1,908 matches
-
sau citesc. Producerea acestei stări de nedumerire, ca și transmiterea imboldului de a o depăși printr-un efort propriu de gândire, făceau însă parte din pedagogia lui. Filozoful adevărat, 256 GÂNDITORUL SINGURATIC pare să fi crezut Wittgenstein, nu este cel preocupat să ofere altora o învățătură gata făcută, să dezvăluie „adevărul“, ci să-i asiste în strădania de a gândi cu propria lor minte, de „a căuta adevărul“. În „Cuvântul înainte“ scris în 1945, pentru însemnări care vor fi publicate după
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
preferențiale. În ceea ce privește relația elev-grup se poate face următoarea observație: deoarece fiecare membru al clasei se află În câmpul psihologic al celorlalți, percepând la rândul său pe toți, Înseamnă că În același timp cunoaște grupul privit ca Întreg, după cum grupul devine preocupat de soarta fiecărui membru al său. Relațiile directe, de la persoană la persoană se extind de la persoană la grup și invers, de la grup la persoană. Numai În acest mod se poate Înțelege mecanismul prin care se exercită această influență a colectivului
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
Între profesori diriginți (66% și Învățători/ institutori (54,1%; Între cadrele didactice cu experiență (70% și cele foarte tinere (50%. Datele indică faptul că există și educatori care preferă să cunoască aceste probleme În mod nemijlocit, fără intrmediar; cele mai preocupate În acest sens sunt cadrele tinere (20% și Învățătorii (16%. 13 Metode, tehnici și instrumente de cunoaștere a grupului Prin itemul 13 s-a urmărit evidențierea unor posibile cauze care produc disfuncții În activitatea de cunoaștere (științifică a grupului școlar
CUNOAŞTEREA GRUPULUI ŞCOLAR by NUTA ELENA () [Corola-publishinghouse/Science/1818_a_3162]
-
un copac / n.a ucis un copac; / Niciodată o piatră / n-a depus împotriva pietrei / mărturie (...) // Iubito, iubito / pururi fără de nume, iubito" (Împotriva cuvintelor). Propunându-și să scrie "romanul unui sentiment" (formulare-subtitlu la Măreția frigului 1972), un Nichita Stănescu patetic, preocupat, dilematic, nu-și ascunde impasul: Dacă mă înțelegi bine / Azi cât timp mă înțelegi voi fi bucuros, / Chiar fericit. Dar numai azi. Dacă nu înțelegi nimic, voi fi trist / iar către sfârșitul serii, melancolic..." Lui văd ori lui aud li
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
conducă. Iar după aceea ne plîngem. Dar ei nu sunt decît o chintesență a non-virtuților noastre. Cu ei lumea s-ar prăbuși. Dar Dumnezeu lucrează în ascuns și asigură mereu masa critică necesară ca să îndrepte balanța. Și Nimicul susține lumea. Preocupată numai de ființare, știința nu vrea să știe nimic despre Nimic, deși recent John Barrow ne-a dăruit un superb Mic tratat despre nimic. Cînd Nimicul se va dezvălui, lumea va înflori. Unde este ? În noi, între noi, între stele
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
a memoriilor dureroase și corectarea nedreptăților de astăzi oferă o soluție, nu este sigur că ele vor fi suficiente pentru a opri religia contemporană a suferinței, atâta timp cât construcțiile identitare vor ocupa un loc central în universurile noastre individualiste, atât de preocupate să-și regăsească inocența pierdută și să se mențină într-un fel de copilărie prelungită, cerând ajutor și sprijin. Suferința-regină rămâne ispita majoră a secolului fericirii. Dacă aceasta din urmă te împinge în anonimat, suferința te distinge. Și, din acest
Suferinţa ca identitate by Esther Benbassa [Corola-publishinghouse/Science/1430_a_2672]
-
democrația. Numeroși cetățeni de pe mapamond nu au chef să se gândească la faptul că această lipitoare le vlăguiește societatea. Corupția generează state neperformante, incapabile să asigure bunăstare minimă chiar și pentru popoare deloc pretențioase. Oriunde în lume, corupția fabrică elite preocupate doar să-și însușească statul, pentru a se putea înavuți rapid și ilegal în detrimentul contribuabilului. Așa prosperă o tagmă rapace și venală pentru care coruperea omului prin orice mijloace este singurul mod de a guverna. De regulă, îl cumpără, transformându
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
și biotehnologii, care oferă multe promisiuni pen-tru viitor, tinzînd către o prefacere radicală, o reînnoire a modului de înțelegere atît a naturii exterioare, cît și a celei interioare, a însăși naturii umane. De fapt, spiritualitatea indiană a fost tot timpul preocupată nu atît de informare, cît de transformare, de înnoire continuă, de convertire și de renaștere, de schimbarea inimii și transmutația alchimică a sufletului. Un soi de fiziologie mistică caracterizează spiritualitatea indiană, consacrînd omologia corp-macrocosmos. În jainism, cosmosul e primul OM
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
