3,246 matches
-
ar putea p)trunde din afar)? Conform definițiilor lui Kaplan, toate lucrurile care prezint) important) pentru sistemele internaționale se g)sesc în interiorul acestora, el scriind totuși despre parametrii unui sistem internațional ca fiind ,,modificați de perturb)rile dinafară sistemului” (1964, prefață). Ce este mediul, si care sunt celelate sisteme din partea c)rora ar putea veni perturb)rile? Cititorul este nevoit s) descifreze singur un r)spuns, întrucat Kaplan nu face descrierea vreunui mediu, nu-i fixeaz) limitele, și nici nu indic
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
unor clerici misionari, fie că era impusă cu ascuțișul sabiei, ca în cazul tentativelor teutone dintre 1211-1224. Trecerea lui Jonas și Soronius, împreună cu supușii lor cumani, în Balcani și migrarea în Ungaria succedentă convertirii lui Bortz (1227) și Kuthen (1239), prefațate de convertirile operate de cavalerii teutoni în al doilea deceniu al secolului al XIII-lea, sugerează în ce mod s-a schimbat compoziția etno-demografică de la sud și răsărit de Carpați în perioada dintre 1207, anul morții lui Ioniță și începutul
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
casa acestuia a avut șansa să-l cunoască pe sir Stephen Bartlett Lakeman, alias Mazar Pașa, pe atunci guvernator militar al capitalei, care i-a și facilitat angajarea, ca medic chirurg, în armata turcească 9. Obiectivul său, mărturisit în chiar prefața amintitei lucrări, a constat în „a oferi o imagine veridică a vieții cotidiene a locuitorilor din zonele vizitate, îndeosebi a națiilor poetice de la Dunărea de Jos, ale căror nume abia dacă sunt cunoscute cititorilor americani“. Că produsul final semnifică mai
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
p. 123. • Mihai Răzvan Ungureanu, Surse nefolosite pentru istoria Moldovei, în AIIX, XXXI, 1994, p. 54. • Doina Curticăpeanu, Orizonturile vieții în literatura veche românească, București, 1975, p. 16. • N. Cartojan, Istoria literaturii române vechi, postfață și bibliografie de Dan Simonescu, prefață de Dan Zamfirescu, București, 1980, p. 251-252. Jumătatea de veac XVII în Moldova înseamnă, de fapt, domnia lui Vasile Lupu, cu premisele și urmările ei, iar în Țara Românească aceea a lui Matei Basarab. Mult mai aproape de preocupările și de
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
economică a Moldovei în secolul XIX, în Leonidas Rados (ed.) Interferențe româno-elene, Iași, Fundația Academică „A.D. Xenopol“, 2003, p. 59-84. • Constantin Sion, Arhondologia Moldovei. Amintiri și note contemporane. Boierii moldoveni, text ales și stabilit, glosar și indice de Rodica Rotaru, prefață de Mircea Anghelescu, postfață, note și comentarii de Ștefan S. Gorovei, București, Editura Minerva, 1973. • În acest sens, vezi la Arhivele Naționale Iași, Registrul de Căsătorii și Registrul de nașteri, care permit comparații cu perioada anterioară. grecești erau angrenate profund
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
în care au trăit“, în pofida faptului că au moștenit de la el „obiceiuri și moravuri“1. De altfel, regimurile comuniste „nu lasă după ele decât ceea ce au negat“. Născut din neant, comunismul și-a încheiat cariera în neant. El nu a prefațat „un comunism mai bun“, așa cum și-au imaginat idolii lui de lut. Implozia s-a consumat aproape simultan în Est. Hrănită din istorie, iluzia comunistă este constitutivă istoriei, independentă de evoluția sa, prealabilă experienței și „supusă vicisitudinilor acesteia“. Născută din
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Émile Augier și Alfred de Musset. O „antologie eroică”, însoțită de comentarii avântate, este Glasul vitejiei (1915), în care L. se include și pe sine cu niște versuri jucăușe. O „încercare critică”, oscilând între judecata de bun-simț și exagerări diletante, prefațează „colecția de hohote și zâmbete” intitulată Umorul românesc (1915). Disociind între noțiuni (umor și ironie, umor și umoristic), teoreticianul de circumstanță identifică specia franțuzească, apoi pe cea anglo-saxonă, pentru a se opri la „umorul național”, ale cărui izvoare le află
LOCUSTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287844_a_289173]
-
compartimentele Poezii religioase, Poezii morale, Poezii patriotice, Poezii doritoare de pace în lume, Poezii cu referire la integritatea României, Poezii de dor pentru patria străbună, Poezii cu dor de acasă, Poezii cu iubire de natură, Poezii nostalgice, versurile fiind uneori prefațate de arhimandritul D. Felix. Foarte rar se recenzează în G. și a. cărți. În schimb, la aniversări sunt creionate profiluri de scriitori (Dimitrie Cantemir, Mihai Eminescu). Un loc aparte îl ocupă încercarea de prezentare a filosofiei române, realizată de Felix
GANDIRE SI ARTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287145_a_288474]
-
Adriana Șalari, Elena Damian. G. a participat la pregătirea volumului al treilea (partea I) al Istoriei literaturii moldovenești (1989) și a mai multor culegeri de studii referitoare la fenomenul literar actual, la metodologia criticii literare sau la tipologia eroului, a prefațat ediții de opere ale scriitorilor basarabeni, a scris despre Balzac, Shakespeare, Corneille, Maupassant, Hugo, Lev Tolstoi ș.a., vădind o bună cunoaștere a literaturii universale. SCRIERI: Structura artistică a caracterului în roman, Chișinău, 1976; Reflecții asupra romanului, Chișinău, 1984. Repere bibliografice
GAVRILOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287180_a_288509]
-
prin călători de N. Iorga se reproduce un fragment. Articole teoretice semnează D. Munteanu-Râmnic (Împotriva literaturii și publicisticii de tarabă), N. A. Constantinescu (Un tricentenar al literaturii române), Petre Sergescu (Din aspectele literaturii de după război). Seria a doua a publicației este prefațată de un articol-program semnat de D. Munteanu-Râmnic. Dacă în primii ani revista tipărea recenzii și note de lectură, republicând texte critice cu ecou deosebit și traduceri din literatura universală, acum profilul se diversifică prin introducerea rubricilor „Vitrina noastră”, „Povestirea”, „Cartea
GAZETA CARŢILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287186_a_288515]
-
și sioniste în „Hatikvah”, „Hasmonaea”, „Bar Kochba”, „Lumea evree”, „Mântuirea”. Rod dintâi al entuziasmului pentru literatura franceză, dar și al unei viziuni vitriolante, de polemist, volumul Imagini și cărți din Franța reunește, în 1922, o parte din eseurile lui F. Prefața, unde se afirmă violent aservirea literaturii române față de cea franceză, va trezi reacția lui E. Lovinescu, care se va disocia ferm de exagerările fostului său discipol. De altfel, autorul poate fi bănuit mai curând că ar fi exagerat cu bună-știință
FUNDOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287114_a_288443]
-
ale copiilor și adolescenților, prin prospețimea și umorul dialogurilor. Un intelectual de sorginte pascaliană, pentru care ironia este, de asemenea, un mijloc firesc de expresie, se arată G. în publicistica răspândită în reviste și strânsă în volumul Eseuri din 1971, prefațat de Șerban Cioculescu. Sunt glose, aparent fără pretenții, dar pline de miez, rezultat al reflecțiilor unui cititor profund, exersat, al literaturii lui Tolstoi, Dostoievski și, deopotrivă, al aceleia a lui Proust, Valéry, Francis Jammes sau Knut Hamsun. Rigoarea unor demonstrații
GHEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287244_a_288573]
-
traduce prologul tragediei Erophile a poetului și dramaturgului cretan Gheorghios Chortatzis, creație a barocului, cu sugestii din Tasso, dar mai cu seamă din Giambattista Giraldi Cinzio, autorul tragediei Orbecche (1541). Versurile ample, de 15 silabe, în metru iambic, ale traducerii, prefațează subiectul unei istorii în care dragostea înfruntă și desfide, fie și pentru puțină vreme, moartea, devenită în Prolog personaj alegoric adus pe scenă pentru a-și rosti sumbrul monolog. Defilează trist în ultima dintre traducerile lui D., ca într-o
DOSOFTEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
lui Titu Maiorescu. A mai semnat Domnica Filimon și Domnica Stoicescu. Într-o activitate de aproape patruzeci de ani, F.-S. s-a făcut cunoscută în viața literară românească în primul rând ca editor de vocație, competent, harnic, eficient. A prefațat și îngrijit numeroase ediții din clasici, pentru toate categoriile de cititori, de la elevi până la istoricii literari cei mai pretențioși. Într-un fel sau altul, a contribuit la restituirea riguroasă a scrierilor lui Calistrat Hogaș, A. I. Odobescu, I. Creangă, Anton Bacalbașa
FILIMON-STOICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286993_a_288322]
-
Academiei Române. F. are o importantă activitate de editor, stabilind textul, variantele, notele și bibliografia pentru o ediție critică de înaltă ținută științifică a operei lui Grigore Alexandrescu (I, 1957), precum și pentru numeroase ediții din scrierile lui Anton Pann. Îngrijește și prefațează ediții din autori latini (Aulus Gellius, Persius, Iuvenal, Marțial), colaborează cu capitolele Iuvenal și Aulus Gellius la Istoria literaturii latine, elaborată de colectivul Catedrei de limbi clasice de la Universitatea din București (1986). Alcătuiește cursuri universitare (Morfologia istorică a limbii latine
FISCHER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287009_a_288338]
-
Războiul tăcut: introducere în universul informațiilor secrete Cuprinstc " Cuprins" Cuvânt înainte (George Maior) 7 Prefață 15 Către cititor 17 Introducere. A scrie despre secrete 19 Capitolul 1. Ce este activitatea de informații? 23 Delimitarea domeniului 26 Serviciile secrete și era informațională 32 Elementele activității serviciilor de informații 33 Capitolul 2. Spioni, mașini și biblioteci: culegerea
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
vechi (1991), Recitind literatura română veche (I-II, 1994-2000; Premiul „Titu Maiorescu” al Academiei Române în 1994), Literatura română barocă în context european (1996), O istorie a blestemului (2001) ș.a. - sunt contribuții de primă însemnătate în domeniul abordat. A îngrijit și prefațat numeroase ediții, a coordonat antologia Literatura română medievală (2003) și a tradus din literatura ucraineană. Interesat mai cu seamă de literatura română veche, beneficiind de o solidă formație științifică, M. a elaborat substanțiale exegeze consacrate creativității naționale și reprezentanților ei
MAZILU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288075_a_289404]
-
studii în vederea unui doctorat la Sorbona (1906-1909). I se conferă doctoratul de stat după susținerea tezei principale, Jean-Jacques Weiss et son oeuvre littéraire, și a tezei complementare, Les Voyageurs français en Grèce au XIX-ème siècle, ambele publicate în 1909, una prefațată de Émile Faguet, cealaltă, de Gustave Fougères. În octombrie 1910 se transferă la Liceul „Matei Basarab” din București, predând și ore de istorie la Liceul „Spiru Haret”. Docent la Facultatea de Litere din București, ține aici un curs despre Costache
LOVINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
deschizător de drum. Tot aici, lovea vehement în Carol I, acuzat de persecutarea lui Ghenadie și de subminarea Bisericii naționale (publicația apărea cu subvențiile mitropolitului caterisit). La Paris, în 1897, i se tipărește culegerea de versuri în limba franceză Bronzes, prefațată de Al. Bogdan-Pitești. Ziarul „Forța morală”, pe care îl editează în 1901-1902, îl acuză pe I.L. Caragiale de plagiat. M., dezlănțuindu-se împotriva dramaturgului într-o conferință la Ateneul Român, este fluierat și el răspunde fluierând. Cartea de aur (1902
MACEDONSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
și în relațiile dintre ritmuri, rituri și magie; de asemenea, este urmărită geometria pitagoreică, în difuzarea ei printr-un „lanț de aur” (Platon, Vitruviu, Pacioli, Leonardo, Kepler, Descartes, Russel, Einstein). Concluzia: „Lucrurile nu sunt decât aparențe ale Numărului.” Cartea este prefațată de o scrisoare a lui Paul Valéry, cel ce visase o operă bazată pe respectarea strictă a relațiilor dintre limbă și spirit și care nădăjduia în influența demersului lui G. asupra spiritului modernității, când echilibrul între „știință, simțire și putere
GHYKA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287277_a_288606]
-
accente argheziene (Rugăciune). În plan biografic, căsătoria, în 1939, cu avocata Ecaterina Burbea este urmată de mobilizarea în 1940 pe frontul de Răsărit. Întors la București, publică în 1941 Ard malurile Nistrului. Mare reportaj de război din teritoriile dezrobite. Cartea, prefațată de Tudor Arghezi și retipărită în patru ediții până în 1942, a fost urmată de alte două culegeri de reportaje, Am luptat în Crimeea și Cu submarinul la asediul Sevastopolului (1942), multe dintre texte fiind apărute inițial în „Informația zilei”. Imaginile
GHEORGHIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287233_a_288562]
-
informații al românilor din exil”, 1976, 630; Judecata lui Solomon, „Buletin de informații al românilor din exil”, 1982, 754; Lucian Grigorovici, „Mémoires. Le Témoin de la vingt-cinquième heure”, „Contrapunct”, 1986, 3-4; Irina Petraș, Istorie și destin, ST, 1990, 5; Paul Miclău, Prefață la Constantin Virgil Gheorghiu, Ora 25, București, 1991; Eliade, Împotriva, 37-39; Victor Cubleșan, „Ard malurile Nistrului”, ST, 1994, 3; Pericle Martinescu, Cei doi Virgil Gheorghiu, RL, 1995, 1; Baruțu T. Arghezi, „A 25-a oră”, ST, 1995, 1-2; Cosma, Romanul
GHEORGHIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287233_a_288562]
-
el însuși abordând frecvent teme de folclor, literatură și limbă română, a condus revistele „Vie et langage” și „Foi et langage”, la care au colaborat și cercetători români. În seria „Guides bleus” a Editurii Hachette a îngrijit volumul Roumanie (1981), prefațat cu o sinteză asupra spiritualității românești. Vădind un interes aparte pentru individualitatea unei limbi, a folclorului, a literaturii vechi și clasice, propune colaboratorilor săi tineri cercetări precum Spiritul popoarelor oglindit în vorbele lor de spirit. A publicat și o antologie
GUILLERMOU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287381_a_288710]
-
Firesc, traducătorul le va căuta și în secolul al XIX-lea, poposind mai îndelung la poemele lui E.A. Poe, din care va transpune, aspirând să păstreze nu doar sensul, ci și ritmul și construcția originale. Versiunea editată în volum e prefațată de un studiu asupra liricii romanticului american, care poate fi văzut și ca un eseu asupra actului traducerii (o „postfață” va apărea ulterior, în „Revista Fundațiilor Regale”). Neașteptată este abordarea tragediei raciniene, atât de depărtată de lirica modernă. Împlinirea promisiunilor
GULIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287384_a_288713]
-
Titu Maiorescu) (1985), versiune revizuită a tezei de doctorat. Autorul investighează direct sursele, urmărind nașterea și evoluția gândirii literare românești de la începuturi până la mijlocul secolului al XIX-lea. H. a colaborat la mai multe volume colective, a îngrijit și a prefațat numeroase ediții din operele unor scriitori români. SCRIERI: Ideea de patrie în literatura română, București, 1976; „Contemporanul” (1881-1891). O revistă așa cum a fost, București, 1983; Idei și forme literare (până la Titu Maiorescu), București, 1985. Antologii: Mare farsor, mari gogomani. Literatură
HANŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287411_a_288740]