4,340 matches
-
60). La vârstnici, adesea, DZ se asociază și cu alți factori de risc cardiovascular, ca HTA, dislipidemia, obezitatea. Aproximativ 30% dintre subiecții vârstnici diabetici prezintă boli cardiovasculare și cerebrovasculare, un procent dublu față de persoanele de aceeași vârstă fără DZ (59). Prevalența micro- și macroangiopatiei, precum și a mortalității este mai mare la vârstnicii cu DZ tip 2, comparativ cu adulții tineri (61). DZ este considerat factor de risc cardiovascular independent puternic la vârstnici, atât la femei, cât și la bărbați, și un
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
și la bărbați, și un predictor major pentru apariția unor noi evenimente cardiovasculare la pacienții cu boli cardiovasculare (62). De aceea este imperios necesar un control glicemic adecvat la vârstnici. 10.2.1.3. Obezitatea La vârstnici se constată o prevalență înaltă a obezității, dar studiile privind relația dintre acest factor de risc și bolile cardiovasculare sunt puține și oferă rezultate discordante la această grupă de vârstă. Multiple studii recente arată că obezitatea crește riscul apariției bolilor cardiovasculare și cerebrovasculare, precum și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
că riscul relativ pentru un nou eveniment coronarian crește de 2,2 ori la pacienții de sex masculin și de 2,0 ori la sexul feminin (68). Datele statistice arată că 20-30% dintre vârstnici fumează; în contrast cu alți factori de risc, prevalența fumatului scade cu vârsta, datorită faptului că la mulți fumători decesul se produce precoce. Cu toate acestea, 63% dintre decesele atribuite fumatului se produc la subiecții cu vârsta de peste 65 de ani. Astfel că, indiferent de vârstă, corelația dintre fumat
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
distorsionată a simptomatologiei; ‒ lipsa relatării simptomatologiei. Simptomatologia nespecifică este consecința disfuncției cognitive și alterărilor funcțio- nale adesea prezente la vârstnici. Aceasta este reprezentată de confuzie, sincopă, apatie, anorexie, dispnee, fatigabilitate, amețeli, vertij și „stare de rău general”. În plus, creșterea prevalenței tulburărilor cognitive și a demenței odată cu înaintarea în vârstă fac uneori imposibilă anamneza, obținerea istoricului bolii și a antecedentelor patologice, ceea ce face dificil diagnosticul pozitiv și diferențial al afecțiunilor cardiovasculare. Examenul clinic la vârstnici relevă adesea prezența markerilor de ateroscleroză
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
vârsta peste 75 de ani nu mai există diferențe legate de sex privind relatarea debutului simptomatologiei (88). Toate aceste aspecte determină adesea adresarea tardivă la spital, precum și întârzierea diagnosticului la pacienții vârstnici cu sindroame coronariene acute (5,6). În plus, prevalența ridicată a simptomatologiei nespecifice și atipice contribuie la creșterea incidenței infarctului miocardic nediagnosticat, de la aproximativ 25% la adultul tânăr la peste 60% la subiecții cu vârsta peste 85 de ani (5). Disfuncția diastolică a ventriculului stâng, legată de vârstă, la
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
la pacienții cu vârsta peste 85 de ani comparativ cu subiecții cu vârsta sub 65 de ani, și mortalitatea la 30 zile a fost de 7 ori mai mare la grupul de pacienți vârstnici (5). 10.3.2. Insuficiența cardiacă Prevalența și incidența insuficienței cardiace, precum și morbi -mortalitatea derivată cresc cu înaintarea în vârstă. Simptomele insuficienței cardiace sunt nespecifice, manifeste prin fatigabilitate, confuzie, insomnie, amețeli. Acest fapt se datorează scăderii capacității de efort și comorbidităților coexistente la această grupă de vârstă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91927_a_92422]
-
