443,141 matches
-
militar, apoi exmatriculat dintr-o școală pentru ofițeri de aviație, practică felurite meserii (lăcătuș, tâmplar) înainte de a face studii de arhitectură și filologie - este pe măsura operei sale cvasi-necunoscută. Tudor Octavian a debutat în 1968 cu un volum de povestiri prezentat de Adrian Marino, apoi a publicat nu mai puțin de opt romane (de recomandat Noiembrie viteză), șase volume de povestiri și patru monografii și volume de artă, printre care măcar cel apărut anul trecut, Pictori români uitați (Noi Media Print
Indecența de a povesti by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12923_a_14248]
-
înțeles, da’ n-am priceput faza cu pomicultura, adică altoirea aia de arborele televizionistic... -Vai de mine, vecine! S-a minunat Haralampy. Se poate ? Ia privește la televizor... Tot nu pricepi ? -Nu. -Bine, îți explic, fiindcă fenomenul e complex și prezintă inflamări în mai toate domeniile umaniste - filozofie, estetică, psihologie, filologie etc., etc., sau chiar în domeniul medicinii, la intersecția sociologiei cu patologia... Așadar: stimate domn vecin, trecând peste ignoranța ta într-ale interpretării corecte a imaginilor și comentariilor tv, nu
Existențialism kierkegaardian by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12940_a_14265]
-
materiale de calitate bună, are REVISTA ROMÂNĂ a „Astrei” de la Iași. Am văzut recent numărul 1 din martie 2004 (anul X, nr. 35). Inocența unui fost consilier prezidențial Moartea legii Ticu, titrează ZIUA care anunță pe prima pagină: „Ziua vă prezintă istoria maltratării Legii accesului la dosarele Securității care culminează, practic, cu anihilarea ei. * Proiectul de inițiat de deputatul PSD Ioan Stan aruncă CNSAS, instituție care aplică Legea Ticu, sub control politic, prin intermediul comisiei SRI. * Sub paravanul siguranței naționale, SRI va
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12943_a_14268]
-
meu) din 2002 este o originală autobiografie literară, un soi de alfabet personal de la A la Z, în care scriitorul se exprimă pe sine și lumea în care a trăit, își nuanțează convingerile și le urmărește acestora paradoxale arheologii subiective. Prezentăm în aceste pagini un fragment din volumul în curs de apariție la Editura Curtea Veche. Am asistat la nașterea celor trei copii ai mei. Prima mea fiică, Cecilia, s-a născut în orașul México în 1962. Mama ei, prima mea
Carlos Fuentes - Copiii by Simona Sora () [Corola-journal/Journalistic/12938_a_14263]
-
lui sărind într-un picior. Fotografiile însă se voalează, voalurile se sfîșie, mătăsurile se îngălbenesc. Nu rămînem niciodată la vremea primei comuniuni. “Melania - a spus o dată Natasha, intrînd în bibliotecă împreună cu micuța ei prietenă de patru ani - hai să te prezint tatălui meu. Are o sută de ani.” Avem alte ritmuri de îmbătrînire. Trăim conflictul dintre despărțire și regăsire. Atunci cînd triumfă despărțirea, nu trebuie să căutăm vinovați și nevinovați, ci trebuie să încercăm din răsputeri să ne reglăm conturile între
Carlos Fuentes - Copiii by Simona Sora () [Corola-journal/Journalistic/12938_a_14263]
-
Mateiu Caragiale, personajele din acest roman duc o existență liminară, la granița dintre absurd și revelație, dintre promiscuitate și sublim, într-un oraș pe care îl bănuim a fi București încărcat de toate contrastele atmosferei tipic balcanice. Stilistic vorbind, cartea prezintă aceeași tendință spre sinteza oximoronică, spre juxtapunerea paradoxală, pe care o întâlnim și la nivelul conținutului. Cuvintele se înlănțuiesc cu fluctuații și inflexiuni idiosincratice neașteptate, în timp ce formulările neologice tresar adesea sub zvâcniri, sub răbufniri, de sintaxă veche. Aflăm în paginile
Arheologie literară by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/12949_a_14274]
-
