7,015 matches
-
avut dreptate să încerc a convinge o parte din cititorii de la „România liberă” sau „Jurnalul Național” (ediții online) că generalul Pacepa a fost un trădător de țară și nu un erou! Este vorba de acea carte - „Orizonturi roșii” - în care pretinsul autor s-a dezlănțuit în anumite operațiuni de război informațional, psihologic și mediatic împotriva memoriei istorice a României... Practic, vă recomand să citiți întreaga revistă! Conținutul paginilor sale este deosebit de interesant. Nu fugiți de acel limbaj pe care unii cititori
DIN VĂZDUHUL SEMNELOR de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 984 din 10 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372764_a_374093]
-
elevi toți și la clase diferite, fiecare cu „planul și cerințele lui”, cam mult în fața unor obligații care vlăguiau bugetul și-așa subțirel al familiei mele. Și, de-ar fi fost numai aceste incomode și grevante solicitări cu o durată pretins vremelnică, nimic însă nu lăsa să se întrevadă luminița de la capătul tunelului... Dialogul purtat în treacăt a culminat cu un duel de vorbe mai aprinse, un schimb ceva mai răstit, formal incriminant și cu justificări aproximative de o parte și
IERTARE, DOAMNĂ ÎNVĂŢĂTOARE ARETIA RĂUŢĂ !... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371201_a_372530]
-
neegalat, n-a făcut nici măcar acest gest. Și n-ar fi fost vorba de bani cât de prosteală și fraiereală, de escrocare de cea mai joasă speță. În necazul meu fără margini, surd și nepurincios i-aș întreba pe acești pretinși autori de cărți și educatori de “circumstanță” și “dosar”: Ce aveți de răspuns domnilor educatori ? Ce-ar spune despre asta foștii voștrii elevi și studenți ? (din vol. “Convorbiri, mărturii și corespondență cu Gheorghe Pârnuță” de George Nicolae Podișor, în curs
BUNA CREDINŢĂ ESTE ADESEA COMPLICEA IMPOSTURII !... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 232 din 20 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371222_a_372551]
-
tulbură somnul și îndoiala nu locuiește pe strada lui. Încremenit pe soclul poziției auto-asumate, se izolează inevitabil de aproapele lui, auto-condamnat la singurătate și individualism, incapabil a comunica. Chiar și în familie el tronează dictatorial de la înălțimea morală a unui pretins caracter fără pată. Adevărul nu este relativ și binele nu-i personal . Fiind universal și absolut, adevărul poate fi acceptat, ignorat, sau respins (la modul personal). Nici un om nu dispune de adevărul întreg; nu-l cunoaște în stare pură. Minereul
PUNCTE DE VEDERE DESPRE ADEVAR de GELU ARCADIE MURARIU în ediţia nr. 35 din 04 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344901_a_346230]
-
O mană se bălăgănea, drept balanța mortuara, pe-o mască vânata de frigul vidului, negru și urât. Semaforul dreptății, a înțepenit cu limbile sale în umbre pe cazanul satanic. Buzule sale întoarse, erau date cu roșul curvelor de stradă, ținând pretinsa dreptate în mână. Flăcările nu luminau cu întuneric, decat drumuri fără sens. Ziua începuse cu lungi șiruri de dricuri, satanice, ce așteptau să intre în clădirea monstruoasa. Intrau cu chipuri de ceară ce duceau mortea-n lumea așteptării, visului de mâine
INALTA CURTE de VIOREL MUHA în ediţia nr. 830 din 09 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345795_a_347124]
-
Acasa > Cultural > Modele > NATALIA GUBERNA. NIMIC NU ÎNLOCUIEȘTE VOCEA UMANĂ Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1199 din 13 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului Destule pretinse vedete sunt așa de orbite de vanități și megalomanie încât nici nu mai rămâne nimic nesufocat și nici n-au a mai arăta altceva afară de trufie! De aceea e pustiu cu fiecare artist care apare din ce în ce mai rar în zarea noastră
NATALIA GUBERNA. NIMIC NU ÎNLOCUIEŞTE VOCEA UMANĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1199 din 13 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347811_a_349140]
-
