3,388 matches
-
puternic nu pentru că are o mare putere generală, ci pentru că dispune de resurse diferite în domenii diverse. Chiar dacă Waltz are nevoie de supoziția unei mari fungibilități a resurselor pentru a-și deduce teoria sa sistemică, argumentarea sa se bazează pe presupunerea unor resurse puternice în domenii diferite. Altfel spus, el nu poate susține ipoteza fungibilității. Ca o consecință a fungibilității limitate a puterii, analizarea și compararea puterii trebuie să se limiteze fie la sectoare (sau regimuri) concrete, așa cum au propus Keohane
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
în paralel cu economia (globală) de piață. Funcția de bază a statului este de a asigura pro-tecția/securitatea în fața amenințărilor externe, de a stabili drepturile de proprietate și de a distribui avuția la nivel intern. Conștient de vechea problemă a presupunerii unui interes național, Gilpin afirmă că este evident că nu există așa ceva și că, strict vorbind, doar indivizii au interese. De aici, el se referă la interesul național ca fiind determinat "în principal de interesele membrilor dominanți [ai statelor]", sau
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
ele alocă resurse într-un mod total ineficient (Strange 1986b: 12 și urm.), dar respinge frînările comerțului, chiar dacă astfel de frînări ar putea fi necesare pentru atenuarea căderilor în ceea ce privește cererea ciclică. Ea a ridiculizat puțin sau poate nu chiar puțin presupunerea că, din moment ce piețele tind întotdeauna spre echilibru, ele au întotdeauna dreptate. Dacă ceva merge rău susține această gîndire eronată acest ceva trebuie să fie politica (Strange 1985: 17 și urm.). Absolvind de vină sistemul economic, teoriile din economia internațională susțin
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
nu pot reproduce rezultatele, validitatea acestora va fi cu certitudine suspectă. 1.2.2. Sociologia ca știință socială Așa cum am observat mai înainte, sociologia este una din științele sociale care sunt preocupate de studiul comportamentului uman. Toate științele sociale împărtășesc presupunerea comună că comportamentul uman poate fi studiat științific, deși există dezbateri serioase referitor la felul cum se realizează mai bine acest lucru. Cercetătorii din domeniul științelor sociale cred că anumite pattern-uri și regularități ale comportamentului uman le permit să
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
referitor la felul cum se realizează mai bine acest lucru. Cercetătorii din domeniul științelor sociale cred că anumite pattern-uri și regularități ale comportamentului uman le permit să îl prevadă și să îl explice într-o măsură substanțială. Este această presupunere adevărată? Poate fi comportamentul uman studiat științific? Mulți oameni argumentează că acesta nu poate fi studiat. Ei pleacă de la premisa că fiecare persoană este un individ capabil să facă alegeri libere în legătură cu un număr aproape infinit de lucruri și atunci
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
ce ni se întâmplă și o explicație mai plină de înțeles a comportării altora. Din punct de vedere social, ea poate fi un instrument foarte util pentru a ameliora problemele pe care le ridică comportamentul uman sau reglementările sociale. O presupunere de bază a imaginației sociologice este că mare parte din istoria umană o reprezintă contradicțiile și conflictele dintre cei puțini care au controlul resurselor limitate și cei mulți care nu îl au. Aceste resurse includ bogăția (proprietatea), venitul (salariile și
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
în grupurile mici; imaginea proprie; jocul rolurilor. Cum oamenii își îndeplinesc rolurile în cadrul grupurilor? Cum sunt create structurile grupului? 1.5. Sociologia și celelalte științe sociale Sociologia are în comun câteva lucruri importante cu celelalte științe sociale: folosirea metodei științifice, presupunerea că comportamentul uman are pattern-uri și regularități și, pe această bază, credința că acest comportament poate fi studiat și înțeles prin observație sistematică, generalizare și interpretare. Este cazul psihologiei, antropologiei, economiei și politologiei. Cu toate că aceste discipline sunt considerate discipline
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
deoarece o parte susține caracterul filozofic al fiecărei paradigme, iar cealaltă se axează pe aparenta compatibilitate a metodelor de cercetare, bucu-rându-se atât de aportul numerelor cât și de cel al cuvintelor. Deoarece ambele paradigme, pozitivistă și interpretativă, se bazează pe presupuneri diferite asupra naturii lumii, ambele reclamă instrumente și proceduri variate pentru a găsi tipul de date dorit. Asta nu înseamnă că pozitivismul nu folosește interviul sau observația, însă doar ca metode complementare, nicidecum dominante. Abordările diferite ne oferă o înțelegere
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
esențiale ale celor trei perspective sociologice în tabelul 3.1 al cărui conținut va ghida și înlesni demersul nostru. Cele trei perspective precizate vor servi ca o adevărată coloană vertebrală a discuțiilor noastre prin toată această lucrare deoarece asigură unele presupuneri fundamentale despre natura și funcționarea societății și servesc ca surse pentru cesle mai multe dintre teoriile specifice. Fiecare din aceste perspective oferă o teorie distinctă referitor la forțele sociale cheie care formează comportamentul uman și societatea. Ele oferă explicații diferite