obiect al consumului de masă despovărat de suferințele invidiei. Niciodată un număr atât de mare de indivizi n-au manifestat atâta plăcere de a fi spectatori la fericirea semenilor lor. Departe de a se reduce la micimea unui tip calculat, preocupat numai de plăcerile lui egoiste, hiperconsumatorul încearcă plăceri sublime în a fi martorul fericirii altora. Aceste sentimente de empatie pot fi epidermice și fugitive, dar nu sunt mai puțin reale. Nu le fie cu supărare detractorilor mass-mediei, însă aceste mijloace
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
alta, favorizată de informație, de dinamica autonomiei subiective, de preocuparea pentru calitatea vieții și a identității personale, îi face pe oameni să refuze un consumerism fără conștiință, formatat și „sub influență”. Privilegiind calitatea vieții, dornici să scape de condiționarea publicitară, preocupați să exercite controlul asupra vieții lor cotidiene emancipându-se de sub influența conformismului de masă, „alterconsumatorii” nu se opun societății de hiperconsum; ei sunt chiar una dintre manifestările exemplare ale acesteia, chemați, fără îndoială, s-o amplifice. O asemenea tendință nu
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
patriarhale care a justificat excluderea lor din sfera productivă „apreciată social” și de la participarea la activitatea instituțiilor statului. Ipotezele pe care se bazează teoria modernizării (adică acelea care susțin că e vorba de un proces linear, cumulativ, expansiv, cuprinzător și preocupat, în principal, de dihotomia valorilor moderne și tradiționale) stau și la baza procesului de democratizare. Conform acestui model, pentru a se corecta inegalitățile de gen din societățile în curs de dezvoltare este nevoie doar de reforme juridice și instituționale. Se
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
tuturor aspectelor legate de producție chiar și în absența contractelor de arendă, fermele mici care practică reguli foarte flexibile au tendința de a controla mai greu inputurile și outputurile „afacerii” lor. Datorită faptului că managerii fermelor mici sunt mult prea preocupați să adapteze propriile reguli după preferințele și nevoile membrilor, ei se găsesc adesea în situația de a nu colecta datoriile de la țărani și de a nu fi în stare să achiziționeze utilaje agricole noi etc. Pe de altă parte, fermele
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
Artistul este aici cel ce „izbutește până și să le redea orbilor vederea”, un har de esență divină. El deschide ochii celor cufundați în bezna realismului, făcând posibilă Revelația unui Adevăr de ordinul invizibilului, accesul la spiritual prin artă, una preocupată nu de trupul pieritor, ci de psyche-ul etern. Acces la necunoscut, la cealaltă față a oglinzii, intrare în acel teritoriu vecin cu moartea despre care vor vorbi, la rândul lor, Genet și Kantor - așa arată teatrul în viziunea lui Craig
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
pe care a văzut-o este într-adevăr suprafața moarată a apei, se apleacă puțin mai mult și sfârșește prin a cădea. Aplecat asupra obiectelor sale interne pentru a le putea observa strălucirea, persoana deprimată este întotdeauna aproape de această cădere, preocupată doar de această privire internă, aspirată în străfundul său de propriile sale obiecte. Sylvie petrece ore în șir în camera sa invadată doar de o „gaură neagră, desenând mereu siluete de femei ce sunt tot atâtea schițe ale unei identificări
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
dobitoacele din curte, la boi și la cai, așa cum ne îndeamnă sfârșitul dialogului... Cine, dintre filosofii hedoniști ai Antichității, contemporani cu Platon sau anteriori lui, a susținut această teză a rutului animal pentru a califica excelența plăcerii? Nimeni în afară de polemiștii preocupați să evite lectura textelor și examinarea argumentelor demne de acest nume. 3 Dincolo de caricatură. Platon forțează nota, și o știe. Boxer, luptător și polemist de rea-credință, aici ca și în altă parte, el caricaturizează poziții filosofice pe care le cunoaște
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
ele. Dacă la Academie se predau un discurs, o teorie care par foarte departe de a produce efecte pe teren concret, în schimb Grădina lasă deoparte discursul asupra ei înseși pentru a străluci în dovedirea excelenței tezelor formulate în amonte. Preocupat nu atât să schimbe ordinea lumii, cât să se schimbe pe sine, discipolul lui Epicur se desprinde de lumea trivială a familiei, muncii și patriei, el adoptă o atitudine potrivnică față de orice societate care exaltă meritele banului, bogățiilor, onorurilor și
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
în individualități care-și corespund, propune o meditație asupra celui mai bun mod de viață: suveranilor li se opun poeții și filosofii; în fața vieții active a oamenilor angajați în cercurile puterii și în cetate se află viața contemplativă a gânditorului preocupat să-și făurească existența ca pe o operă de artă echilibrată, armonioasă, autosuficientă. Alternativa Epicur/Zenon formulează, în spațiul filosofic chiar, alegerea între bucuria de a trăi epicuriană și austeritatea stoică, ataraxia individuală și sensul statului, gândirea greacă și rațiunea