între incultură și insensibilitate. Dar sufletele romantice nu sunt încă lăsate din brațele iubirii și melancoliei, nici scufundate în tulbureala apelor pe care dansează valurile poemelor ultimilor romantici - printre ei, neegalul și necoruptibilul tenor Florin Georgescu. Atunci când urcă pe scenele pretinselor spectacole de azi, și dacă beneficiază și de prezentarea ce escaladează vârful clasei în arta prezentării, a inconfundabilului Octavian Ursulescu, dacă e acompaniat de o orchestră veritabilă, Florin Georgescu proliferează ambianța unei vieți sufletești pure, entuziaste, neopozitiviste, contemplative! Etichetările și
FLORIN GEORGESCU. VĂZDUHUL MISTUIT ÎN CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347036_a_348365]
-
în favoarea făuririi unei religii proprii, descătușate de apartenența la vreo confesiune (celebra sintagmă: believing without belonging ). Tuturor Bisericilor, confesiunilor și cultelor li se aduc critici vehemente, începând cu tenebre ce țin de acțiunile lor trecute și sfârșind cu contestări ale pretinsei lor rigidități în vremea noastră. De aceea, auzim pe mulți oameni, sub pretexte minore, spunând: „am terminat-o cu Biserica!” Și chiar pun în practică această ruptură, încercând să se țină cât mai departe de orice contact cu instituția în
BISERICA ORTODOXĂ ÎN FAŢA PROVOCĂRILOR LUMII CONTEMPORANE ŞI ROLUL EI SOCIAL – FILANTROPIC ÎN SOCIETATEA POSTMODERNĂ, SECULARIZATĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 100 din 10 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348223_a_349552]
-
parțialitate, ilegalitate și de generarea inutilă de probleme. Potrivit dreptului canonic, toate înstrăinările făcute fără respectarea condițiilor canonice sunt nule. Pe de altă parte, dacă Mitropolia Moldovei ar fi indicat ca temei al uzurpării drepturilor Mitropoliei Basarabiei la acel moment pretinsa necanonicitate a acesteia, i-ar fi fost amintit onoratei Curți că nu ține de comptetența Statelor sau Guvernelor acestora să aprecieze canonicitatea sau legalitatea unei sau altei credințe religioase ori Biserici, fapt confirmat din abundență și de jurisprudența Curții Europene
CÂTEVA CONSIDERAŢII ISTORICE DESPRE MITROPOLIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ A BASARABIEI – TRECUT, PREZENT ŞI PERSPECTIVE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 19 din 19 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344962_a_346291]
-
mai au nici o posibilitate de scăpare ori șansă de apărare, le împușcă numai din plăcerea de a le omorî în timp ce gonacii le tot gonesc prin fața standurilor unde respectivii așteaptă cu armele pregătite. Oare acest carnagiu motivat într-un final de pretinsul gest pretins „umanitar” al acestor criminali sângeroși potrivit căruia, carnea rezultată, deoarece ei au ucis numai din plăcerea de a ucide și astfel, nu au nevoie de carnea animalelor omorâte o vor dărui unor aziluri de bătrâni?! Oare, gestul acesta
CINEGETICA de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376888_a_378217]
-
se muncește doar în orele suplimentare retribuite separat. Funcționarii au o calitate deosebită de a folosi cele 8 ore de muncă în orice scop afară de acela de îndeplinire a sarcinilor de serviciu. Din această cauză țara este campioană în munca (pretins) cerută de la salariați. Pe de altă parte, cea mai frecventă justificare că „NU SE POATE” se datorează LIPSEI MOMENTANE a instrucțiunilor de aplicare. Birocrația își dă mâna cu fuga de răspundere la oricare nivel, de la funcționarul de ghișeu la senator
IMNUL PATRIEI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373175_a_374504]
-
ar fi să avertizeze cu ceva, ar striga astfel zișilor confrați împrăștiați prin televiziuni împrăștiate și ele: „nu vă pierdeți pe cărări fără pulbere ale mării corupției, ați lăsat urme pe mal!”. Răzvan Dumitrescu nu ocolește vreo groapă din judecata pretinsă independentă, nici din substraturile prădalnice ale economiei românești, îi indică existența și expune avertizarea. Atâta le trebuie celor care au legătură cu groapa, prin faptul de a o fi săpat, a se preface că nu o văd ori a-i
