KorAP: Find »[drukola/base=principat & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...47 48 49 ...434 >

10,832 matches

Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613

altă realitate. Félix Colson, sosit în 1837 la București ca secretar al consulul, propune în 1839 un studiu intitulat De l'état présent et de l'avenir des principautés de Moldavie et de Valachie (Despre starea actuală și despre viitorul Principatelor Moldova și Valahia), ca și un Précis des droits des Valaques fondé sur le droit des gens et sur leurs traités (Manual al drepturilor valahilor fondat pe dreptul oamenilor și pe tratate). Édouard Thouvenel, care călătorește prin Ungaria și Țara

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
s-au interesat de această populație: 250.000 țigani după Thouvenel, aproape 3851 de familii în Moldova și 3300 în Țara Românească, sau 200.000 după Kogălniceanu, cifrele sînt importante pentru o populație totală de 4 milioane de locuitori pentru Principatele Moldova și Țara Românească, la mijlocul secolului al XIX-lea. Aici, țiganii sînt sclavii coroanei sau ai persoanelor particulare. Primii se repartizează după activitățile lor, urmînd o tipologie propusă de Kogălniceami și reluată de autorii francezi. Ubicini urmează prezentarea lui Kogălniceanu

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
pentru dansator decît muzicienii Europei. Astfel, în timpul ultimului război dintre Rusia și Turcia, ofițerii ruși preferau muzica țigănească pentru dans în locul muzicii propriilor regimente." Kogălniceanu sfîrșește prin a pleda pentru emanciparea acestor sclavi, care ar fi de mare folos pentru Principate ca lucrători liberi. În 1844, țiganii de stat și cei din mănăstiri sînt eliberați. Relația stăpînilor cu țiganii este unul din aspectele disprețului social omniprezent al claselor superioare față de ansamblul populației. Vaillant, apoi Ubicini, au furnizat un tablou precis al

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
Neprivilegiați sînt deci contribuabilii: negustori și meșteșugari 120.000, țărani cultivatori 3,2 milioane de indivizi. Imaginile și informațiile oferite de observatori și analiști pun în lumină o lume în tranziție, iar această tranziție este o criză. Saint-Marc Girardin comentează: "Principatele se află în acest moment într-o stare de criză unică: o țară care respiră opresiunea turcească și care se îndreaptă spre o mare prosperitate, adesea fără să știe care va fi soarta sa politică; un guvern reprezentativ sub supravegherea

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
noile sale moravuri europene; o societate care a împrumutat de la civilizațiile occidentale formele și eleganța, mai mult decît spiritul și caracterul; o perpetuă schimbare în privința caselor, a costumelor, a legilor, în însăși limba vorbită, iată spectacolul pe care-l oferă principatele în acest moment." Evoluția pe plan economic, probată de animația porturilor libere Brăila și Galați, este pozitivă, însă se realizează într-o lume imobilizată social printr-o armătură de privilegii și de caste. Acești privilegiați sînt profund conservatori pașoptiștii îi

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
acțiunea Porții să înceteze a fi neutralizată prin amestecul neobișnuit sub toate raporturile și ca să nu se ajungă la acoperirea și sustragerea vinovaților în fața justiției, la încurajarea dezordinii, la ascunderea față de poliție a urmelor diverselor comploturi și la întreținerea în Principate a unui focar de rea-voință unde cei rău intenționați vin adesea din țările vecine pentru a afla adăpost și a scăpa de pedeapsă pentru actele lor criminale". Problema pusă de aceste memorii reia trei teme: prima este aceea a bunei

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
în prima jumătate a secolului al XIX-lea ne introduce în "chestiunea orientală". Raporturile de forțe între Imperiul otoman și Rusia au evoluat în favoarea puterii ruse. Atracția pentru ordinea nisă intră în concurență cu atracția exersată de ideile politice liberale. Principatele sînt un cîmp de luptă și de competiție ideologică. CAPITOLUL II Principatele în chestiunea orientală: un cîmp de luptă Jocul de forțe și influența acestor relații de putere asupra evoluțiilor politice se întîlnesc într-o lungă perioadă marcată de declinul

