1,827 matches
-
orânduit ca Jocurile Olimpice să aibă loc totdeauna la un interval de cinci ani, pentru că ei erau cinci frați.” Cultul Demetrei trebuie să fi fost în conexiune cu jocurile, ceea ce se explică prin prezența altarului său în stadion și prin prezența preoteselor sale, acestea fiind singurele femei care aveau voie să asiste la Jocuri. Mitul lui Pelops Mulți eroi au fost citați în surse antice ca fondatori ai jocurilor, printre ei aflându-se și Pelops. Mitica întrecere dintre Pelops și Oinomaos, regele
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
lor, având în minte ecoul cântecelor, imnurilor și poemelor, a dorințelor și încurajărilor. Ceremonialul și probele durau împreună cinci zile la Olympia. În prima zi, încă din zori, o lungă procesiune se îndrepta spre locurile de sacrificiu. În frunte pășea preoteasa zeiței Demeter, înfășurată în peplum, urmată de preoți și de slujitorii templelor. După ei veneau heladonicii în chitoane albe, judecătorii în veșminte roșii, arhonții din Elis, apoi atleții și gymnaștii - goi și unii și ceilalți - și, în sfârșit, rudele atleților
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
ca și ei să se bucure de mai multă lumină. Acum toate aceste facilități par lucruri normale, dar noi, care am crescut și învățat la lampa cu gaz, sau la lumânări de său știm să prețuim altfel lumina electrică. Doamna preoteasă Viorica Solcan este o femeie frumoasă, puțin planturoasă, dar, cu toate acestea, cu un corp frumos, demn de admirat, excelentă gospodină, bună prietenă și organizatoare. A știut să-și apropie gospodinele satului și să împodobească în stil popular biserica. I-
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
oraș toropit de căldură. Într-o astfel de zi toridă Începe aventura neobișnuită a lui Gavrilescu, modest profesor de pian. Întorcându-se acasă de la lecții, În tramvai, constată că și-a uitat servieta cu note la M-me Voitinovici, pe strada Preoteselor și este nevoit să-și Întrerupă călătoria. După oarecare ezitări, ajunge „la țigănci”, În grădina răcoroasă pe lângă care trecu fără s-o ia În seamă mulți ani. Intervine „hazardul, accidentalul (uitarea servietei) pentru ca personajul să ia act de existența misterului
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
dramă.” (). Moartea Înseamnă găsirea ,,centrului”, descoperirea realității absolute - acel ,,principiu ontologic ce precede și transcede individul”. În ,,La țigănci” simbolurile sunt mascate de vorbe banale. Faptul, de pildă, că Gavrilescu, coborând dintr-un tramvai pentru a se Întoarce pe strada Preoteselor, Întârzie să ia tramvaiul În sens contrar, Începe să dea de bănuit. Vorba pe care el o aruncă: ,,Prea târziu! Prea târziu!...” și la intrarea și la ieșirea de ,,La țigănci” răsună ca un rămas bun adresat realului. Amănuntul că
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
pune să zămislească pentru obște, vom spune că greșește împotriva preceptelor sfinte și a dreptății, că el odrăslește un copil pentru cetate, care, dacă ar aparea pe ascuns, nu se va naște prin puterea jertfelor și a rugăciunilor pe care preotesele, preoții și întreaga cetate le vor rosti la fiece căsătorie, ca să se nască mereu din părinți buni copii mai buni, și din părinți folositori copii încă mai folositori. Ci vom spune că pruncul este născut din beznă și oarbă nestăpânire
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
741b-741c) Acum legea stabilește ș...ț în primul rând condițiile de împărțire a loturilor pe care cetățenii trebuie ori să le accepte, ori să nu participe la împărțire: mai întâi, că pământul este închinat tuturor zeilor, apoi că preoții și preotesele se vor ruga cu ocazia primului, celui de-al doilea și celui de-al treilea sacrificiu ca acela care-și vinde casa sau pământul primite în distribuție, cât și cel care le cumpără, să sufere pedeapsa potrivită acestei încălcări. d
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
mine, Socrate”. De ce nu ar fi în acest loc începutul discret al controversei dintre filosofie și poezie? Dovadă că Socrate, analizând ultimul „discurs-martor”, nu face decât să arate cât de eronată e concepția poetului despre Eros. Să vedem ce crede preoteasa Diotima sau poate Socrate ori, de ce nu?, Platon însuși, despre tema în discuție. 3. Secretul Diotimei-Platon contra Socrate (sau despre cum are dreptate cel redus) Cât privește pe Diotima, comentatorii se împart în două tabere: după unii, Diotima este un
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
său s-a chemat Gherasim, iar mama sa Zamfira, fiica preotului Grigorovici din Mitocul Dragomirnei. A făcut studiile la Școala normală din Suceava, iar gimnaziul și teologia la Cernăuți. După terminarea anului al treilea s-a căsătorit cu Elena, fiica preotesei văduve Cehovschi din Ceahor. În anul 1843 a terminat studiile și la 29 iunie 1843 a fost sfințit în preot și repartizat spre păstoria comunei Ceahor în care a stat 20 de ani. De la 1862 a fost chemat să lucreze
