1,224 matches
-
de artă 45212312-6 Centru de expoziție 45212313-3 Muzeu 45212320-5 Lucrări de construcție de �� clădiri destinate activităților artistice 45212321-2 Auditoriu 45212322-9 Teatru 45212330-8 Bibliotecă 45212331-5 Bibliotecă multimedia 45212340-1 Sala de conferințe 45212350-4 Clădiri de interes istoric sau arhitectural deosebit 45212351-1 Monument preistoric 45212352-8 Monument industrial 45212353-5 Palat 45212354-2 Castel 45212360-7 Clădiri religioase 45212361-4 Biserică 45212400-0 Hoteluri și restaurante 45212410-3 Lucrări de construcție de clădiri pentru cazare 45212411-0 Hotel 45212412-7 Pensiune 45212413-4 Cazare de scurtă durată 45212420-6 Lucrări de construcție de restaurante și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/183247_a_184576]
-
sexual și a agresivității intertribale, căutând să răspundă cerințelor spiritului și tot mai mulți cercetători afirmă că viața spirituală l-a însoțit pe om întotdeauna. Antropologia, paleontologia , susținute de arheologie, își dau mâna, înnoindu-și mereu cunoștințele despre primitivi. Omul preistoric s-a opus dispariției. Oasele sale descoperite în straturile terestre, dovedesc violentarea ființei umane de agenți naturali, care și-au lăsat urmele în fracturi, consolidate vicios. Tot pe oase au rămas și semnele unor maladii ca reumatismul, tuberculoza osoasă, cancerul
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
pe care îl considerați corect: Mare cronicar din sec. XVII autor al lucrării “Istoria Țării Românești”: a) Miron Costin b) Constantin Cantacuzino c) Petru Maior d) Grigore Ureche 5) Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerați corect: Lucrarea “Dacia preistorică” a fost scrisă în 1913 de: a) Vasile Pârvan b) Nicolae Iorga c) Inochenție Micu Klein d) Nicolae Densușianu 6) Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerați corect: Episcop unit și unicul român în Dieta Transilvaniei care a utilizat
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
1984 (p. 386). 16 Vulcănescu R., Mitologie română, Edit. Academiei RSR, București, 1985. 17 Teodorescu G. Dem., Poezii populare române, București, 1885. 18 Simion G., Descoperiri arheologice pe grindurile din Delta Dunării, Peuce, II, 1971 (41). 19 Densușianu N., Dacia preistorică, Edit. Meridiane, București, 1980. 20 Teodorescu G. Dem., op. cit., 1885 (p. 43). 21 Macrea D., Studii de istorie a limbii și lingvisticii rom., București, 1965. 22 Vraciu A., Limba daco-geților, Edit. Facla, Timișoara, 1980 (p. 62). 23 Russu I. I.