sub propria-i greutate!). Să le iau pe rând. Mulți cred că Georgina Born îndeplinește, prin cartea sa, rolul de psihanalist al sistemului instituțional al muzicii noi. Având atu-ul cuiva care vine din afara sistemului, fiind antropolog de formație, autoarea prezintă în cartea sus-menționată o teză pe care voi încerca să o rezum astfel: IRCAM-ul parizian al anilor ’80-’90 (Institut de Recherche et Coordination Acoustique/Musique) este, după Darmstadt-ul anilor ’50-’60, noul centru mondial al avangardei muzicale. El
DES-FOSILIZAREA (I) by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12962_a_14287]
-
nici măcar nu aveau un statut de etnie recunoscută) este vag necinstită și rău-intenționată. Poate că involuntar, prin lipsa de referire la ceilalți, Victor Neumann face un rechizitoriu al comportamentului etnic-naționalist și etnic-cultural al românilor. Pe fond are dreptate, dar așa cum prezintă lucrurile (nu se vorbește deloc de etno-naționalismul maghiar din Transilvania - dacă el o fi existînd - afirmațiile scandaloase ale unor gînditori români dinainte de cel de-al doilea război mondial sînt insuficient ancorate în peisajul european al momentului respectiv - ascensiunea fascismului, ideile
Îndreptar de corectitudine politică by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12947_a_14272]
-
reală și în cea fantastică ea rămîne aceeași. Credința sa autentică în universul feeric salvează familia de la monotonie (în spațiul real), dar și tărîmul zînelor de la dispariție (în spațiul poveștii absolute). Peter Pan nu spune numai istoria unor copii, ci prezintă și o lume în care realul și fantasticul se întrepătrund fluid, între aceste două teritorii bariera viață - imaginație fiind complet absentă. Dacă convenția permite o asemenea legătură cînd este vorba despre copii, ce se întîmplă cînd realitatea și povestea nu
Viața ca poveste by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/12961_a_14286]
-
originea textelor adunate între copertele ei. Las că, uneori, nici anul apariției nu e trecut. Lui Ștefan Borbély i-au apărut anul trecut trei cărți: Matei Călinescu. Monografie (Aula), Proza fantastică a lui Mircea Eliade - complexul gnostic (Biblioteca Apostrof) și prezenta, o selecție de cronici literare despre care nu știu dacă sunt inedite, iar dacă nu, în ce periodic/e au apărut inițial. Cert este că, după cele două studii de anul trecut, aplicate și elaborate în egală măsură, această culegere
Reverențele criticii by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12972_a_14297]
-
nu am primit vreodată un răspuns. Aflând că se va adresa din nou românilor din diaspora americană la Washington DC, m-am pregătit venind cu patru fotografii puternic mărite în care documentam cele de mai sus. După ace le-am prezentat, bazandu-ma pe conferință președintelui în care pomenea ca exemplu de apropiere între români si-americani pe generalul George Pomut, mi-am exprimat convingerea că și acest erou, dacă ar fi fost în locul meu, ar fi fost tratat în țară
Relatia ales-alegator: o incompatibiliate? (Ajutor nesolicitat pentru cei care ajung la putere). In: Editura Destine Literare by Claude Matase () [Corola-journal/Journalistic/75_a_303]
-
ce se laudă cu un creștinism chiar al etnogenezei sale; într-o călătorie cu trenul paginile par o schiță caragialescă) observă obedienta lingușire a unor români față de străini, față de tot ce înseamnă occident; la un simpozion din New York - unde se prezenta Dicționarul Scriitorilor Români, Aurora Cornu, acum stabilită de mulți ani în Occident, disprețuiește în limbaj violent literatura României de după al doilea Război Mondial, uitându-și propriile-i scrieri realist-socialiste; tragedia poporului american din 11 septembrie 2001 este evocată prin reproducerea
Întâlnirea cu sine by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/13001_a_14326]
-