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
ziua de Probajeni [Schimbarea la Față, 6 august] se probăjenesc frunzele copacilor și cîmpul. în ziua de Probaje nu-i bine să probozești* pe om. Să te păzăști să nu fii probozit în ziua de Probejini, c-apoi tot anul ești probozit. Preoteasă Să nu iubești sau să te însori cu o preuteasă, fiindcă ele-s afurisite de preuții lor. Pricaz Nu-i bine să furi sarea de la oi, căci se întîmplă pricaz. Vinerea nu se toarce, pentru că se face pricaz. Priculici Pricolici
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
prin tertipuri cognomenul „de Seraschier” și visează să figureze în Almanahul de la Gotha, din care îi citește încântat, după cină, consoartei. Un subaltern al său se pretinde descendent din Porfirogeneți și semnează Théodore Trascano-Porphyrogénète, în realitate fiind nepotul unei Profira, preoteasă în satul Trăscău din Vale. Cu foarte rare excepții, nu numai diplomații, ci și alți deținători ai vreunei dregătorii sunt suflete pervertite, ariviști odioși, demnitari obtuzi, aroganți, cruzi, obstinați în a căuta mijloace de îmbogățire rapidă, iscusiți în a trage
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290700_a_292029]
-
toți cetățenii statului Român. „Așa să-mi ajute Dumnezeu în cariera mea preoțească”. cu Î.P.S. Teofan, Mitropolit Iași Un preot cu har, și protopop într-un timp, a fost părintele Enache Herescu, mulți ani locuind în casa parohială cu preoteasa și cei trei copii (Dănuț, Doina, Doru, prieteni de joacă, școală și hârjoană cu autorul cărții); exemplu luminos peste 2 decenii pentru enoriașii săi, fie din comuna Giurgioana, fie Podu Turcului. Preotul Constantin Pieptănaru a stat puțini ani aici pe
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
săi, fie din comuna Giurgioana, fie Podu Turcului. Preotul Constantin Pieptănaru a stat puțini ani aici pe unde au mai slujit preotul Gheorghiță, Silviu Munteanu, Ioan Dorin ș.a. De 16 ani slujește și viețuiește aici preotul paroh Vasile Dulhac și preoteasa lui Cornelia care au crescut și trimis la învățătură pe cei doi copii ai lor, dar, i-au îndrumat către carte și pe alți giurgioneni. Preoteasa lui Vasile Dulhac reușește să suplinească necesarul cântăret bisericesc la strană, împosibil de găsit
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
Dorin ș.a. De 16 ani slujește și viețuiește aici preotul paroh Vasile Dulhac și preoteasa lui Cornelia care au crescut și trimis la învățătură pe cei doi copii ai lor, dar, i-au îndrumat către carte și pe alți giurgioneni. Preoteasa lui Vasile Dulhac reușește să suplinească necesarul cântăret bisericesc la strană, împosibil de găsit după moartea lui Ghiță Tătărăscu și îmbolnăvirea lui Anton Dorin. CIMITIRUL este împrejurul bisericii și are circa 600 de morminte, cu aproximativ un sfert dintre ele
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
și părintele Vasile. Copii: Maria Magdalena (n. 21 nov. 1982) și Vasile (n. 1984). Se apropie de două decenii de când păstorește acest sat. Pentru apostolatul său, părintele Vasile merită să i se ierte toate păcatele. Mai rar în bisericile noastre, preoteasa Cornelia Dulhac este o cântăreață de strană deosebit de apreciată, uneori acompaniată de femei din sat. Și-a crescut cei doi copii în cultul cărții. 22. Ionel FOCȘĂNEANU Motto: „Cu mii de mulțumiri celor care m-au crescut, educat și ajutat
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
dominat de-o iubire eterată. Acest moment crucial, de neașteptatăși dramatică decizie, neamintește de o altă capodoperă a literaturii universale: „în astă suferință a singurătății, cu inima aceasta tristă și rănită - mi-a apărut Ea, gingașăși sfântă, aidoma cum o preoteasă a iubirii sta acolo înainte-mi; țesută parcă din lumină și miresme, atât de delicată și spirituală; peste surâsul plin de pace și bunătate cerească împărățeau într-o divină maiestate ochii ei însuflețLți, și - asemeni unor nourei ce înconjoară aurora
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
Congresul Intelectualilor ce a avut loc În aprilie 1949, manifestare propagandistică a regimului comunist, xe "Rubin"Rubin este singurul diplomat din afara „lagărului socialist” invitat la lucrări, și În aceeași zi participă la o recepție alături de ministrul-adjunct de Externe, Grigore xe "Preoteasa"Preoteasa, și de ministrul Sănătății, dr. Vasile xe "MÎrza"MÎrza. Aceste evenimente sunt comentate Într-o notă informativă a Securității și puse În legătură cu o conferință ministerială ce ar fi discutat problema emigrării evreilor și ar fi stabilit și o cifră