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
dicționar geografic al României, București, 1898-1903 (cuvîntul Dunăre). 54 Papadopol-Calimach A., Dunărea în literatură și tradiție, An. Acad. Române, tom. VII, secț. II, seria I, 1884-1885 (p. 324). 55 Martonne Em. de, La Valachie, Paris, 1902. 56 Densușianu N., Dacia preistorică, București, 1986 (p. 294). 57 O reconstituire arheologică umanizată, în anexa 1. * Latină populară. 58 Botzan M., Canalele navigabile ale Împăratului Traian, la Dunărea de Jos, Hidrotehnica, 1, București, 1978. 59 Botzan M., op. cit., 1989. 60 Popescu R., Graiul gorjenilor
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
doar din motive editoriale), și religiile din America precolumbiană, plasate din motive similare În volumul al IV-lea, și nu În cel dintâi. PREISTORIATC "PREISTORIA" tc "" RELIGIILE DIN PREISTORIETC "RELIGIILE DIN PREISTORIE" Francesco Fedeletc "Francesco Fedele" Asemenea credincioșilor săi, religia preistorică nu mai e decât un schelet. (A. Leroi-Gourhan, 1964) 1. PROBLEMELE GENERALE ALE CERCETĂRIITC "1. PROBLEMELE GENERALE ALE CERCETĂRII" Religia și preistoria: este greu să ne gândim la doi termeni mai ireconciliabili și mai dificil de integrat. În momentul În
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
integrat. În momentul În care se intră În istorie, adică Începe să apară mărturia scrisă a propriilor fapte, pretutindeni omenirea are deja religii: astfel, intuitiv, se acceptă că omul a avut „religii” Încă din stadiul anterior apariției scrisului, adică din „preistoric”. Este de neconceput ca religiile să fi apărut Într-un timp foarte scurt, atunci când texte mai mult sau mai puțin explicite ne vorbesc despre ele pentru prima dată. Pe de altă parte, căutarea unor mărturii sigure și tangibile asupra existenței
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
ca religiile să fi apărut Într-un timp foarte scurt, atunci când texte mai mult sau mai puțin explicite ne vorbesc despre ele pentru prima dată. Pe de altă parte, căutarea unor mărturii sigure și tangibile asupra existenței religiilor În epoca preistorică se lovește de dificultăți la prima vedere insurmontabile. Aceasta depinde de identitatea preistoriei și a religiei. Termenii problemei sunt religie, religii, preistorie și arheologie. Prin definiție, preistoria nu are texte, În timp ce religia are nevoie de ele. Sau, mai bine zis
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
În arheologie, În ciuda progresului metodelor de studiu, activitățile imateriale rămân, după cum se știe, cele foarte greu de urmărit. Faptul că se dă atâta importanță arheologiei - studiul empiric al trecutului cultural uman - nu trebuie să surprindă. Este firesc ca studierea religiilor preistorice, condusă pe urme directe, să ia parte la cercetarea complexă a trecutului nostru. Pentru a fi convingătoare, „științifică”, aceasta are nevoie de date empirice despre orice aspect al culturii umane. Despre religia văzută asemenea unui comportament cultural se va discuta
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
aspect al culturii umane. Despre religia văzută asemenea unui comportament cultural se va discuta mai jos, pentru a stabili clar acest mănunchi de exigențe fundamentale și de izvoare informative: arheologia este cea care produce izvoarele pentru identificarea și studiul religiilor preistorice. Prin sublinierea acestui rol al arheologiei intenționăm să avertizăm asupra faptului că unele metode folosite În trecut nu mai sunt considerate valabile. Ne referim la elementara folosire a comparației etnografice și la metodele care urmăresc să extrapoleze asupra trecutului rezultatele
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
unilineară a culturii umane sau a modelelor antievoluționiste de tipul „ciclurilor culturale”. Cât despre comparația etnografică, se știe astăzi cât este de imprudentă Încercarea de a deduce trăsăturile socioculturale ale trecutului, plecând de la observarea societății și a culturilor actuale. Trecutul preistoric și populațiile analfabete ale prezentului nu sunt neapărat identice, preistoria care Încă mai trăiește nu este preistoria Îndepărtată, chiar dacă Între acestea există legături. În același fel, trebuie considerată imprudentă deducerea unor tipuri și etape ale religiilor preistorice din obiceiurile religioase
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
