3,419 matches
-
50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții) nu se poate susține că dispozițiile de lege criticate au o formulare neclară, ambiguă și imprevizibilă pentru un cetățean care nu dispune de pregătire juridică, ci, dimpotrivă, îndeplinesc cerințele de claritate, accesibilitate și previzibilitate ale legii. Așadar, dispozițiile criticate nu aduc nicio atingere prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (5). ... 20. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului
DECIZIA nr. 697 din 17 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299349]
-
Așadar, în cuprinsul atribuției de elaborare a studiilor de oportunitate se numără doar operațiunile de concesionare, închiriere sau arendare, nu și cea de vânzare a bunurilor. Această necorelare creează o confuzie în aplicare și lipsește norma de claritate, precizie și previzibilitate, contrar standardelor dezvoltate în jurisprudența Curții Constituționale prin raportare la art. 1 alin. (5) din Constituție. Potrivit art. 4 alin. (2) din legea criticată, atribuțiile ANPA au fost reconfigurate și se apreciază că noua formulare a art. 30 alin. (1
DECIZIA nr. 555 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296464]
-
5), a art. 44, 136 și a art. 147 alin. (2) și (4) din Constituție. ... 25. Se susține că art. 72 din legea criticată încalcă art. 1 alin. (5) din Constituție, în componenta sa referitoare la securitatea raporturilor juridice, la previzibilitatea și claritatea legislației. ... 26. Prin Decizia nr. 19 din 15 februarie 2023, Curtea a reținut că există o suprapunere normativă privind fapta care este susceptibilă să întrunească conținutul atât al contravenției de la art. 72 lit. f) - pescuitul fără drept
DECIZIA nr. 555 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296464]
-
alin. (2) și (4) din Constituție. ... 47. Cu privire la criticile aduse art. 72 lit. g) [și nu h)] din legea contestată raportate la art. 1 alin. (5) din Constituție, în componenta sa referitoare la securitatea raporturilor juridice și la previzibilitatea și claritatea legislației, se arată că atât legea criticată, cât și Legea nr. 176/2024 conțin mențiunea de abrogare din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 23/2008 a oricăror „alte dispoziții contrare prevederilor prezentei legi“. Raportat inclusiv la Decizia Curții Constituționale
DECIZIA nr. 555 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296464]
-
deplin competent să aplice sancțiuni diferite, proporționale cu fapta săvârșită, prin raportare la forma dreptului de proprietate și titularul acestuia. ... 49. Ca atare, art. 77 lit. g) îndeplinește toate criteriile obligatorii la redactarea actelor normative, fapt ce asigură claritate și previzibilitate legii. Argumentele prezentate sunt valabile și față de obiecția formulată cu privire la art. 72 lit. a) din legea criticată. ... 50. Guvernul apreciază că obiecția de neconstituționalitate este întemeiată în raport cu art. 147 alin. (2) din Constituție și neîntemeiată
DECIZIA nr. 555 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/296464]
-
excepției privind înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura arestului la domiciliu sau a controlului judiciar. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia arată, în esență, că noțiunea „arme“ cuprinsă în textul de lege criticat este lipsită de claritate și previzibilitate. Arată că dispozițiile Legii nr. 295/2004 privind regimul armelor și al munițiilor definesc mai multe tipuri de arme, cum ar fi: arme de foc, arme neletale, arme de panoplie, arme de recuzită etc. Or, dispozițiile art. 271 din Legea nr.