RĂZVAN DUMITRESCU. NEOBRĂZAŢII NU PRIMESC NICI MĂCAR COMPĂTIMIREA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374758_a_376087]
-
de ei! - Patty, crezi că îl cunoști așa bine pe Hamid, ăsta? se înfurie Clara. Ce altceva ți-a mai povestit? Nu ți-a pomenit nimic de faptul că mai are și alte motive să intre în casa asta, în afara pretinselor reparații pe care ți le execută voluntar prin casă și a predării lecțiilor de urdu? Nu ți-a povestit cum a pătruns în casa și viața mea, ca un barbar ce e, cum mă hărțuiește și mă urmărește peste tot
ISPRĂVILE LUI CUPIDON (PART. 11) de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375653_a_376982]
-
tot așa și cu ideea că biserica ar fi separată de stat cu un zid de netrecut, de parca biserica n-ar fi formata din oameni, sau ar fi deja ridicată la ceruri și nu ar mai fi pe pământ. Aceast pretins principiu de neamestec al politicii cu religia îngăduie celor mai aberante culte, ideologii și „isme” să triumfe mai peste tot în lume în numele libertății de gândire și expresie. Lipsa de curaj a bisericii de a lupta pentru ceea ce este adevărat
FACE BISERICA POLITICĂ? de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2180 din 19 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374207_a_375536]
-
aceea că obiecția de neconstituționalitate trebuie să se limiteze la modificările ce au fost aduse legii în procesul de reexaminare. ... 44. Referitor la „motivul de inadmisibilitate“ invocat de președintele Camerei Deputaților în punctul său de vedere, constând în nerespectarea unei pretinse ordini de formulare de către Președintele României, mai întâi a cererii de reexaminare și apoi a sesizării Curții Constituționale, Curtea constată că acesta nu poate fi reținut. ... 45. Pe de o parte, potrivit art. 77 alin. (2) din Constituție, „înainte
DECIZIA nr. 335 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285378]
-
declarat-o în mod repetat, să ne oprim asupra fiecărui element de contribuție personală prin care filozoful din Stuttgart a încercat să-și însușească monismul acosmic-idealist, de a cărui proveniență putem de-acum fi siguri. Referitor la această (mai degrabă pretinsă decît efectivă, autentică, după părerea noastră) originalitate a contribuției hegeliene, vrem să mai facem cîteva observații care nu ne angajează, se înțelege, pe plan filozofic stricto sensu, ci doar pe cel al bunului simț [349]. După cît se pare, Hegel
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
vechile texte, întemeierea Principatelor românești este denumită printr-un cuvînt străin descălecat -, care pare să-și fi pierdut sensul inițial (a descăleca: a coborî de pe cal; descălecat: coborîre de pe cal) pentru a lua înțelesul de fondare, de creație. Asociat unei pretinse absențe a populației autohtone în teritoriile viitoarelor principate, descălecatul a putut fi tradus, de asemenea, prin colonizare". Plecînd de la analiza documentelor din secolul XVI-XIX, Ștefan Gorovei arată că a descăleca implică un sens de reorganizare. Cuvîntul este folosit, de exemplu
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Junimiștii aduc un reproș de fond romanticilor, care au inventat un popor uitînd poporul, adevăratul popor român. În aceasă epocă de modernizare a României, junimiștii nu dețin monopolul criticii corupției și a pervertirii funcționării instituțiilor. Facțiunea liberală radicală contestă caracterul pretins democratic al sistemului politic românesc. Constituția din 1866 este demnă de o țară europeană civilizată, dar dreptul de vot rezervat unei părți neînsemnate din populație falsifică întreaga construcție a statului-națiune. Poporul este aproape mut. Lupta pentru revizuirea Constituției este una
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