mai mare la persoanele cu vârste peste 65 de ani (35,8% față de 29,5%) (7). Această tendință ar putea fi explicată prin speranța de viață mai mare a femeilor. Factorii care determină creșterea frecvenței EI la populația vârstnică sunt prevalența crescută a bolilor valvulare degenerative, creșterea supraviețuirii bolnavilor cu boli cardiace reumatismale și congenitale și numărul mai mare de proteze valvulare, stimulatoare cardiace și de manevre terapeutice invazive. Frecvența bolilor cardiace degenerative a crescut în țările dezvoltate, în timp ce frecvența bolilor
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adriana Ilieșiu () [Corola-publishinghouse/Science/91941_a_92436]
-
în peste 80% dintre cazuri (8) . Enterococii și streptococii din grupul D ( S. bovis) sunt frecvent implicați în etiologia EI comunitare la vârstnici, datorită frecvenței mai mari a afecțiunilor gastrointestinale și genito-urinare oculte (7). În formele de EI nozocomială scade prevalența stafilococului auriu și există o tendință de creștere a infecției cu stafilococ coagulazo-negativ, cu stafilococ auriu meticilino-rezistent și cu enterococ (depistat recent ca germene responsabil de infecție la 51% dintre cazuri într -un studiu clinic) (21). Bacteriemia continuă și intensă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adriana Ilieșiu () [Corola-publishinghouse/Science/91941_a_92436]
-
zile. 24.2.4. Criterii de diagnostic Criteriile Duke de diagnostic al EI se bazează pe date clinice, ecocardiografice și microbiologice și au o sensibilitate și specificitate de aproximativ 80% în diagnosticul bolii (28). Deoarece în ultimii ani a crescut prevalența infecțiilor cu Coxiella burnetii și cu stafilococ, iar ETE a devenit mult mai folosită, aceste criterii au fost reformulate și se numesc criteriile Duke modificate (tabelul 24.2) (2). În ultimul ghid european de prevenție, diagnostic și tratament al EI
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adriana Ilieșiu () [Corola-publishinghouse/Science/91941_a_92436]
-
Angina pectorală stabilă 16.1. Date de epidemiologie Prevalența anginei pectorale stabile crește progresiv cu vârsta, la ambele sexe, ajungând la procente semnificative pentru populația vârstnică. Cu toate acestea, există diferențe între rezultatele epidemiologice obținute în diferite studii, referitoare la incidența i prevalența anginei pectorale. Datele provenind dintr‑un
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
stabilă 16.1. Date de epidemiologie Prevalența anginei pectorale stabile crește progresiv cu vârsta, la ambele sexe, ajungând la procente semnificative pentru populația vârstnică. Cu toate acestea, există diferențe între rezultatele epidemiologice obținute în diferite studii, referitoare la incidența i prevalența anginei pectorale. Datele provenind dintr‑un studiu populațional realizat în Marea Britanie în 2005, care a inclus 191.677 de subiecți, sunt relevante atât pentru tendința creșterii incidenței anginei pectorale, cât și pentru creșterea diferenței între sexe, în paralel cu vârsta
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
devine comparabilă la cele două sexe, iar peste 60 de ani inciden a la sexul masculin este mai mult decât dublă fa ă de sexul feminin (1). Date mult mai actuale rezultate din mai multe studii popula ionale confirmă creșterea prevalenței anginei pectorale cu vârsta, de la valori de 5-7% la femei cu vârsta între 45 i 64 de ani, până la 10‑12% pentru femeile din grupa de vârstă 65‑84 de ani. Pentru sexul masculin, prevalența variază de la 4-7% pentru grupa
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
studii popula ionale confirmă creșterea prevalenței anginei pectorale cu vârsta, de la valori de 5-7% la femei cu vârsta între 45 i 64 de ani, până la 10‑12% pentru femeile din grupa de vârstă 65‑84 de ani. Pentru sexul masculin, prevalența variază de la 4-7% pentru grupa de vârstă 45-64 de ani, până la 12-14% pentru bărbații din grupa de vârstă 65-84 de ani (2) . Prevalen a mai mare a anginei la femei față de bărbați la grupa 45-64 ani a fost explicată prin