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
orientală". Raporturile de forțe între Imperiul otoman și Rusia au evoluat în favoarea puterii ruse. Atracția pentru ordinea nisă intră în concurență cu atracția exersată de ideile politice liberale. Principatele sînt un cîmp de luptă și de competiție ideologică. CAPITOLUL II Principatele în chestiunea orientală: un cîmp de luptă Jocul de forțe și influența acestor relații de putere asupra evoluțiilor politice se întîlnesc într-o lungă perioadă marcată de declinul Imperiului otoman. Această slăbire este legată de ascensiunea în forță a Imperiului

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
ei sînt, de asemenea, potențialii cuceritori care își susțin propria cauză imperială și panslavă. În sfîrșit, acest panslavism este o mișcare alimentată de curente multiple: mesianic, revoluționar și conservator. Conjuncturile externe, la scara intereselor balcanice și europene, apasă direct asupra Principatelor și sînt dirijate de diverse grupuri și partide care, fiecare în parte, își revendică o protecție din exterior: a Rusiei, a Franței și a Marii Britanii, aceea a Constantinopolului contra Rusiei. Apelul la puterile străine se face în funcție de aprecierea ierarhiei amenințărilor

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
fiecare în parte, își revendică o protecție din exterior: a Rusiei, a Franței și a Marii Britanii, aceea a Constantinopolului contra Rusiei. Apelul la puterile străine se face în funcție de aprecierea ierarhiei amenințărilor luate în calcul și a priorităților de apărat. Istoria Principatelor care se agață, în aceste decenii, de o ambiție născută din suveranitate în cadrul frontierelor statului-națiune, suveranitate justificată prin argumente de drept și fondată pe demonstrații în favoarea guvernului potrivit este sincronă cu evoluția contemporană a Serbiei, a Greciei și a Bulgariei

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
ștearsă din istoriografia națională în favoarea unei organizări a discursului care subliniază dinamica proprie a românismului și o valorizează. Spre exemplu, cu ocazia Congresului Internațional de Științe Istorice de la Madrid, din 1990, istoricul Platon, reprezentant al acestei școli naționale, precizează că "Principatele române țările române, s-ar putea spune au reprezentat unul din punctele sensibile ale mișcării naționale europene. Este chiar motivul pentru care devin necesare unele precizări, avînd în vedere faptul că prea des realitățile sau fenomenele românești au fost ignorate

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
Crimeei și a teritoriului dintre Bug și Nipru. Rusia obține astfel dreptul de navigație pe Marea Neagră și în strîmtori. Constantinopolul îi recunoaște dreptul de a numi consuli în Imperiul otoman, iar articolul XVI îi conferă autoritatea controlului asupra evoluției situației Principatelor, prin intermediul reprezentantului țarului la Constantinopol. Rusia este în sfîrșit recunoscută ca protectoare a creștinilor ortodocși din Imperiul otoman. Interferența expansiunii puterii teritoriale, comerciale și spirituale ruse cu efectele războaielor napoleoniene din Mediterana și întinderea lor spre Balcani și Marea Neagră obligă

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
ani de lupte, apoi repetatele hărțuieli în jurul forturilor Dunării controlate de turci au lăsat populația înarmată, obișnuită să se apere, ușor de adunat în jurul conducătorilor militari. Aproape douăzeci de ani de anarhie în Moldo-Valahia vor conduce la administrarea directă a Principatelor de către ruși. Anarhia, compensarea patriotică antifanariotă și antiotomană, criza socială, toate acestea se află în miezul epopeii lui Tudor Vladimirescu de la 1821. Perspectivele unei revolte anti-otomane însuflețesc grupurile de greci luminați, îmbogățiți, instalați, din cauza activităților negustorești, din Basarabia și pînă