simțit rău și de multe ori am surprins duplicitatea și conformismul cu care mă adaptez azi, chiar și eu, în fața puternicilor zilei. Dar eu nu sînt un caz izolat. Toată această maimuțăreală de adunări, de lectură a presei, multele întîlniri pretins amicale pe care le am cu tot felul de cunoștințe bucureștene sînt același lucru. Ca și educația organizată la care sîntem supuși, într-un spirit de conformism față de regim și bineînțeles, față de "genialul" Stalin și compania. În comparație cu socialismul la care
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
frîneze procesul de realizare a securității europene și că ele nu au nimic în comun cu ușurarea destinderii. Amestecul în afacerile interne ale altor state poate doar să pericliteze începutul fragil al destinderii. Tapajul ce se face în Occident în legătură cu pretinsele "drepturi ale omului", ignorînd însă caracterul periferic al aspectelor aflate în discuție, campaniile calomnioase la care sînt asociați profesioniștii trădării reprezintă o denaturare a spiritului documentelor de la Helsinki. Cei care manifestă indulgență față de acțiunile ce vizează să reactiveze mediile revanșarde
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
că există reacționari oligarhici și medievali în țara noastră. Noi credem că nu principiile ne deosibesc, ci modul cum le profesăm și măsura de dreptate care o avem unii pentru alții. Dar în cele mai multe cazuri cearta de vorbe și de pretinse principii nu e în sine decât o ceartă de interese și de ambiții personale. Daca din această sumă de antagonism politic s-ar scădea cifrele urelor și esclusivismului, restul de deosebiri, fie teoretice, fie practice, ar fi aproape nul. [ 4
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
a mai adăogat că hotărârea majorității acționarilor, în condițiile în cari a fost luată, nu conține în realitate decât o procură (Vollmacht) dată comitetului de supraveghere aflător la Berlin pentru a încheia noua convenție de răscumpărare. Astfel stă astăzi afacerea pretinsei răscumpărări. Pentru împrospătarea memoriei publicului vom spune că între dispozițiile conținute în textul convenției votate de Corpurile noastre legiuitoare se găsește și aceea că nouăle titluri ce urmează a fi emise de stat nu se vor preschimba cu vechile titluri
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
dintre-o foaie berlineză oficioasă, credem că guvernul nostru, trebuind negreșit să aibă informațiuni mai precize, ar face bine să le aducă la conoștința publicului, care este foarte interesat a ști adevărul asupra stadiului unde a ajuns "strălucita" afacere a pretinsei răscumpărări. [ 7 martie 1880] ["FOAIA D-LUI BOERESCU... "] Foaia d-lui Boerescu, vorbind de discuțiunile urmate în Cameră asupra Băncii de Scont și de Circulațiune, după ce aprețiază în felul său discursurile oratorilor din opozițiune, întreabă cu ironie ce înțelege d.
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
asupra oratorilor din opozițiune, ar putea să recază pe însuși învățatul organ. Căci, în adevăr, naivă cestiune din partea unor oameni atât de meșteri în cele financiare! Cine nu știe ce se înțelege prin capitaluri fictive? Capitalurile fictive sânt toate acele pretinse reprezentațiuni ale bogăției, ale tranzacțiunilor, precum acțiuni, obligațiuni, polițe, hârtii de credit, cari nu reprezintă o valoare reală sau serioasă. Așa sânt biletele de stat sau de bancă cu curs forțat și cari nu se bazează pe o rezervă metalică
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
silit să stabilim deosebirea pe care "Unirea" o respinge și care cu toate acestea rămâne tot atât de intactă ca și evidența, oricum am încerca de a o înlătura. Deja din stilul observațiilor prime era lesne de recunoscut că autorii sânt numai pretinși roșii, căci stilul adevărat roșu nu se află în puritatea lui decât numai în "Romînul", și chiar aci nu totdauna, apoi în "Democratul" din Ploiești, în "Curierul de Galați" și în "Telegraful". Obiectiv vorbind, fără a ști câtuși de puțin
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]