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
mai mare a anginei la femei față de bărbați la grupa 45-64 ani a fost explicată prin includerea în studiile respective a bolii microvasculare, care este mai frecventă la sexul feminin. La vârstnic însă se păs - trează aceeași diferen ă de prevalență în favoarea sexului masculin, găsită și în studiile anterioare (3). Un studiu care a inclus 91.326 de subiecți fără istoric cunoscut de angină pectorală, cu vârste între 45 și 89 de ani, a evidențiat incidențe similare ale acestei afec iuni
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
În plus, 50% dintre subiecții de sex masculin cu angină pectorală au avut în antecedente infarct miocardic, față de procentul de femei cu istoric de infarct de doar 23%. Mortalitatea a păstrat aceeași tendință, fiind aproximativ dublă la bărbați față de femei. Prevalența globală a bolii coronariene a fost de 30% la 70 de ani și nu a înregistrat variații semnificative în perioada de 9 ani de urmărire (5). 16.2. Diagnosticul anginei pectorale la vârstnici Evaluarea clinică a pacientului cu angină pectorală
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
fi o adevărată provocare pentru clinician. La această situație contribuie și alți factori asociați, precum capacitatea funcțională compromisă a vârstnicului din cauza decondiționării musculare și fizice, cu rol important în creșterea frecvenței rezultatelor fals negative, la un segment de populație cu prevalență crescută a bolii coronariene. Rezultatele fals pozitive la testul de efort pot fi de asemenea mai frecvente la vârstnici, datorită prevalenței mai mari a unor factori de confuzie precum infarctul miocardic în antecedente sau hipertrofia de ventricul stâng (VS). Numărul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
decondiționării musculare și fizice, cu rol important în creșterea frecvenței rezultatelor fals negative, la un segment de populație cu prevalență crescută a bolii coronariene. Rezultatele fals pozitive la testul de efort pot fi de asemenea mai frecvente la vârstnici, datorită prevalenței mai mari a unor factori de confuzie precum infarctul miocardic în antecedente sau hipertrofia de ventricul stâng (VS). Numărul rezultatelor fals pozitive poate fi redus prin excluderea de la testul de efort a pacienților care au o electrocardiogramă de repaus cu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
acestei tehnici la pacientul vârstnic. Profilul riscului preoperator s-a modificat în decursul anilor, prin creșterea procentului pacienților cu diabet, dislipidemie, hipertensiune și afectarea trunchiului coronarei stângi. Mortalitatea în spital a scăzut de la 7,1% (1990-1999) la 3,2% (2000-2005). Prevalența sindromului de debit cardiac scăzut, a inserției de balon de contrapulsație intraaortică și a accidentului vascular cerebral (AVC) a avut de asemenea o evoluție descrescătoare în timp. Pentru mortalitatea în spital au fost identificați mai mulți predictori independenți: infarctul miocardic
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
vârstnicii cu risc trombotic crescut. 19.2.1.2. Tratamentul cu anticoagulante orale Odată cu înaintarea în vârstă, necesitatea tratamentului anticoagulant oral (ACO) devine mai frecventă în rândul populației, fibrilația atrială, protezele valvulare metalice și boala venoasă tromboembolică fiind entități cu prevalență mai mare în rândul seniorilor. În contextul IMA, adăugarea ACO la dubla terapie antiagregantă plachetară se impune cel mai frecvent la vârstnicii cu fibrilație atrială care sunt revascularizați prin implantare de stent, în special stenturi farmacologic active. În același timp
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Sebastian Onciul, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91936_a_92431]
-