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
iată tot atâtea motive pentru a-i urî pe epicurieni. Filosofii nu sunt întotdeauna înțelepți, iar stoicii sunt adesea incapabili să suporte și să se abțină - maxima lor - cu eleganță... Să lăsăm deci deoparte ideea unui discipol al Grădinii egocentric, preocupat doar de sine și uitând de lume confruntat cu un adept al Porticului, angajat în treburile cetății, virtuos, măreț, mare senior, semănând până la confuzie cu clișeele peplumurilor... Versiunea lui Cicero spune mai multe despre incapacitatea unui om de a trăi
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
relațiile, nici aventurile amoroase, nici angajamentele politice, nici ascendența sau potențiala lui descendență, nici măcar locul sau locurile lui de reședință... Totuși, nu lipsesc sufletele milostive care să umple aceste spații albe cu presupuneri una mai extravagantă decât alta. Cei mai preocupați să dea o umbră de veracitate acestor presupuneri extrapolează plecând de la poezia lui; cei mai puțin frecventabili dintre acești paraziți, creștini angajați în luptă, se mulțumesc cu calomnii, bârfe și defăimări. Astfel încât primii, sprijinindu-se pe analize sintactice, concentrându-și
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
poate fi pozitivă sau negativă: ori e căutată activ, știindu-se unde se află, ori sunt îndepărtate obstacolele care împiedică instaurarea ei. Evitarea negativului constituie o mare parte a oricărei filosofii a plăcerii - în opoziție cu ceea ce afirmă critica, întotdeauna preocupată să asociezea plăcerea cu supunerea imediată față de pruriturile senzuale. Edificarea hedonismului implică această artă a suferinței. Pentru a evidenția avantajele ataraxiei, Lucrețiu scrie câteva zeci de versuri (II, 1-61) intrate în antologia capodoperelor istoriei ideilor la rubrica Suave mari magno
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
-l anihila pe celălalt: mușcăturile, îmbrățișările, zgârieturile și ceilalți germeni ai furiei se pot constata de visu. Amanții își provoacă dureri, plăcerea nu e pură, spinii trandafirului rănesc... În relația amoroasă, protagoniștii rivalizează în imbecilitate și trec pe lângă realitate, mai preocupați să creadă în fantasmele fabricate de ei decât în evidențele vizibile pentru orice terț neutru. Bunul-simț popular spune: iubirea te face orb. În unul dintre momentele sale cele mai ironice, poemul vorbește despre această transfigurare a celuilalt de către privirea îndrăgostitului
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
120 al erei noastre. Ansamblul este plasat pe un Portic, lângă teatru, pe locul vechii agore, din câte se pare. 2 Peripateticianul epicurian. Conform tradiției, Aristotel se plimba cu discipolii săi în timp ce le dădea lecții, de unde și numele școlii peripateticiene. Preocupate mai degrabă de reputația lor decât atrase de disertația asupra marilor virtuți, femeile din grup vor fi denumite elevele Stagiritului, din cauza preferinței lor de a bate trotuarele. Ne imaginăm acel zid ca pe o ocazie de a reactiva gustul pentru
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
permeabilă. Asistăm când la captarea imaginilor, când la proiectarea lor, iar scena se erijează într-un veritabil dublu al lumii actuale, fiind, ca și lumea, supusă unei perpetue supravegheri. Utilizarea tehnologiei moderne a supravegherii este dovada unei voințe de contemporaneizare preocupate să disimuleze vârsta atât de înaintată a teatrului, să-i camufleze ridurile, să-l întinerească prin inserția de instrumente care transformă deopotrivă scena și culisele într-un teritoriu supravegheat necontenit. Nimic nu scapă de sub controlul mașinăriilor care au invadat platoul
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
Nu numai că nu putem avea încă bucuriile voastre, dar nici nu suntem pregătiți, întotdeauna, să le înțelegem. Îngăduiți-mi să dau un exemplu. Ideologia comunistă, incapabilă să garanteze un nivel de viață decent (ca să nu vorbim de bunăstare) și preocupată mai curând să compromită, prin teroare, bucuria de a trăi, ținea foarte mult la tematica fericirii și la ritmica marșului victorios. Cu alte cuvinte, bucuria era, în același timp, imposibilă și obligatorie. Cu atît mai obligatorie cu cât era mai
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
și abia după ce se convinge bine îi acordă încrederea și atunci încă niciodată complet. [...] (Ralea, 1924/1977, pp. 85-86). 5.4. Dorul Gândirea concretă, spiritul practic și prudența se pare că au distras atenția românului de la lumea interioară a emoțiilor. Preocupat să-i cunoască pe alții, pe el s-a cunoscut mai puțin. De aceea, el nu își exprimă emoția: fie pentru că trăirea lui interioară este superficială, fie pentru că nu își reprimă emoția din prudență. Dintre emoțiile negative, cel mai adeseori
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]