culturilor actuale. Trecutul preistoric și populațiile analfabete ale prezentului nu sunt neapărat identice, preistoria care Încă mai trăiește nu este preistoria Îndepărtată, chiar dacă Între acestea există legături. În același fel, trebuie considerată imprudentă deducerea unor tipuri și etape ale religiilor preistorice din obiceiurile religioase actuale. Religiile care pot fi studiate astăzi, chiar și cele mai elementare În aparență, nu spun nimic despre originile fenomenului religios de acum zece mii sau o sută de mii de ani; sau, mai bine zis, nu este
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
originalitate și diversitate a manifestărilor religioase umane În timp, spațiu și cultură. Pentru a evita riscul prejudecății nu există decât soluția recurgerii la informații antice directe. Astfel, tocmai arheologia are puterea - și specializarea - de a produce, mai ales pentru perioada preistorică, informații Încărcate cu greutatea timpului și neutre din punct de vedere cultural. Multe materiale arheologice sunt neutre pentru că sunt produse de om fără intenție istorică, fără vreo distorsiune programatică sau apologetică. Ne referim aici la vestigii ale locuirii sau ale
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
și etape cărora, cel puțin teoretic, ar trebui să le recunoaștem trăsăturile specifice, pentru a Îndepărta riscul de a amesteca Într-un Întreg manifestări diferite. Cele expuse până acum delimitează un prim criteriu al metodei: tratarea religiei sau a religiilor preistorice necesită, Înainte de toate, o arheologie preistorică a religiei. Dar acest tip de arheologie, la fel ca altele, nu poate funcționa dacă nu Își definește obiectul de studiu: dacă nu abordează, cel puțin Într-o formă provizorie, identitatea fenomenelor religioase. Se
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
ar trebui să le recunoaștem trăsăturile specifice, pentru a Îndepărta riscul de a amesteca Într-un Întreg manifestări diferite. Cele expuse până acum delimitează un prim criteriu al metodei: tratarea religiei sau a religiilor preistorice necesită, Înainte de toate, o arheologie preistorică a religiei. Dar acest tip de arheologie, la fel ca altele, nu poate funcționa dacă nu Își definește obiectul de studiu: dacă nu abordează, cel puțin Într-o formă provizorie, identitatea fenomenelor religioase. Se ajunge astfel la problema crucială a
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
sau despre religii? În plus, a anticipa definirea religiei și a porni cu o asemenea premisă la examinarea dovezilor arheologice este o cale necesară, dar nu suficientă. S-ar ajunge la o simplă descriere: dar ceea ce se poate cere arheologiei preistorice sau antropologiei evoluției umane este de a contribui la definirea și explicarea religiei; adică de a oferi elemente În vederea caracterizării conținutului specific și diagnostic al fenomenului religios prin explicarea modalităților și motivelor pentru care acesta a apărut, independent de studierea
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
de informare și comunicare și posedă dimensiune socială. De asemenea, religia va fi Înțeleasă ca un comportament. Ocupându-ne de cercetarea religiilor dispărute, vom putea recunoaște fenomenul religios doar În baza existenței unui comportament religios. Oriunde apar, În documentarea culturală preistorică, fapte cu anumite caracteristici - care trebuie precizate -, acestea ne autorizează să Întrezărim prezența „religiei”. Astfel, itinerarul cercetării nu poate decât să treacă de la documentarea preistorică generală la constatarea actelor sau „comportamentelor religioase” și, de aici, la eventualele descoperiri ale unor
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
recunoaște fenomenul religios doar În baza existenței unui comportament religios. Oriunde apar, În documentarea culturală preistorică, fapte cu anumite caracteristici - care trebuie precizate -, acestea ne autorizează să Întrezărim prezența „religiei”. Astfel, itinerarul cercetării nu poate decât să treacă de la documentarea preistorică generală la constatarea actelor sau „comportamentelor religioase” și, de aici, la eventualele descoperiri ale unor manifestări sistematice și repetitive ale acestor comportamente, pe care le putem numi „religii” preistorice. Într-o a treia etapă, este necesar să se revină de la
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