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
de la 1821. Perspectivele unei revolte anti-otomane însuflețesc grupurile de greci luminați, îmbogățiți, instalați, din cauza activităților negustorești, din Basarabia și pînă în sudul Rusiei, la Odessa. Grecii se bazează pe protecția rusă și pe solidaritatea prinților fanarioți care administrează în numele Porții Principatele Moldo-Valahia. Ei cred într-o acțiune de ridicare generală împotriva Imperiului otoman și în formarea unui stat grec cu capitala la Constantinopol. Aceste proiecte îi însuflețesc și pe membrii societății Eteria, înființată la Odessa în 1814, la inițiativa a trei

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
Țării Românești, Constantin Ipsilanti, cel care a aderat la ideea organizării armatelor Țării Românești. El însuși general de armată rusă, Alexandru se prevalează de susținerea țarului. Planurile prevăd o importantă revoltă în Peloponez, precedată de o acțiune de diversiune în Principate... Eteria a intrat în legătură cu Tudor Vladimirescu din Țara Românească. Personajul este o figură bizară: de origine țăran liber, ridicat apoi la rangul de boier, între timp negustor îmbogățit, dispunînd de o rețea de relații în Imperiul habsburgic. Om de război

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
București. Vladimirescu se repliază la Brașov, însă în scurt timp este prins și apoi executat, la 9 iunie, de forțele lui Ipsilanti. Acesta suferă la 19 iunie o înfrîngere radicală, se refugiază în Transilvania unde este arestat. Trupele otomane ocupă Principatele, iar comunitatea de interese a Sankt-Petersburgului și a Constantinopolului în favoarea unei restaurări de ordin social nu rezistă în fața întoarcerii otomanilor în Principate. Alexandru I se declară protector al creștinilor ortodocși, amintindu-și de clauzele tratatului de la Kutciuk-Kainardji. Relațiile diplomatice cu

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
Acesta suferă la 19 iunie o înfrîngere radicală, se refugiază în Transilvania unde este arestat. Trupele otomane ocupă Principatele, iar comunitatea de interese a Sankt-Petersburgului și a Constantinopolului în favoarea unei restaurări de ordin social nu rezistă în fața întoarcerii otomanilor în Principate. Alexandru I se declară protector al creștinilor ortodocși, amintindu-și de clauzele tratatului de la Kutciuk-Kainardji. Relațiile diplomatice cu Constantinopolul sînt rupte în august 1821. Armatele otomane ocupă Principatele pentru șase luni. Constantinopolul elimină formula guvernării prin intermediul prinților fanarioți și acceptă

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
în favoarea unei restaurări de ordin social nu rezistă în fața întoarcerii otomanilor în Principate. Alexandru I se declară protector al creștinilor ortodocși, amintindu-și de clauzele tratatului de la Kutciuk-Kainardji. Relațiile diplomatice cu Constantinopolul sînt rupte în august 1821. Armatele otomane ocupă Principatele pentru șase luni. Constantinopolul elimină formula guvernării prin intermediul prinților fanarioți și acceptă să numească domni pămînteni: pe Ion Sturdza în Moldova și pe Grigore Ghica în Țara Românească. Nu trec nici zece ani și pe pămîntul Principatelor apar din nou

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
Armatele otomane ocupă Principatele pentru șase luni. Constantinopolul elimină formula guvernării prin intermediul prinților fanarioți și acceptă să numească domni pămînteni: pe Ion Sturdza în Moldova și pe Grigore Ghica în Țara Românească. Nu trec nici zece ani și pe pămîntul Principatelor apar din nou armatele străine. Rebeliunea greacă nu s-a stins nici după 1821. Cu ajutorul susținerii din partea guvernului britanic, odată cu ascensiunea lui Nicolae I la tronul Rusiei, grecii devin partizanii unei politici de fermitate, ai unei mișcări intensificate în perioada