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
Intelectualilor ce a avut loc În aprilie 1949, manifestare propagandistică a regimului comunist, xe "Rubin"Rubin este singurul diplomat din afara „lagărului socialist” invitat la lucrări, și În aceeași zi participă la o recepție alături de ministrul-adjunct de Externe, Grigore xe "Preoteasa"Preoteasa, și de ministrul Sănătății, dr. Vasile xe "MÎrza"MÎrza. Aceste evenimente sunt comentate Într-o notă informativă a Securității și puse În legătură cu o conferință ministerială ce ar fi discutat problema emigrării evreilor și ar fi stabilit și o cifră: 30
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
95, 167, 182 Pintilie, Gheorghe 94, 181 Polac, Aizic 59 Polonia 24, 30-31, 46, 48, 54, 68, 72, 90, 97, 102, 111 Popov, Mihaela 17, 184 Popper, Maximilian 74, 82, 114, 122 Portugal, Israel 41, 54, 141 Preda, Dumitru 17 Preoteasa, Grigore 109 Punga, C. 134 R Rachmut, David 45 Rakosy, Matthias 23-24, 48, 157 Rangheț, Iosif 126, 158 Răceanu, Ileana 155 Rădăceanu, Lothar 64 Rădăuți 31, 98 Rădescu, Nicolae 17, 33-34, 64, 165, 179 Rădulescu-Motru, Constantin 20 Răutu, Leonte 54
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
Petrescu și pe un oarecare Manolescu, agent al Loteriei de Stat din Giurgiu, str. Olari; la Oncești (Vlașca), pe săteanul Florea Țaranu, iar la Gogoșari (Vlașca), pe preotul Găina. La rândul său Velculescu Corneliu, a stabilit o legătură cu Gheorghe Preoteasa, agricultor din Drăgănești (Vlașca), iar acesta a recrutat mai departe pe săteanul Caragea din comuna Lahovari (Vlașca). Din spusele lui Gheorghe Preoteasa, Velculescu a aflat că acesta recrutase deasemenea câte doi aderenți în comunele Mereni și Târnavele, ambele din județul
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
iar la Gogoșari (Vlașca), pe preotul Găina. La rândul său Velculescu Corneliu, a stabilit o legătură cu Gheorghe Preoteasa, agricultor din Drăgănești (Vlașca), iar acesta a recrutat mai departe pe săteanul Caragea din comuna Lahovari (Vlașca). Din spusele lui Gheorghe Preoteasa, Velculescu a aflat că acesta recrutase deasemenea câte doi aderenți în comunele Mereni și Târnavele, ambele din județul Vlașca. în continuare, Velculescu arată cum strângea cotizațiuni de la preotul Lungeanu și de la Bencu Gheorghe, cotizații colectate de către aceștia de la legionarii cu
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
contact și pe care la rândul său, Velculescu le-a vărsat lui Jurubiță. La sfârșitul declarației sale, Velculescu recunoaște că s-a deplasat atât la Giurgiu cât și la Drăgănești, luând rapoarte de activitate de la Sabin Popescu și de la Gheorghe Preoteasa, șef al județului Vlașca fiind însă preotul Ion Lungeanu, iar el, Velculescu, fiind numai om de legătură între județeana Vlașca și Ion Jurubiță. Întrebându-l odată pe Jurubiță Ion în câte orașe are organizații, acesta i-a răspuns că în
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
a dat seama că arta sa trebuie să fie simbolul vremurilor noi și această statuie, ca de altfel întreaga sa operă, trebuie să reprezinte me‑ sajul geniului său. Michelangelo a mai realizat două statui care reprezintă două femei înveșmântate ca preotese de origine greacă, așezate de o parte și de alta a chipului monumental al lui Moise. Acestea sunt două personaje des‑ prinse din Vechiul Testament, care simbolizează prin Rahela sau Rea viața activă, iar prin Lia, viața contemplativă. Mormântul papei Iuliu
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
o ia ca asistentă pe Marthe Béraud, un celebru medium european. Sub numele de scenă „Eva Carrière”, ea joacă un număr în care face să apară ectoplasma Phygiei. În cursul uneia dintre aceste întâlniri nocturne, Richet o întâlnește pe „Phygia, preoteasă a templului din Heliopolis și una dintre fostele sale soții faraonice [convingerile lui Richet în privința metempsihozei par să nu lase nici o îndoială], o apariție nudă de o frumusețe impresionantă care i-a oferit o șuviță din părul său în schimbul câtorva
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
al lui Teodor Morar, zidar. După absolvirea Liceului Industrial de Chimie din Arad (1975), urmează Facultatea de Filologie, secția română-franceză, din Timișoara, absolvind în 1981. Profesor de limba și literatura română la Lugoj (1981-1986), trece metodist la Casa Studenților „Grigore Preoteasa” din București, ziarist la „Viața studențească” și „Amfiteatru” (1986-1990), redactor-șef la redacția Muzică, spectacole, varietăți din Televiziunea Română (1990-1991). Este membru al grupului „Divertis” (1984-1996), realizând și emisiuni de televiziune. Este membru fondator al Așezământului Cultural „Academia Cațavencu” și editor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288239_a_289568]