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
de sinteză: teoria schimbului Una din teoriile importante care reprezintă o legătură între macro și microsociologie este teoria schimbului (Homans, 1961, 1984; Blau, 1964 și mai recent Gilmore și Clark, 1988) Această teorie, la fel ca teoria conflictului, începe cu presupunerea că oamenii caută să-și promoveze interesele proprii. Aceste interese uneori sunt conflictuale, iar alteori coincid cu acelea ale altor oameni. Potrivit teoriei schimbului, oamenii intră în relații unul cu altul când fiecare participant are ceva să ofere pentru dorințele
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
așteptărilor subculturilor deviante sau criminale în loc de cele ale normelor și valorilor dominante în societate. Teoria explică devianța prin subcultură, care la rândul ei, se referă direct la noțiunea de asociere diferențială dezvoltată de Edwin Sutherland. Central în această noțiune este presupunerea că devianța, la fel ca și comportamentul, se învață. Există două elemente ale acestui proces de învățare. Primul are în vedere că oamenii învață tehnicile specifice pentru a se angaja în devianță. Spre exemplu, ca să consume droguri în mod ilegal
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
a ordinii morale naturale ori ca consens social. Indivizii cu comportament deviant au fost văzuți ca oameni care violează normele, iar cei care nu au asemenea comportament ca oameni care se conformează normelor sociale stabilite. Teoria etichetării a provocat aceste presupuneri argumentând că devianța este definită de reacția socială față de anumite grupuri, indivizi și comportamente și nu de cei care au manifestări deviante. Această teorie sugerează că dacă alți oameni definesc sau etichetează o persoană ca deviant este un factor determinat
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
În final, putem afirma că în lumea științifică unele teorii sunt mai legitimate decât altele, dar nici una dintre ele nu oferă o explicație completă acestor fenomene sociale atât de complexe și variate. Tabelul 7.2. TEORII ALE DEVIANȚEI Întrebarea majoră Presupunerea majoră Cauza devianței Cea mai utilă explicație a devianței pentru Teoria funcționalistă (anomia și teoria tensiunii) De ce oamenii încalcă regulile? Devianța este o caracteristică anormală a structurii sociale. Distanță dintre obiectivele societății și mijloacele de realizare a lor. Clasa de
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
În schimb, manipularea obiectelor fizice, standardizarea sarcinilor, controlul strict al muncii de către șefi, supunerea în fața autorității externe reprezintă trăsături ale vieții profesionale a claselor populare. Nivelul educațional dobândit. Credința în egalitate a oamenilor din societățile moderne se sprijină serios pe presupunerea că toți cetățenii au acces egal la educație, fapt care le asigură posibilitatea realizării aspirațiilor lor. Deși ușile școlilor sunt deschise tuturor oamenilor indiferent de origine socială, religie sau sex, șansele de a avansa în lumea educației sunt puternic afectate
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
lucru este: Schimbarea populației = nașteri decese + migrația netă Deși această ecuație pare simplă, ea este în realitate un instrument puternic și servește ca fundament al tuturor proiecțiilor populației. Proiecțiile populației sunt estimări ale dimensiunii viitoare ale unei populații bazată pe presupunerile despre mortalitate, fertilitate și migrație. Tabelul 11.1. PROIECȚIILE POPULAȚIEI LUMII Populația actuală Populația proiectată pentru 1988 2000 2025 2100 Nr. mil. % Nr. mil. % Nr. mil. % Nr. mil. % Total în lume 5128 100 6122 100 8206 100 10185 100 Regiuni
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
proiecțiile populației prin ele însele nu sunt predicții, ci doar afirmații despre ce se va produce într-o populație sub nivelurile date ale mortalității, fertilității și migrației nete. De aceea, cheia realizării cu acurateță a proiecțiilor populației rezidă în corectitudinea presupunerilor noastre despre ceea ce se va întâmpla cu aceste variabile. Dificultățile implicate în realizarea corectă a presupunerilor se găsesc chiar printre cele trei variabile. Mortalitatea este cel mai ușor de determinat. Tehnicile demografice moderne ne oferă posibilitatea să prevedem numărul deceselor
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
într-o populație sub nivelurile date ale mortalității, fertilității și migrației nete. De aceea, cheia realizării cu acurateță a proiecțiilor populației rezidă în corectitudinea presupunerilor noastre despre ceea ce se va întâmpla cu aceste variabile. Dificultățile implicate în realizarea corectă a presupunerilor se găsesc chiar printre cele trei variabile. Mortalitatea este cel mai ușor de determinat. Tehnicile demografice moderne ne oferă posibilitatea să prevedem numărul deceselor într-o populație dacă cunoaștem structura ei pe vârste și pattern-urile curente ale mortalității. Exceptând
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
