dintr-o perspectivă marxistă. Vom pune astfel În evidență, conform preceptelor materialismului istoric și ale teoriei valorii-muncă, mecanismele de extragere a plusvalorii, precum și raporturile de exploatare și de dominație. Printre principalele critici aduse acestui cadru de analiză, să menționăm caracterul reductiv al anumitor presupuneri de tip holist și riscurile de reificare
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
și externe etc.). Termenul este utilizat curent și de către etnometodologi și se referă la interacțiunile dintre grupuri și indivizi prin intermediul a diverse procese, relaționale sau biografice. ν Aceste procese, așa cum bine au arătat Jean Remy și Liliane Voyé (reluând astfel preceptele Școlii de la Chicago), nu se limitează la negociere și la adaptare, ci conduc În multe cazuri la o reînnoire a sensului prin „tranzit”, „metisaj” sau „hibridare”. Socializarea, din acest punct de vedere, constituie un punct de Întâlnire sau de compromis
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
rog, dă-mi mie cartea, pentru că am ajuns la grecii mei, zise Vasile Elisav, citind, și el, din profitabila bucoavnă: „Iată un exemplu venerabil, înscris pe o fântână adiacentă Sfintei Sofii de la Constantinopol, ce condensează în chip gnomic un judicios precept, anume cuvine-se să-ți speli păcatele, nu doar obrazul: CREPUSCULUL CIVIL DE DIMINEAȚ| Începând cu clasa a șasea... Emil BRUMARU Începând cu clasa a șasea, până în a zecea (pe atunci Colegiul Național se numea Școala Medie Nr. 1 Băieți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
și funcționarea limbii. Din acest motiv, i s-a atribuit înseși limbii trăsătura de a fi caracterizată prin creativitate, deși, în realitate, creativitatea este a vorbitorilor, iar limba este domeniul în care se manifestă această creativitate. Ca gînditor dominat de preceptele filozofiei hegeliene, Wilhelm von Humboldt putea admite creativitatea limbii, în condițiile existenței ei ca activitate, dar hegelianismul presupune manifestarea dialecticii ca ceva preluat din afara obiectului vizat prin manifestarea Ideii absolute. Această perspectivă inițiată de Humboldt a fost adoptată de majoritatea
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Concepția praxematică, manifestată pe terenul a n a l i z e i d i s c u r s u l u i, prin recursul constant la noțiunea de "praxis", se ancorează principial în zona materialității, pornind și de la preceptele materialismului filozofic și economic. V. idealitate. D. FILOZ. 1978; DETRIE - SIBLOT - VERINE 2001. IO MATERIALITATE DISCURSIVĂ. Prin materialitate discursivă, M. Pêcheux a numit, în 1969, limba ca fiind locul material unde se realizează efectele sensului și se pune problema unei
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
unele cazuri, își intersectează conținutul cu cel al termenului regulă. Diferența dintre ele constă, în principiu, în faptul că norma are în vedere un raport pe care societatea îl întreține cu limba și cu uzul ei, în vreme ce regula vizează un precept al vorbirii sau al scrierii, bazat pe organizarea limbii. De obicei, despre normă se vorbește în cazul limbii literare cînd se au în vedere recomandările din lucrările (îndreptare, gramatici, dicționare) care indică cum trebuie folosită limba corect, din perspectiva unor
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]