IV Hipertensiunea arterială la pacientul renal Introducere Hipertensiunea arterială (HTA) este o complicație frecventă a bolilor renale parenchimatoase, ce survine chiar la pacienții cu insuficiență renală cronică (IRC) incipientă. Prevalența ei este mai mare în bolile glomerulare decât în cele tubulo-interstițiale și crește pe măsură ce insuficiența renală progresează, ajungând la 80-90% în stadiul terminal. Pacienții hipertensivi cu insuficiență renală prezintă adesea HTA sistolică izolată, probabil ca expresie a arteriosclerozei (rigidizării arterelor
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, L. Segall, A. Ciocâlteu () [Corola-publishinghouse/Science/91912_a_92407]
-
AT1. Nefrectomia bilaterală, indicată mai demult pentru controlul HTA refractare, în special a celei maligne, nu mai reprezintă astăzi o opțiune terapeutică, în condițiile îmbogățirii arsenalului terapeutic antihipertensiv și a tehnicilor de dializă. HTA la pacienții cu dializă peritoneală (DP) Prevalența HTA la pacienții cu DP este de aproximativ 50%, mai mare decât în populația generală, dar mai redusă decât la cei cu HD, cel puțin în primii ani de tratament [Cannata et al., 1986; Covic et al., 1996; Velasquez et
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, L. Segall, A. Ciocâlteu () [Corola-publishinghouse/Science/91912_a_92407]
-
et al., 1993; Cheigh et al., 1994; Rocco et al., 1997], dar acest lucru rămâne încă discutabil. Unele studii au furnizat date contradictorii, demonstrând un control mai bun al TA în HD decât în DP [Velasquez et al., 1997, 1998]. Prevalența HTA la pacienții cu DP crește după câțiva ani de la inițierea acestei terapii, posibil din cauza pierderii funcției renale reziduale și a capacității de ultrafiltrare a peritoneului. Ca și în HD, în DP, tratamentul HTA se bazează, în primul rând, pe
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, L. Segall, A. Ciocâlteu () [Corola-publishinghouse/Science/91912_a_92407]
-
al TA nu este cunoscut, dar se presupune că menținerea TA sub 140/90 mm Hg ar putea ameliora prognosticul cardiovascular [Mailloux et al., 1998]. HTA la pacienții cu transplant renal La pacienții cu transplant renal (TR), HTA are o prevalență de 50-80%, după diferite studii, cauzele putând fi multiple: disfuncția grefei renale, tratamentele imunosupresoare, patologia rinichilor nativi, stenoza arterei renale sau HTA esențială. Stenoza arterei grefonului renal este o complicație relativ frecventă după TR, raportată cu o incidență de până la
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, L. Segall, A. Ciocâlteu () [Corola-publishinghouse/Science/91912_a_92407]
-
etiologie Diagnosticul și tratamentul bolilor cardiace valvulare au fost puternic influențate de creșterea dramatică a speranței de viață care a început în a doua jumătate a secolului XX. În consecință, valvulopatiile degenerative au devenit o problemă din ce în ce mai mare. În plus, prevalența bolilor valvulare crește cu vârsta, mai mult de un individ din 8 cu vârsta peste 75 de ani prezentând valvulopatie moderată sau severă (1). Studiile au folosit diferite criterii de vârstă pentru a defini adulții vârstnici. Deși nu există studii
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]
-
de ani prezentând valvulopatie moderată sau severă (1). Studiile au folosit diferite criterii de vârstă pentru a defini adulții vârstnici. Deși nu există studii mari populaționale referitoare la pre - valența bolilor cardiace valvulare, câteva studii au oferit date importante despre prevalența bolilor valvulare, stratificată în funcție de vârstă. Stenoza aortică, regurgitarea mitrală organică și funcțională (ischemică) și regurgitarea tricuspidiană sunt cele mai frecvente boli valvulare la adulții vârstnici. Obstrucția tractului de ejecție al ventriculului stâng (VS) la adulți este cel mai frecvent consecința
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Camelia Diaconu, Daniel Bartoș () [Corola-publishinghouse/Science/91939_a_92434]