1,913 matches
-
mormânt din Grădina Ghetsimani, care există și astăzi, numai că deasupra lui a fost înălțată o biserică mare. Pe lespedea de piatră a rămas până acum conturul trupului său. La mormântul ei au venit sfinții apostoli, în afară de Sfântul Toma, care predica cuvântul Evangheliei în India. Plecarea la cer a Maicii Domnului este o mare minune. Unii o contestă, dar referatul biblic al Noului Testament, sfânta tradiție și mărturiile istoriei sunt argumente destul de puternice pentru a dovedi minunea și prezența Maicii Domnului
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
mormânt din Grădina Ghetsimani, care există și astăzi, numai că deasupra lui a fost înălțată o biserică mare. Pe lespedea de piatră a rămas până acum conturul trupului său. La mormântul ei au venit sfinții apostoli, în afară de Sfântul Toma, care predica cuvântul Evangheliei în India. Plecarea la cer a Maicii Domnului este o mare minune. Unii o contestă, dar referatul biblic al Noului Testament, sfânta tradiție și mărturiiile istoriei sunt argumente destul de puternice pentru a dovedi minunea și prezența Maicii Domnului
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
nu l-a cunoscut pe Iisus, Saul sau Pavel, instruit În filozofia și cultura greacă și datorită căruia, a capacității sale de „a pune ideile lui Rabbi Într-un limbaj coerent și inteligibil” și a fervorii cu care le-a predicat la Atena și Roma, Împreună cu fratele său de credință și suferință, apostolul Petru, „ideologia” radicală a acelui Mesia, clamată În pustiul și la marginea lacurilor acelei provincii Îndepărtate, urma să fisureze pilonii formidabili ai marelui imperiu, dar și să edifice
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
pe atunci, cunoscut mult prea puțin, era pentru contemporani (din clasa superpusă) un ziarist incomod (mai ales pentru acei oameni ai "interesului") un neiertător, irevocabil atașat altui sistem de valori, alte valori decât cele ale clasei de sus. Eminescu își predică adevărul și convingerile lui, împotriva ambelor tabere, deși ziarul, la care se afla "în soldă", era tribuna unei singure baricade. Deasupra conflictului politic mediocru, de la înălțimea spiritului său, ziaristul tună și fulgeră împotriva tuturor. De aici, ideea de a-l
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
întregului secol VII. Sînt înălțate numeroase abații, care devin tot atîtea centre de salvare a culturii antice. Această convertire este o astfel de reușită încît de-acum înainte călugării anglo-saxoni, cărora li se alătură irlandezii, vor fi cei care vor predica Evanghelia pe continent. Cel mai activ dintre acești misionari de dincolo de Marea Mînecii a fost Wynifrid, canonizat sub numele de Sf. Bonifaciu care, începînd cu 715, va duce, dincolo de Rin, o operă intensă de convertire a barbarilor. Sprijinit de majordomii
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
Occident în timpul secolului al XII-lea, pălește repede la nivelul principatelor din Pămîntul Sfînt. Începînd cu 1150, odată cu apariția lui Nur al-Din, se afirmă, în plus, si contra-ofensiva musulmană. Aceasta îl determină pe Sf. Bernard, pierderea comitatului de Edessa, să predice la Vézelay, apoi în Flandra și în Germania, a doua cruciadă pe care o conduc, din 1149, Împăratul Conrad III și regele Franței Ludovic VI. Rău pregătită, slăbită de trădarea bizantinilor și a divergențelor dintre baroni, ea suferă o primă
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
după o grea boală, el hotărăște să ia crucea și să se îmbarce, în august 1248, la Aiques-Mortes, port depinzînd de contele de Provența, a cărui moștenitoare s-a căsătorit cu fratele regelui, Carol, conte de Atjoi A șaptea cruciadă, predicată pentru a veni în ajutorul ultimelor așezări latine amenințate de turcii horezmieni, cunoaște cîteva succese în Egipt, înainte de a fi complet distrusă de către musulmani. Făcut prizonier, apoi eliberat în contul unei foarte mari răscumpărări, Ludovic IX va petrece patru ani
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
Frederic II începe să pună orașele din nordul și centrul peninsulei sub autoritatea agenților săi. Din nou excomunicat de Papă în 1239, el trebuie să țină piept revoltei orașelor toscane și mai ales Ligii Lombarde, susținută de suveranul pontif, care predică împotriva Împăratului o adevărată cruciadă. Un război aproape permanent și de o cumplită cruzime se instalează astfel în peninsulă, opunîndu-l pe Frederic și partizanii săi ghibelini cetăților guelfe și Statului pontifical pe care-1 domină parțial suveranul Hohenstaufen. În 1241, Grigore
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
de altfel, ace leași dificultăți ca și omoloagele lor laice în privința dotării cu o fiscalitate permanentă. Ceea ce-i îndeamnă la a recurge la tot felul de expediente imaginate de clericii Curiei pentru a umple trezoreria Sf. Petru, expediente precum "cruciada", predicată pentru acoperirea afacerilor politice fără nici o legătură cu cele spirituale și uneori îndreptate împotriva creștinilor (Frederic II sau regele Aragonului). Bisericii în asamblul său și marii mase a fidelilor, miraculoasa îmbogățire a societății occidentale, sub efectele combinate ale marilor defrișări