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
refuză o mediere concomitentă a englezilor, francezilor și rușilor. Flota franco-engleză scufundă atunci flota turco-egipteană în portul Navarin. Turcii încalcă, în primăvara lui 1828, Convenția de la Akkerman și intră în războiul sfînt contra Rusiei. Din nou trupele rusești pătrund în Principate. Din nou, la fel ca la Kutciuk-Kainardji și la București, pacea este semnată la Adrianopol la 14 septembrie 1829. Prevederile Convenției de la Akkerman sînt confirmate, rușii obținînd mai mult încă: Moldova și Țara Românească rămîn sub suzeranitatea Porții, Rusia garantîndu-le

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
Moldova și Țara Românească rămîn sub suzeranitatea Porții, Rusia garantîndu-le prosperitatea. Tot Rusia negociază pentru avantaje comerciale și libertatea traversării strîmtorilor pentru navele de mărfuri. Un act adițional al Tratatului de la Adrianopol stabilește încetarea dreptului de preemțiune otomană asupra producțiilor Principatelor române. Semn vizibil de cădere a Constantinopolului: otomanii își retrag garnizoanele de la Turnu-Severin, Giurgiu și Brăila. Semnul suplimentar al unei separări între spațiul aflat sub controlul rus și restul imperiului este instaurarea unei carantine de-a lungul Dunării. Reorganizarea celor

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
general, boierii sînt mulțumiți de Kisseleff și sînt de acord cu Regulamentul organic. Un memoriu adresat de către consiliul administrativ al Țării Românești Curții de la Sankt-Petersburg în primăvara anului 1834 se deschide cu această formulă: "Tot ceea ce putea contribui la bunăstarea Principatelor a fost prevăzut de gloriosul Tratat de la Adrianopol și de dispozițiile Regulamentului organic". Liberalii aderă la anti-rusismul care separă adunarea tinerilor liberali europeni și consideră ca fiind un dezastru chiar și Regulamentul organic. Pașoptistul Bălcescu formulează o judecată hotărîtoare asupra

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
contragreutatea necesară în fața Imperiilor rus și otoman. Ascensiunea Greciei la independență, o independență garantată de către puteri cu ocazia semnării tratatului de la Londra din februarie 1830 formulă care-i acceptă pe ruși, care ar fi preferat o simplă autonomie în timpul anexării Principatelor ca sateliți schițează o nouă frontieră, dovedind un echilibru balcanic precar. Dependența Țării Românești și a Moldovei față de ruși și ponderea unui rest de suzeranitate otomană, dependența Transilvaniei față de Austria, toate acestea se află în centrul revoluțiilor de la 1848. Revoluționarii

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
1820, consultările care au prezidat la stabilirea Regulamentului organic, adeziunea unora la mișcarea de protest liberal din Țara Românească a anului 1840, toate acestea i-au transformat în patrioți. Prin tactică, ei se dovedesc a fi prudenți. Unitatea celor două principate moldo-valahe nu este revendicată oficial în Proclamația de la Islaz din iunie 1848, însă proiectul unirii circulă în cercurile revoluționare. Refugiați din Moldova la Brașov, Alecsandri și Russo pun în circulație textul Principiilor pentru reforma patriei, care integrează unirea Moldovei și

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
Constantinopolul să dorească triumful partidei liberale în Țara Românească. Argumentele avansate sînt de natură politică și juridică. Nu ar fi fost de dorit ca Poarta să rămînă neclintită față de spiritul progresului, față de spiritul secolului și să intervină împiedicînd îmbunătățirea instituțiilor principatelor. Adevăratul dușman este Rusia: "Sublima Poartă, urmîndu-și interesele bine știute, trebuie deci să dorească triumful partidei liberale în Țara Românească și să fie de acord cu distrugerea unui Regulament care este opera Rusiei și care n-a fost votat de adunarea

Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]