trebuie reeditată. Este o ediție bilingvă, iar versiunile făcute de poetul britanic rezistă foarte bine și astăzi și reușesc să transmită aproape tot ce a vrut să transmită Bacovia despre nevroza lui. MI: Dacă Bacovia și orice alt scriitor român prezintă interes pentru profesorii universitari sau pentru cei interesați de studiile românești, în ce măsură rezistă ei lecturii omului de rând din alte țări? Au românii ceva de spus? DD: Au ceva de spus, dacă reușesc, în primul rând, în limba lor nativă
Dennis Deletant: Accesibilitatea literaturii române în Anglia by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/12991_a_14316]
-
dacă reușesc, în primul rând, în limba lor nativă să spună ceva original, ceva autentic despre experiența lor sau despre o anumită realitate. Când încercăm să răspundem la această întrebare, trebuie să ne gândim la contextul cultural în care se prezintă, se oferă, anumite lucrări într-o limbă străină și aici există, desigur, o problemă în privința anumitor opere, mă gândesc, de pildă, la Sadoveanu, care pierde foarte mult în traducere datorită limbajului moldovenesc pe care îl folosește întrucât cititorul englez sau
Dennis Deletant: Accesibilitatea literaturii române în Anglia by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/12991_a_14316]
-
suspiciune, legitimitate îndoielnică, internaționalism dubios, manipularea populistă a simbolurilor naționale, personalizare arogantă a puterii și mania persecuției. Spun povestea unui grup de oameni care au ajuns la putere în primul rând ca agenți ai unei puteri străine, reușind să se prezinte în apărători ai autonomiei față de centrul imperial.” Premise, așadar, cât se poate de limpezi. La o privire de sus, tragedia politică și socială trăită de țările aflate sub dominație sovietică nu e decât o variantă a revărsărilor de cruzime și
Demonii (II) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12996_a_14321]
-
-mi paralizeze orice reacție. Gustați din felul ăsta, cunoscut numai în sudul Burundi-ului, mă îmbiau cosmopoliții universitari, ascultați cântecele astea care nu mai pot fi auzite decât într-un mic sătuc de munte din interiorul Sardiniei și ne-au fost prezentate în săptămâna Paștelui de trei femei nonagenare, grație strădaniei unei etnomuzicologe vieneze; puneți-vă măștile astea sculptate la sfârșitul secolului nouăsprezece dintr-o sequoia cu o vechime de două sute de ani, de un urmaș direct al căpeteniei Tecumse; hai, numai
Lilian Faschinger - Păcătoasa Magdalena by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/12990_a_14315]
-
acela grotesc a zăcut ani de zile în dulapul de rufe. Cu ocazia unei invitații la niște universitari cosmopoliți, l-am scos, am smuls dintr-o scândură niște cuie ruginite, le-am bătut în capul de lemn și l-am prezentat drept bustul unui șaman din Mali. Profitând de puternicul interes, de emoția generală am dat să fug. Când să ies din casă, am observat că doi inși din grupul de psihanaliști, psihiatri, psihoterapeuți și psihologi mă urmăreau. Prevăzusem o asemenea
Lilian Faschinger - Păcătoasa Magdalena by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/12990_a_14315]
-
case bosniace. La fel cum ne putem prea bine imagina că victima inundației din Bangladesh a dăruit reverenda dumneavoastră unui văr care o folosea drept cămașă de noapte și care, trei luni mai târziu, la ora două noaptea, s-a prezentat la un post de poliție cu reverenda năclăită de sânge și cu un cuțit în mână declarând că soția i-a fost înjunghiată în patul conjugal sau că fiica pescarului islandez a transformat reverenda dumneavoastră, la o mașină de cusut
Lilian Faschinger - Păcătoasa Magdalena by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/12990_a_14315]
-
bezna din oase. Bezna din oase... Nu-i rău... Qualis artifex pereo! P.S. Marți 16 martie a.c., orele 16, un afiș anunța lansarea la Uniunea Scriitorilor a volumului meu Memorii din când în când, apărut în Ed. Cartea Românească și prezentat de Nicolae Manolescu, la invitația subsemnatului, grațios acceptată. Întrucât vorbitorul nu a fost de față la întâlnirea literară, cer scuze numeroșilor cititori veniți să asculte alocuțiunea reputatului critic, regretând că publicul a fost lipsit de apariția unei astfel de personalități