ceea ce astăzi este numit "satul global"? Un răspuns semnificativ îl oferă teoriile evoluționiste. Acestea au avut mulți susținători atât în Europa cât și în America de-a lungul ultimelor două secole (Spencer, Morgan, Durkheim, Parsons). Teoriile evoluționiste se bazează pe presupunerea că schimbarea este naturală și că societățile umane trec printr-un set de etape predictibile, cumulative (Nisbet, 1969). Multe din argumentele ce vin în sprijinul teoriilor evoluționiste ale schimbării sociale derivă din studiile istorice și antropologice care arată cum unele
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
la ordinea socială și stabilitate. Cu toate acestea, abordările funcționaliste sunt utile pentru studiul schimbării sociale deoarece cu ajutorul lor putem examina procesele sociale care susțin schimbarea. De fapt, mulți funcționaliști recunosc importanța schimbării sociale. Nisbet (1969), spre exemplu, arată că presupunerea fundamentală a funcționalismului este ... că ... există surse ale schimbării în sistemele sociale, mai multe sau mai puține surse naturale ale acesteia și, că, din ele decurg pattern-urile schimbării care sunt în concordanță cu sistemul social așa cum este creșterea în
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
mod care exprimă preferința cuiva pentru un set de valori sau are în vedere anumite interese personale. De aceea, înțelegerea unei probleme sociale specifice într-un fel care exclude total o asemenea înclinație este imposibilă, deoarece o problemă poartă implicit presupunerea referitoare la cauzele acesteia și felurile de politici care conduc la rezultate considerate dezirabile. Spre exemplu, problema sărăciei poate fi formulată " Ce nu este în regulă cu oamenii care sunt săraci?" sau "Ce nu este în regulă cu o societate
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
interior, care au tendința să creadă că „așa a fost întotdeauna”, chiar dacă „întotdeauna” este ceva care a apărut recent. Există mai multe feluri de incongruențe: o incongruență între realitățile economice ale unei industrii; o incongruență între realitatea unei industrii și presupunerile care se fac despre aceasta; o incongruență între eforturile unei industrii și valorile și așteptările clienților respectivi; o incongruență internă, existentă în ritmul sau logica unui proces. 3) Inovația bazată pe necesitatea procesului Necesitatea procesului există într-o afacere, într-
Managementul inovării by Jeanina Biliana CIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/192_a_430]
-
un practician ce raportează asupra unei misiuni care nu este o misiune de asigurare, trebuie să facă distincția clară față de raportul de asigurare. Astfel, în cadrul raportului emis, dacă nu este vorba despre o misiune de asigurare, practicianul trebuie să evite presupunerea conformității cu Cadru general, ISA, ISRE sau ISAE, utilizarea inadecvată a cuvintelor „asigurare”, „audit” sau „revizuire”, includerea unei declarații care poate fi eronat considerată drept o concluzie concepută cu scopul de a crește gradul de încredere a utilizatorilor vizați privind
AUDIT FINANCIAR Misiuni de asigurare și servicii conexe by Horia NEAMŢU, Aureliana-Geta ROMAN, Eugeniu ŢURLEA () [Corola-publishinghouse/Science/187_a_181]
-
informării noastre adecvate): referitor la situațiile financiare: • ne-am îndeplinit responsabilitățile, așa cum este evidențiat în termenii misiunii de audit, privind întocmirea situațiilor financiare în conformitate cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară; în particular, situațiile financiare sunt prezentate fidel, fiind astfel în conformitate cu acestea; • presupunerile semnificative utilizate de noi în realizarea estimărilor contabile, inclusiv cele evaluate la valoarea justă, sunt rezonabile; • relațiile și tranzacțiile cu partea afiliată au fost justificate și prezentate adecvat în conformitate cu cerințele Standardelor Internaționale de Raportare Financiară; • toate evenimentele ulterioare datei situațiilor
AUDIT FINANCIAR Misiuni de asigurare și servicii conexe by Horia NEAMŢU, Aureliana-Geta ROMAN, Eugeniu ŢURLEA () [Corola-publishinghouse/Science/187_a_181]
-
el a fost construit de discursul reprezentațional care-l constrânge să încorporeze o serie de caracteristici ce îi conferă unitate și legitimitate în reprezentare (xe "Butler"Butler, 2000, pp. 13-28). Potrivit lui xe "Butler"Butler, o altă „ficțiune fondaționalistă” este și presupunerea că termenul femei denotă o identitate comună. Acesta nu este exhaustiv, în ciuda faptului că o persoană nu transcende particularitățile genului; „nu este întotdeauna constituit coerent sau uniform în diferite contexte istorice; el se intersectează cu alte moduri indentitare constituite discursiv
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
elaborării politicilor publice. Un punct important îl constituie faptul că, aplicată la excluziunea socială, această opțiune se poate sprijini, dar nu depinde de identificarea în prealabil a unor grupuri de femei vulnerabile la sărăcie sau excluziune socială. Ea pornește de la presupunerea că există experiențe și realități specifice femeilor 1, iar politicile publice țin cont de această specificitate. Nu trebuie să se aștepte dovedirea unor dezechilibre (uneori foarte accentuate) dintre femei și bărbați pentru ca dimensiunea de gen să fie integrată. Acest argument
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]