DECIZIA nr. 282 din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295583]
-
arme, cum ar fi: arme de foc, arme neletale, arme de panoplie, arme de recuzită etc. Or, dispozițiile art. 271 din Legea nr. 86/2006 nu precizează la care categorie/tip de arme se referă, fapt ce determină lipsa de claritate și previzibilitate a textului criticat. Apreciază că în momentul incriminării unei fapte trebuie să se țină cont de pericolul social concret al acesteia, astfel că textul criticat nu se poate referi la o armă neletală sau de panoplie. ... 6. Tribunalul Tulcea - Secția
DECIZIA nr. 282 din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295583]
-
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 548 din 27 mai 2021). ... 16. Curtea a reținut, în esență, că, deși după anul 2010 legiuitorul și-a propus instituirea unui sistem de salarizare unic, care să aducă transparență și previzibilitate în materia salarizării, în fapt drepturile salariale s-au calculat pornind de la cuantumul stabilit potrivit legislației anterioare, în fiecare an actele normative care au reglementat salarizarea personalului bugetar plătit din fonduri publice făcând trimitere la cuantumul drepturilor salariale din
DECIZIA nr. 463 din 15 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295612]
-
norme anterior abrogate, și, prin urmare, considerentele acestei decizii nu pot fi aplicate în prezenta cauză. ... 21. În consecință, Curtea a constatat că, prin dispozițiile de lege criticate, legiuitorul normează un conținut clar și predictibil, care întrunește exigențele de claritate, previzibilitate și accesibilitate, fiind astfel respectate prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție, în componentele referitoare la calitatea legii și principiul securității juridice. ... 22. Referitor la invocarea art. 16 din Constituție în susținerea criticii de neconstituționalitate formulate asupra dispozițiilor art. 38
DECIZIA nr. 463 din 15 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295612]
-
și nici sursa de finanțare a acestora, fiind încălcate astfel dispozițiile art. 138 alin. (5) din Constituție. ... 10. În privința criticilor de neconstituționalitate intrinsecă, se susține că prevederile art. 1-5 din ordonanța de urgență criticată sunt lipsite de claritate și previzibilitate, ceea ce contravine dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3) privind statul de drept și alin. (5), cu privire la principiul legalității, în componenta sa referitoare la calitatea legii. ... 11. În acest sens, se susține că ordonanța de urgență
DECIZIA nr. 400 din 19 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295152]
-
legislativă, soluțiile pe care le cuprinde nu au fost temeinic fundamentate și nu s-a efectuat o evaluare preliminară a impactului asupra drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Se invocă în acest sens jurisprudența Curții Constituționale referitoare la accesibilitatea și previzibilitatea legii, precum și la faptul că respectarea prevederilor Legii nr. 24/2000 constituie un veritabil criteriu de constituționalitate, prin raportare la aplicarea art. 1 alin. (5) din Constituție, respectiv deciziile nr. 139 din 13 martie 2019, nr. 681 din 21 octombrie
DECIZIA nr. 400 din 19 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295152]
-
hubului financiar [art. 1 alin. (9) din aceasta], precum și rolul și competențele entităților implicate, cum ar fi Regia Autonomă „Rasirom“, ceea ce creează incertitudini și dificultăți în aplicarea și interpretarea legii. Se susține astfel că lipsa de claritate și previzibilitate a ordonanței de urgență afectează securitatea juridică și încrederea cetățenilor în sistemul legislativ, nefiind precizate cu suficientă claritate limitele și extinderea competențelor „Rasirom“ în contextul securizării hubului financiar, iar termeni precum „securizare a comunicațiilor“ sunt insuficient definiți, lăsând loc unor
DECIZIA nr. 400 din 19 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295152]
-
alin. (3) și (5) din Constituție cu privire la statul de drept și la principiul legalității, în componenta sa privind calitatea legii, se susține că prevederile art. 1-5 din ordonanța de urgență criticată nu îndeplinesc cerințele de accesibilitate, claritate și previzibilitate, dat fiind faptul că art. 1 alin. (9) din același act normativ cuprinde reglementări ambigue și neclare privind conținutul hubului financiar, precum și rolul și competențele entităților implicate, respectiv Regia Autonomă „Rasirom“ și Serviciul Român de Informații. Se mai susține
DECIZIA nr. 400 din 19 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295152]
-
Omului statuând că acesta nu poate fi definit în mod exhaustiv, bucurându-se de un nivel de elasticitate și flexibilitate care se reflectă în marja de apreciere a statului în această materie. Astfel, Curtea a reținut că principiile accesibilității și previzibilității nu necesită în mod necesar o definiție exhaustivă a noțiunii de „interese ale securității naționale“. Multe legi, care prin obiectul lor de reglementare trebuie să prezinte un anumit grad de flexibilitate, intră, în mod inevitabil, în categoria celor care folosesc
DECIZIA nr. 400 din 19 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295152]
-
formulată de autor. Consideră că textul de lege criticat încalcă dreptul la muncă, drept fundamental, care nu poate fi îngrădit decât în anumite condiții expres prevăzute de Constituție. Susține că sintagma „li se poate cere să muncească“ nu respectă principiul previzibilității normei juridice, garantat de art. 1 alin. (5) din Constituție, și, totodată, prin această formulare, legiuitorul a transferat exercitarea dreptului la muncă de la persoana privată de libertate la administrația penitenciarului. De asemenea, susține că privarea de libertate, fără ca
DECIZIA nr. 492 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295677]
-