Catren uitat by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13025_a_14350]
-
politice. Rezumat: În exordia din Panegyrici Latini datând din 297, 298, 307, 310, 313, 321, 362, 389, panegiriștii arată, cu modestie, că ei nu sunt atât de elocvenți pentru a elogia cum se cuvine faptele și virtuțile strălucite ale împăraților. Prezentându-se astfel, ei încearcă, în cele din urmă, să câștige favoarea audienței. Evidențierea modestiei amintește de mediocritas cu care Cicero își începea unele dintre discursuri. Și tot de la Cicero, panegiriștii derivă temele de actualitate, împreună cu modul de exprimare și cuvintele
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
noastră învățătură, care este simplă și nemeșteșugită, cu curiozitățile celor care au filosofat despre cer. Pe cât de frumoasă este frumusețea femeilor cinstite față de a curtezanelor, pe atât este de mare și deosebirea dintre învățăturile noastre și învățăturile filosofilor profani. Aceștia prezintă în învățăturile lor probabilități siluite; aici, în Scriptură, adevărul stă de față, lipsit de cuvinte meșteșugite” (PSB 17, 107); 6, 2 (PSB 17, 133; PG 29, col. 120-121); Leg. lib. gent., 3 (PSB 17, 569; PG 31, col. 569); Hom
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
referire la prezența Imperiului Persan la Dunărea de jos, insistându-se asupra campa niei lui Darius (514/513) în zona vest-pontică. În prezentarea acestui episod istoric important, autorul face apel la sursele literare antice, textele din opera lui Herodot fiind prezentate și comentate critic. Ulterior, autorul se referă la primul regat al odrisylor, cea dintâi formațiune statală în această zonă geografică, la prezența sciților în Dobrogea, a macedonenilor (campania lui Alexandru cel Mare la Dunăre, ocazie cu care sunt atestați în
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Chr), fiind evocate în acest sens expedițiile proconsulilor provinciei Macedonia Terentius Varro Lucullus (72-71 a.Chr.), C. Antonius Hybrida (61 a.Chr.) și M. Licinius Crassus (2928 a.Chr.), ca etape ale avansării stăpânirii romane către gurile Dunării. Apoi este prezentată constituirea provinciei Moesia, cu toate etapele sale, primul guvernator al acestei provincii (A. Caecina Severus) fiind amintit în anul 6 p.Chr. Ulterior, este creionată evoluția istorică a provinciei de-a lungul secolului I p.Chr, insistându-se asupra forțelor
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Marcus Aurelius, împăratul, presat de contextul extern nefavorabil, plasând conducerea celor trei provincii în mâinile unui guvernator general. Potrivit autorului, tot în această epocă trebuie să fi avut loc și schimbarea denumirii provinciilor (Malvensis, Apulensis și Porolissensis). În final, este prezentată lista guvernatorilor cunoscuți ai Daciei (Fasti Daciae, p. 170-177). Ca o componentă a organizării administrative, se desprinde sistemul defensiv și de comunicații al provinciei, constituit din castre în care au staționat diferite unități militare și drumurile ce asigurau legăturile între
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
a organizării administrative, se desprinde sistemul defensiv și de comunicații al provinciei, constituit din castre în care au staționat diferite unități militare și drumurile ce asigurau legăturile între acestea. Un subcapitol consistent este dedicat armatei romane din Dacia, aici fiind prezentate pe larg (p. 188-220) toate unitățile militare, fie ele legiuni sau trupe auxiliare, care au staționat în această regiune sau au participat la campaniile militare ale împăratului Traian. Așezările romane din provincie sunt tratate din perspectiva celor cu caracter urban
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]