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
care sînt opera mai multor concilii, mai ales al celui de la Lateran, în 1215. Apoi prin represiune, Contele de Toulouse permițînd ereziei cathare să se dezvolte pe pămînturile sale, unde un legat pontifical este asasinat în 1208, Papa Inocențiu III predică o cruciadă împotriva catharilor. Condusă de Simon de Montfort, o armată de mici seniori ai Franței de Nord invadează Languedoc-ul și-1 pradă, masacrîndu-1. Războiul durează mulți ani și nu ia sfirșit decît la intervenția regelui Franței, Ludovic al VIII
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
ani și-a însușit limba ca pe a sa. Pr. Castro care știe, în afară de latină și valahă, poloneza, de care se folosește la nevoie și pentru limba bulgară; și Pr. Appolloni da Veglia care și-a însușit limbile lor materne predicând în poloneză, bulgară, croată, ilirică etc., și de mai multe ori a sărit să-i ajute pe cei care avea nevoie de dincolo de Dunăre, la Chilly (Chilia) și în alte locuri. 4. Ni se pare nejustificată pretenția licențierii preoților Conventuali
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
consecinționale în cristalizarea conștiinței naționale engleze. În primul rând, ruperea de Roma a favorizat configurarea unei identități distincte în cadrul lumii creștine. În al doilea rând, ideea lui Martin Luther a "preoției universale", centrală doctrinei protestante, potrivit căreia dreptul de a predica învățătura creștină nu este monopolul tagmei clericale, ci este prerogativa tuturor membrilor comunității religioase, a promovat individualismul raționalist pe care se sprijinea ideea națiunii în Anglia. În al treilea rând, protestantismul a promovat alfabetizarea în masă a populației, ca efect
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
ultima parte a secolului al XIX-lea. În paralel cu aceste evoluții politice, autoritatea statală, devenită unitară și centralizată, a continuat procesul de transformare a școlii într-o "a doua biserică" (Melidon, 1874, p. VIII) din amvonul căreia s-a predicat "Evanghelia națională" (Ghibu, 1975, p. 118). Cărturari militanți ai ideii naționale ca Simion Bărnuțiu au elaborat, prin scrierea de tratate de specialitate, o nouă viziune asupra naționalității care a fost rapid pusă în circulație în literatura școlară. S-a produs
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
societatea comunistă a-națională. Însă nu toți socialiștii au fost dispuși la compromisul tactic, în care vedeau o ireparabilă compromitere doctrinară. Facțiunea rămasă fidelă purismului socialist, conștientă de inconciliabilitatea funciară dintre doctrina socialistă și crezul naționalist, este reprezentată de antipatriotismul predicat cu ostentație de Gustave Hervé. Refuzând cu obstinație orice compromis doctrinar pe care l-ar recomanda tactica concesiilor politice, Hervé a împins raționamentul socialist până la consecințele sale logice ultime. Iar concluzia terminală, singura autorizată de logica principiilor politice, este necesitatea
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
prin care să înfăptuiască revoluția socială (ibidem, p. 142). Patria proletară transnațională la care visează socialiștii este prefigurată în sindicalismul antipatriot, întemeiat pe loialitatea clasială triumfătoare chiar și atunci când aceasta se împotrivește intereselor naționale. Hervéismul, cu al său ax ideologic predicând purismul antipatriotic al socialismului, a reprezentat doar un curent intelectual care a trecut fără să lase aluviuni politice concrete. Cu totul altfel au stat lucrurile în Uniunea sovietică, în care linia concesionistă recomandată de formula "național în formă, socialist în
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
o parte ceea ce el cu adevărat este -, pe rând, însăși gândirea formală (logos-ul formal), este "subiectul", este eul (care operează), este ființarea căreia îi este esențial faptul-de-a-fi-în-lume (In-der-Welt-Sein), cu o formulă de origine heideggeriană; este și "ceea ce se poate predica despre subiect" și, desigur, este-le însuși; totuși, el este, în fapt, toate acestea la un loc; și este, se-nțelege, dar în ultimă instanță, obiectul intențional al oricărui act de gândire autonomă, adică al oricărui act judicativ (constituit, formal
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
conceptualizată decât prin intelectul judicativ, deoarece constituirea sa a însemnat o încadrare a sa "categorială" și "eidetică", spre exemplu. Așa încât, A este A (enunț care păstrează întreaga bogăție semantică a lui A, fără a distinge între A-subiect și A-predicat, funcții propriu-zis judicative) devine A este o unitate pentru că are anumite proprietăți; prin urmare, capătă legitimitate și valabilitate hegemonică enunțul A este P; iar pentru că A, în noua "formulă", devine un "subiect logic", enunțul se transformă în S este P.