religiei”. Astfel, itinerarul cercetării nu poate decât să treacă de la documentarea preistorică generală la constatarea actelor sau „comportamentelor religioase” și, de aici, la eventualele descoperiri ale unor manifestări sistematice și repetitive ale acestor comportamente, pe care le putem numi „religii” preistorice. Într-o a treia etapă, este necesar să se revină de la religii la religie: la presupusul nucleu ce caracterizează acest fenomen cultural. Dar acest proces se poate dovedi imposibil. În formularea lui D.L. Clarke (1978), care accentuează o viziune asupra
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
acte individuale) și, adeseori, obiecte materiale (obiecte liturgice, statui, locuri amenajate, monumente). Tocmai aceste resturi materiale ale unor obiecte constituie mărturia arheologică fundamentală a comportamentului religios și un posibil indiciu al unei religii Împărtășite de una sau mai multe societăți preistorice. Din câte se știe, evoluția culturală cuprinde ultimii 2.600.000 de ani. Începutul arheologic este indicat de primele obiecte sigure, pietrele sfărâmate și așchii de piatră, riguros datate, descoperite În siturile arheologice din Africa Orientală. Dar cultura poate să
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
de ce-ul” religiei. În istorie, originile și devenirea sunt explicația. 3. ELEMETE ALE COMPORTAMENTULUI RELIGIOSTC "3. ELEMETE ALE COMPORTAMENTULUI RELIGIOS" Punerea problemei așa cum a fost ea delimitată mai sus implică faptul că o metodă ideală pentru descoperirea și descrierea religiilor preistorice, În diversitatea lor, cu ramificațiile și rădăcinile lor, ar fi aceea care pornește de la prezent sau de la trecutul apropiat pentru a se aventura apoi În trecutul Îndepărtat. Această sugestie nu este nouă. După R.R. Marett (1935), dacă mergem din prezent
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
diferite și complementare, În Încercarea de a extrage o definiție a religiei 1. Rezultatele acestei cercetări ne interesează În măsura În care permit identificarea În expresiile religioase a unor elemente comune, care pot servi ca noțiune de bază pentru purcederea la investigarea datelor preistorice, fără a privi, de altfel, cu prejudecăți posibilitatea de a aduna În cadrul preistoriei elemente noi și neașteptate. În esență, multe comportamente religioase par unite de Întrebări și preocupări legate de realitate sau de forțe pe care omul nu reușește să
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
unor neliniști intense, sunt, În general, moartea, viața și timpul. S-a consimțit reunirea sub acești termeni, În mod voit arbitrari și schematici, a unei serii de observații generale și preliminarii, pe care le considerăm indispensabile În abordarea cercetării religiilor preistorice. O constatare răspândită este că moartea are asemănări tulburătoare cu non-umanul, ca fapt incontrolabil asupra căruia puterea umană este ineficace. Această problemă implică Întrebări, de obicei cu Încărcătură emoțională, cu privire la ce este forța vitală a persoanei, la pierderea și la
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
funcțional, necesar și utilitar, pretenția de a discerne trasând o linie de demarcație Între aceasta și activitatea „utilitară”, așa cum o Înțelegem astăzi, ar fi o imprudență. 4. IZVOARELE ARHEOLOGICE ȘI CARACTERISTICILE LORTC "4. IZVOARELE ARHEOLOGICE ȘI CARACTERISTICILE LOR" Delimitarea religiilor preistorice plecând de la expresiile religioase recente și Întorcându-ne apoi În timp este o propunere idealistă: mai mult o reprezentare mintală decât - În stadiul actual al cercetării - o cale realmente practicabilă. Dar, Între anumite limite, se poate aproxima, stabilind izvoarele arheologice
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
propunere voit flexibilă, folosită, cu un număr infinit de nuanțări, de mulți arheologi (Leroi-Gourhan, 1988, p. 894) sau cel puțin de cei care nu refuză să se ocupe de religie ascunzându-se În spatele pretinsei sale invizibilități și incognoscibilități a atestării preistorice („un argument tabu dezaprobat de cei Îndrăzneți și evitat de cei Înțelepți”, după cum spune Orme, 1981). Astăzi Însă e nevoie de o poziție mai Îndrăzneață. În acest scop, metoda care poate fi propusă este identificarea religiei prin intermediul ritualului, adică a
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]