1,376 matches
-
măsură în care conceptul de "second persona", al lui Edwin Black, a reușit, cum ne reamintim, același lucru. Diferența fundamentală între cele două abordări (criticismul etic al lui Black și cel dramatic al lui Burke) este una legată strict de presupozițiile teoretice care legitimează și, în același timp, dau expresie fiecăreia dintre cele două metode de cercetare critico-retorice. Pe de o parte, cum ne amintim, Black plecase de la inferențele pe care le putem face, în baza conținutului ideologic al textului unui
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
specifice, mai degrabă, "modernității estetice", în termenii profesorului Ilie Gyurcsik 344. Criticul Burke exprimă o perspectivă cât se poate de "inocentă" în privința limbajului, decretând, cum ne amintim, că acesta este realitate și, mai mult, este acțiune. Prin urmare, multe dintre presupozițiile teoretice ale dramatismului burkean interzic orice "decalaj" între "realități" concurente, din care, necesar, una sau mai multe ar trebui să "primeze", desigur, în detrimentul tuturor celorlalte. Pentru Kenneth Burke, nu însemnele vreunei ideologii transpar în acțiunile simbolice ale oamenilor, în interacțiunile
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
preambul al analizei propriu-zise, faptul că, într-o contribuție ulterioară, Fisher merge mai departe, în demersul său teoretic constructiv, propunând paradigma narativă în calitatea sa de orientare filosofică menită să ofere o abordare a interpretării și evaluării fenomenelor comunicaționale. Astfel, presupoziția teoriei sale, în forma sa îmbunătățită, este că întreaga comu-nicare umană poate fi apropriată în formă narativă, cu alte cuvinte, orice act de comunicare constituie, în esență, o poveste, o interpretare a unor evenimente mundane cu caracter temporal și (in
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
narativ", altul decât cel rațional, necesită mijloace adecvate de apropriere epistemologică: este vorba despre bunul simț. Fisher, de pildă, apreciază că, întrucât povestea face ca experiența umană să aibe sens, sensul însuși pe care publicul poveștii îl "prinde" mărturisește despre presupozițiile teoretice în baza cărora publicul respectiv acceptă povestea în cauză, iar aceste presupoziții nu reprezintă altceva decât "bunul simț". Astfel, narațiunile persuasive, observă Lewis, "exprimă și, în același timp, presupun (un tip de - adăugirea mea) cunoaștere împărtășită de o (întreagă
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
despre bunul simț. Fisher, de pildă, apreciază că, întrucât povestea face ca experiența umană să aibe sens, sensul însuși pe care publicul poveștii îl "prinde" mărturisește despre presupozițiile teoretice în baza cărora publicul respectiv acceptă povestea în cauză, iar aceste presupoziții nu reprezintă altceva decât "bunul simț". Astfel, narațiunile persuasive, observă Lewis, "exprimă și, în același timp, presupun (un tip de - adăugirea mea) cunoaștere împărtășită de o (întreagă - adăugirea mea) comunitate"600. Însă ce este, realmente, acest bun simț specific paradigmei
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
că am revenit la sofism? Răspunsul lui McKerrow, șocant, este pozitiv. Însă criticul precizează imediat că este vorba despre o simplă deturnare a atenției dinspre "o expresie a "adevărului" ca opus "falsei conștiințe""737 care, însă, are la bază două presupoziții: în primul rând, că ideologia ar fi cu necesitate falsă; în al doilea rând, că numai cunoașterea "științifică" ar constitui cunoaștere "reală" sau "adevărată"738. Însă astfel de perspective au fost, deja, discreditate pe scena teoriilor culturii, în baza argumentului
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
politice și cultura politică dominantă, adică valorile cetățenești și atitudinile față de sistemul politic. În determinarea cauzelor acestor caracteristici, cercetarea ia în calcul importanța capitalului social. Efectele sale sunt comparate cu cele ale altor factori într-o încercare de testare a presupozițiilor teoriei capitalului social. Vom folosi în cercetarea noastră datele mai multor sondaje de opinie realizate la nivel local într-un context urban (Sibiu), național (România) și regional (România și Bulgaria). Primul capitol este dedicat definiților, măsurilor și funcțiilor capitalului social
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
susținerea democrației. "Oferta" noului sistem democratic, anume libertățile politice și civile, sunt uneori mai importante decât constrângerile economice și dezamăgirile produse de tranziția economică. Dar și resursele sunt importante. Nivelul venitului este adesea legat de susținerea democrației, fapt care susține presupoziția că susținerea democrației este și funcție de performanța sa economică. Astfel, "învingătorii", cei cu resurse mai ridicate în tranziție, sunt mai dispuși să susțină democrația. Totodată, acest fapt ne pune în gardă în legătură cu tipul de susținere a democrației. Cum sublinia Dahl
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