susține că dispozițiile de lege criticate generează situația ca un aspect esențial care vizează nașterea raporturilor de serviciu să fie reglementat printr-un act administrativ. Or, normele privind ocuparea posturilor de execuție trebuie să respecte anumite cerințe de stabilitate și previzibilitate. Astfel, delegarea atribuției de a stabili aceste norme unui membru al Guvernului, prin emiterea unor acte cu caracter administrativ ce au caracter infralegal, determină o stare de incertitudine juridică, acest tip de acte având, de obicei, un grad sporit de
DECIZIA nr. 416 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295637]
-
art. 1 alin. (4) din Constituție referitoare la principiul separației și echilibrului puterilor în stat, prin delegarea unei atribuții ce aparține în exclusivitate legiuitorului, către Guvern, precum și ale art. 1 alin. (5) din Constituție, în componenta sa referitoare la previzibilitatea și accesibilitatea legii. Or, competența constituțională exclusivă a legiuitorului organic de a reglementa în domeniul statutului funcționarilor publici este transmisă neconstituțional astfel unei autorități din puterea executivă, și anume ministrului. ... 9. Se mai susține că dispozițiile de lege criticate nu
DECIZIA nr. 416 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295637]
-
modificarea, suspendarea și încetarea raporturilor de serviciu ale respectivelor subiecte de drept nu pot fi stabilite prin acte normative cu caracter infralegal, de nivelul regulamentelor aprobate prin acte administrative ale instituțiilor sau ale autorității executive deoarece, prin gradul scăzut de previzibilitate și chiar accesibilitate, în unele cazuri sunt afectate stabilitatea și securitatea juridică pe care o lege organică le conferă, de principiu, unui statut profesional (a se vedea, exemplificativ, excepțiile de neconstituționalitate privind unele dispoziții din Legea nr. 360/2002 privind Statutul
DECIZIA nr. 416 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295637]
-
opinii în sensul admiterii ori respingerii pe fond a excepției de neconstituționalitate, Curtea Constituțională fiind unica autoritate cu această competență de contencios constituțional. Totodată, invocă jurisprudența instanței de la Strasbourg și a Curții Constituționale referitoare la exigența de claritate și previzibilitate pe care trebuie să o îndeplinească orice act normativ. ... 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima
DECIZIA nr. 490 din 17 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295668]
-
să se încadreze în ipoteza textului de lege criticat (paragraful 22). ... 14. Prin decizia menționată, paragrafele 23 și 24, Curtea a mai statuat că, în acord cu jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului, semnificația noțiunii de previzibilitate depinde într-o mare măsură de conținutul textului despre care este vorba și de domeniul pe care îl acoperă, precum și de numărul și de calitatea destinatarilor săi. Previzibilitatea legii nu se opune ideii ca persoana în cauză să fie
DECIZIA nr. 262 din 14 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295892]
-
februarie 2012, precum și Decizia nr. 326 din 21 mai 2019, paragraful 25, precitată). ... 18. Așadar, lipsa unei definiții sau explicații cu privire la termenii „manifestări“, care aduc atingere „onoarei“ sau „probității profesionale“ ori „prestigiului justiției“, nu afectează claritatea și previzibilitatea normei legale criticate întrucât, potrivit dispozițiilor art. 38 alin. (1) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, „Textul articolelor trebuie
DECIZIA nr. 262 din 14 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295892]
-
arată că, din examinarea conținutului normativ al dispozițiilor legii criticate, rezultă că multiple soluții normative ce vizează atât condițiile de fond pentru acordarea sau redobândirea cetățeniei ori pentru retragerea acesteia, cât și aspecte de procedură nu întrunesc exigențele de claritate, previzibilitate și accesibilitate statuate în mod constant în jurisprudența instanței de contencios constituțional, împrejurare care creează premisele unor vicii de neconstituționalitate prin raportare la prevederile art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție. ... 5. Referitor la prevederile art. I pct. 3
DECIZIA nr. 558 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295174]
-
2)] din legea criticată cuprind mai multe sintagme, precum „realizări educaționale relevante“, „contribuții deosebite“, „participare activă“, „a depus eforturi deosebite“, „poate demonstra realizări remarcabile“, „implicare civică deosebită“, care au un grad mare de generalitate și care conduc la lipsa de previzibilitate a normei întrucât lasă la aprecierea subiectivă și arbitrară a autorității competente în domeniul cetățeniei modalitatea de aplicare în concret a acestei norme care stabilește că termenul de 8 ani prevăzut la alin. (1) al aceluiași art. 8 poate fi
DECIZIA nr. 558 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295174]
-
11 din legea analizată. ... 10. Referitor la dispozițiile art. I pct. 8 [cu referire la art. 12 alin. (3)] din legea criticată, se susține că sintagmele „orice îndoială“ și „când există certitudinea“ din cuprinsul acestora sunt lipsite de claritate și previzibilitate, dar și că textul criticat încalcă principiul bunei administrări, un principiu amplu analizat în jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, care obligă autoritățile publice să depună toate diligențele pentru rezolvarea, în condiții de claritate, transparență și imparțialitate, a tuturor
DECIZIA nr. 558 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295174]
-
identificate de autoarea sesizării ca „pct. 6 cu referire la art. 10 alin. (4) și (5)“] din legea criticată, se susține că sintagma „solicitantul să fi contribuit în mod deosebit la“ din cuprinsul acestora este lipsită de claritate, precizie și previzibilitate, întrucât din dispozițiile legale criticate nu rezultă ce criterii și condiții va avea în vedere misiunea diplomatică la întocmirea punctului de vedere ce va însoți cererea de acordare a cetățeniei și care va fi luat în considerare la evaluarea acestei
DECIZIA nr. 558 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295174]