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ce nu poate fi gândită decât tot pe temeiul identității: opoziția; și ea, de asemenea, parțială). În judecata: Dumnezeu este infinit, faptul de a fi infinit îl "determină" pe Dumnezeu. Acesta devine, cumva, infinitul însuși. Dar despre Dumnezeu se poate predica și altceva, de exemplu, i se poate adăuga predicatul omniscienței, cel al atotputerniciei etc. Nici unul dintre aceste predicate nu epuizează spațiul virtualității "subiectului" Dumnezeu, dacă nu concentrează în sine, "semantic", toate celelalte atribute; decât, poate, dacă gândim într-o manieră
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
lui Dumnezeu a lui Dumnezeu constituit ca subiect de judecată -, fie aceasta infinită, vine în contradicție cu "actualitatea" lui Dumnezeu, cu totul necesară (înseși ființei infinite, omnisciente, omnipotente etc.). Pe de o parte, fiecare dintre aceste atribute necesare poate fi predicat despre Dumnezeu, iar pe de altă parte, orice atribuire capătă sens numai în măsura în care "subiectul" rămâne deschis către atribuiri noi. De aceea este clar că nu putem constitui necontradictoriu un sens pentru ceva care este suficient în potențialitatea sa (un concept
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
discriminate, nici măcar sub aspect formal; "Dumnezeu" și "lucrul", potrivit exigențelor judicative, în esență formale, sunt tot una. Așadar, exercițiul judicativ transformă ceva (indicii despre un "obiect", poate un "lucru") într-un substrat (hypokeimenon, subjectum) pentru anumite proprietăți (ce pot fi predicate despre acel subiect, acesta fiind constituit propriu-zis ca "obiect"). Inițial, toate aceste elemente, subiectul și predicatele sale (posibile), au semnificație ontică: ceea ce înseamnă că ele sunt deja constituite, într-o oarecare măsură (aparțin ante-predicativului); apoi, prinse în acest joc al
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
este."64 Totodată, recunoaștem prezența structurii formale originare S P, care, la o primă privire, exprimă, direct și simplu, nu cine știe ce poziții și funcții logice, ci însăși structura adevărului corespondență: S este un "substrat" (real sau reel) despre care se predică o anumită însușire P, predicarea fiind o "formă" logică, fiindcă atât S cât și P pot fi "interpretați". În acest moment al cercetării poate fi stabilit acest fapt: formal, structura logică originară (S P) reprezintă însuși adevărul corespondență; nu avem
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
lucru a celui care construiește raționamentul nu mai are un spațiu prea larg. Regulile devin stricte, iar încălcarea uneia dintre ele conduce direct către greșeli logice. Astfel, pentru a construi un mod de figura I, trebuie ca mediul să fie predicat în premisa majoră și subiect în cea minoră; bineînțeles, majorul și minorul vor ocupa pozițiile rămase în fiecare premisă. Operatorul "trebuie" se aplică, acum, fiecărui pas în construcția modului silogistic, în scopul corectitudinii acestuia. În această etapă a construcției silogismului
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
lor în judecată este reconstruit în așa fel încât identitatea lor să apară bine cumpănită în orizontul acestei unități, deja operaționale (cu înseși pozițiile logice constituite). Judecata însăși, alcătuită fiind din acest raport de "predicație" (un termen al său se predică despre celălalt) care adună la un loc statutul de ființare al termenilor (statut obiectual, pentru fiecare în parte) și statutul lor funcțional (statut operațional, pentru unitatea lor) pare a se desăvârși prin exercițiul acestor funcții. Este vorba despre o corespondență
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ființarea proprie). Totuși, în unitatea judecății, el se deosebește funcțional de subiectul logic; mai mult, are o preeminență funcțională, pusă în evidență mai devreme. "Ființial", el poate reprezenta o însușire a unui subiect; și se întâmplă aceasta, pentru că el se predică despre un subiect: de aici însuși numele său: "predicat". Predicarea nu este la voia întâmplării, ci după anumite reguli de constituire judicativă, corespunzătoare celor deja intrate în funcțiune în constituirea pozițiilor logice; de fapt, aceste reguli se reiau prin fiecare
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
amintim că aspectul formal avea drept caracteristici constituite, din perspectiva timpului luat ca elementul originar al dictaturii judicativului, faptul de a fi posibil și statutul de variabilă; iar cele două poziții ajungeau, datorită timpului, astfel: subiectul, substrat (a suporta însușiri predicate despre el), iar predicatul, general (a generaliza predicatul, pentru a-l putea muta de pe un substart pe altul). Toate aceste mișcări aveau ele însele un sens constitutiv, fiindcă presupuneau acte "logice" de constituire, instituind și modificând obiectul intențional corelativ. Dispar
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]