parte de susținerea democrației. "Oferta" noului sistem democratic, libertățile politice și civile, sunt mai importante decât constrângerile economice și dezamăgirile produse de tranziția economică. Însă și resursele sunt importante. Nivelul venitului este adesea legat de susținerea democrației, fapt care susține presupoziția că susținerea democrației este și funcție de performanța sa economică. Astfel, "învingătorii", cei cu resurse mai ridicate în tranziție, sunt mai dispuși să susțină democrația. Totodată, acest fapt ne pune în gardă în legătură cu tipul de susținere a democrației. Cum sublinia Dahl
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
Rațiunea. Nici Hegel nu este străin de acest context de gândire mistico-metafizică. Ba dimpotrivă, se pare că el vine tocmai pe acest făgaș, legătura sa cu gândirea mistică fiind evidențiată de către comentatori. În fondul ei, metafizica hegeliană se construiește pe presupoziția "imensei puteri a negativului", pe ideea că "numai negativitatea face cu putință manifestarea și recunoașterea de sine a "ființei"", idee cu origine sigură în mistica lui Jakob Böhme336. De fapt, însuși Hegel, după câte se pare, afirmă legătura dintre speculativ
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
alte cuvinte, aici răul nu mai este gândit ca rezultat al imperfecțiunii creației sau al păcatului originar, ci este un fapt ontologic 431. Aceste legende populare despre facerea lumii au fost considerate "secvențe narative de o însemnătate ultimă, paradigmatică"432, presupozițiile lor metafizice marcând definitiv spiritualitatea acestor locuri. Astfel, acest dualism ce amintește de gnoze poate fi recunoscut în gândirea filosofilor români de mai târziu 433. La Eminescu, în cosmogonia și speculațiile sale metafizice, cuprinse în diferite poeme (de exemplu, Demonism
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
aceasta, "transdisciplinaritatea se preocupă de dinamica provocată de acțiunea simultană a mai multor niveluri de Realitate"655, dinamică a cărei descoperire trece prin cercetarea disciplinară. Diferența majoră a transdisciplinarității, față de celelalte tipuri de cercetări (disciplinară, pluridisciplinară și interdisciplinară), stă în presupozițiile care îi determină metodologia. În opinia lui Basarab Nicolescu, acestea sunt: ideea nivelurilor de realitate, logica terțului inclus și supoziția complexității. În perspectiva transdisciplinară, Realitatea este multidimensională, structurată pe mai multe niveluri 656. Aceste niveluri sau dimensiuni nu sunt disparate
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
o transformare fundamentală a modului de gândire, către o nouă paradigmă. Această mișcarea de idei se compune din variate încercări de regândire a condițiilor cunoașterii și gândirii, de elaborare a unor noi perspective logice, gnoseologice, metodologice și ontologice, în care presupozițiile clasice ale gândirii sunt puse în discuție. În interiorul acestei mișcări, resemnificarea și integrarea contradicției, a antinomiei, a paradoxului, sintezele ori asocierile dintre concepte, idei sau teorii divergente, opuse sau contradictorii, încep să devină variante metodologice, căi alternative ale gândirii. În
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
unde să extindem sfera moralității, a doua, dacă extinderea să fie completă sau parțială. Teoreticienii care limitează extinderea domeniului moralității la ființele capabile de trăiri sensibile se bazează pe presupunerea că numai aceste ființe au interese. Adversarii arată că această presupoziție este falsă și că criteriul corect trebuie să fie unul biologic, sens în care vom accepta că putem aduce prejudicii și unei plante. Extinderea radicală a domeniului moralității presupune luarea în considerare a tuturor entităților naturale, nu doar a ființelor
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
naturalețe. Evident că astfel se ajunge la o ecologie profundă sau o etică radicală. Critici ale diverselor extinderi ale sferei moralității vin și din partea eticienilor mediului, nu doar din partea eticii tradiționale 26. O primă critică pornește de la asumarea holismului ca presupoziție teoretică și metodologică. Aceste extinderi s-ar face dintr-o perspectivă atomistă sau individualistă. O a doua critică susține, oarecum paradoxal, că o asemenea extindere a domeniului moralității este o formă mascată de dominație umană asupra naturii, adică o formă
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
entități puternic integrate și dinamice precum ecosistemele sau biosfera ca totalitate. Altfel spus, extinderea sferei moralității ar trebui să se facă prin trecerea de la o perspectivă individualistă la o perspectivă holistă. Desigur, o discuție despre extinderea sferei moralității din perspectiva presupozițiilor individualiste sau holiste față de care sunt angajați teoretic filosofii este considerată necesară în literatura domeniului. Astfel, Callicott 27 examinează critic problema extinderii sferei moralității și aduce în discuție tensiunea dintre etica holistă a mediului și etica individualistă a susținătorilor eliberării
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
noastre. Așa că acestea rămân foarte diverse, unele chiar în raporturi de opoziție, dar la fel de îndreptățite. De aceea, întrucât nu ne putem baza pe intuițiile noastre, ne întoarcem la rațiune. O cale de urmat ar fi elaborarea unui argument pornind de la presupozițiile gândirii morale comune. Attfield preia de la Parfit exemplul cunoscut al unei mame care crede că va avea un copil sănătos și nu unul handicapat, iar judecățile și acțiunile actuale ale mamei, inclusiv decizia de a păstra copilul, au la bază
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
morale comune. Attfield preia de la Parfit exemplul cunoscut al unei mame care crede că va avea un copil sănătos și nu unul handicapat, iar judecățile și acțiunile actuale ale mamei, inclusiv decizia de a păstra copilul, au la bază această presupoziție. Or, un asemenea argument este o construcție rațională în care ajungem la anumite concluzii cu privire la anumite acțiuni pornind de la calitatea vieții înțeleasă ca valoare intrinsecă. Asemănător procedează și Routley în construcția argumentului său privind Ultimul Om, argument pe care îl
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
este natural ar avea o însemnătate etică. Drept urmare, apelul la ceea ce este natural este transformat într-un criteriu sofisticat al identificării entităților care sunt susceptibile de a fi cuprinse în domeniul eticii mediului. Elliot Sober supune unei critici puternice această presupoziție metodologică 81. În primul rând, teoreticienii mediului ar face o confuzie între sensul biologic și sensul normativ al termenului "natural". Cu alte cuvinte, ei comit o așa-zisă "eroare naturalistă" prin confuzia dintre descriptiv și normativ, prin indistincția dintre fapte
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
temei pentru acțiune. Argumentul ignoranței este criticat de Sober 90. După acesta, acest argument este defectuos deoarece o decizie rațională nu se poate baza pe ignoranță. Drept urmare, înseamnă că deși ne declarăm ignoranți, luăm decizia bazându-ne totuși pe anumite presupoziții cu privire la ceea ce este valoros. Ajungem astfel la problema raționalității acțiunilor noastre și la recunoașterea faptului că o acțiune rațională nu are doar temeiuri nomologice, ce țin de cunoașterea regularităților sau a legilor naturii, ci și temeiuri axiologice. Se conturează în
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
concluzii inacceptabile din perspectiva moralei tradiționale. Astfel, Callicott, urmându-l îndeaproape pe Leopold, formulează ideea că valoarea unui specimen este invers proporțională cu populația speciei, idee care dislocă tradiția individualismului etic93. Un ecologist radical precum Edward Abbey, ghidat de aceleași presupoziții holiste, va face aprecieri comparative în detrimentului omului 94, iar Garreth Hardin susține că salvarea unui om rănit dintr-o zonă sălbatică ar avea sens numai dacă am avea o lipsă de oameni, ceea ce nu ar fi cazul 95. Dar
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
coerentă în științele vieții, nu poate constitui, așa cum am subliniat mai sus, un temei suficient pentru deducerea unei teorii morale. 3.2.3. Câteva proiecte de inspirație holistă Nu orice proiect teoretic încadrabil în domeniul eticii mediului își asumă implicit presupoziții teoretice care sunt descifrabile într-un orizont de așteptare specific holismului. Bunăoară, observă Sober 108, extinderea sferei moralității prin cuprinderea altor organisme decât omul, adică așa-numita eliberare a animalelor, nu ar echivala decât cu o extindere a eticii utilitariste
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
face nimic altceva decât să susțină că suferința este un lucru rău pentru orice individ care poate suferi. Așadar, nu am face nimic altceva decât să propunem un alt criteriu pentru domeniul moralității, fără a modifica însă în vreun fel presupozițiile individualiste ale eticii tradiționale. Totuși, etica mediului include în domeniul moralității și alte entități naturale, așa cum ar fi copacii, pășunile sau munții, care nu suferă, o știm bine, deoarece nu pot avea experiența plăcerii și a durerii. Pe de altă
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
-o Singer, este reducționistă și individualistă. Ca alternativă, pornind de la land ethic a lui Aldo Leopold, așa cum am precizat deja mai sus, Callicott propune o etică holistă sau un holism etic. Deși tradiția de gândire occidentală este individualistă, Callicott identifică presupoziții holiste în filosofia socială și politică a lui Platon, în Republica, fragmentul 5, 462d, în care Platon compară statul cu un organism, și în fragmentul 462a în care acesta descrie guvernarea bună ca un proces de punere a părților într-
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
și la punerea lui în analogie cu un proiect politic totalitar 112. Dar și Aristotel gândește societatea ca un organism, ar putea reveni în discuție adeptul holismului. Da, ar accepta individualistul, și ar replica îndată că Aristotel, ghidat de asemenea presupoziții, a încercat să justifice sclavia. Cred că mai degrabă reîntoarcerea la conceptul de natură al vechilor greci și chiar la gândirea biologizantă a lui Aristotel ar fi mai folositoare pentru întemeierea eticii mediului și găsirea unui mod de gândire adecvat
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]