1,340 matches
-
uneia dintre aceste dimensiuni nu poate decât să afecteze receptarea lumii de sensuri pe care o propune scrisul poetului. Vorbind despre cele două "vocații paralele" ale lui Eminescu, creația literară și publicistica, Șerban Cioculescu subliniază: "A nesocoti, dintr-un dispreț principial, această producție majoră a spiritului românesc care este activitatea sa ziaristică înseamnă a trece cu vederea unul din modurile prin care ni se relevă geniul eminescian"161. Percepută ca un domeniu care prejudiciază imaginea poetului 162, jurnalistica reprezintă, alături de creația
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
vor difuza înapoi în celulă și vor fi folosiți pentru un alt ciclu de generare a protonilor. Deci, nu este vorba de o reală reabsorbție, de vreme ce bicarbonatul ce apare în plasma peritubulară nu este același care a fost filtrat, dar principial, se produce o îndepărtare a ionilor bicarbonat din urină. În condiții normale, rinichii reabsorb tot bicarbonatul filtrat glomerular prin această metodă. Există un al doilea mecanism prin care se poate crea cantități suplimentare de bicarbonat în plasmă. Acesta implică generarea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
superioare predispoziții contemplativ-ataraxice. În fapt, ratarea "presupune dorința de a ajunge ceva, încordarea, dinamismul", fiind "un inconformism între realitate și voință", inconformism tradus "printr-o stare sufletească de nemulțumire și iritare". Or, eroului lovinescian ideea însăși de competiție îi pare "principial insuportabilă" de aici și tendința de a renunța la rodul propriilor fapte, a căror superioritate "nu stă în caracterul lor de durabilitate, ci numai în gradul de dezinteresare". Ecoul autobiografic al mărturisirilor de mai sus (cât se poate de evident
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
întâlnim în studiile lui D. Caracostea, alt adversar al lui Lovinescu, care descrie mecanismul creativității în felul unui proces psihologic complex, determinat nu doar de predispozițiile înnăscute ale scriitorului (cum susțineau Maiorescu și discipolii săi84, "teorie" la care se raliază, principial, și Ibrăileanu, și criticul de la Sburătorul), ci și de interacțiunea cu un anumit mediu, factor menit a accentua încă și mai mult rolul evenimentului biografic în geneza poemelor eminesciene. După cum afirmă Caracostea, Eminescu "nu purcedea, ca Goethe de pildă, de la
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
a pesimismului [...], teoria diferențierii (după E. Lovinescu), teoria conservatorismului". Or, după Călinescu, "o biografie este bună, substanțial științifică atunci când toate momentele ei apar ca momente coerente de manifestare a unui erou" de aceea, romanul Mite ar sta "pe o falsitate principială"196. Lovinescu va răspunde prompt, într-un articol din care am mai citat deja câteva fragmente, obiecției de principiu că geniul nu poate fi reprezentat în artă decât de un alt geniu. Intenția autorului, se explică el, "nu putea fi
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
și de umbră (corespunzătoare unui anumit profil psihic, n.n.), din care fosforescența spirituală a geniului să iasă și mai mult în evidență din întunericul unei vieți de sfâșietoare mediocritate și mizerie". Prin urmare, conchide Lovinescu, "chestiunea nu se pune așadar principial pe imposibilitatea literaturizării unor oameni ca Eminescu, ci pe cazul particular al fiecărei încercări de examinat departe de excesele unei mistice în nicio legătură cu realitatea și cu arta; iar în ceea ce privește valoarea morală a acestei mistice pornită spre mit, oricât
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
prelungirea unui soi de conflict critică-poezie, dezvăluit de Ovid S.CROHMĂLNICEANU 27 În Contemporanul, care În esență s-ar reduce la câteva elemente: negativismul critic nu este oportun, dar nici excesiva Încurajare care naște vedetism; soluția: o critică literară luptătoare, principială care să Încurajeze numai poezia de valoare, poezia partinică: „În coloanele noastre s-a ridicat acum câteva numere, Într-un articol, problema spinoasă a raportului dintre critici și domniile lor, doamnele și domnii poeți. (Ă). Hotărât că d-na Nina
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
lung, plin de piedici și de neajunsuri. Ea se află astăzi masiv pe pozițiile clasei muncitoare, ea participă efectiv la construirea socialismului. Ea merită deci să fie considerată ca atare, să fie tratată cu dragoste și cu Înțelegere, fără concesii principiale, dar cu pasiunea neistovită de a o ajuta, de a o promova, de a o face să trăiască intens În conștiința maselor cititoare, de a face din ea o mândrie națională. Ea nu trebuie judecată cu un ruginit iatagan de
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
n-a funcționat niciodată corect, pentru că circuitul nu se putea săvârși din cauza marii rupturi dintre termeni. Forțat totuși să acționeze, mecanismul funcționa vizibil - nu numai pentru noi ci și pentru mințile lucide din vreme - pe două coordonate: la suprafață În numele principialului, În realitate sub cel al conjuncturalului. Nicicând scopul secund, adevăratul scop n-a fost mai Învăluit și mai ascuns În principii ca În acești ani; și nicicând, adevărul mai străveziu. Nu numai pentru că orice principiu Îndelung repetat duce cel mai
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
este mai măreț În această luptă a construirii socialismului pe pământul patriei noastre, ca și Înspre tot ce este mai Înalt și În slujba milioanelor de oameni ai muncii din domeniul gândirii omenești. Pentru aceasta trebuie Însă o critică literară principială, pătrunsă de spirit de Partid, participând la dezvoltarea fenomenului literar și la viața socială de pe pozițiile avansate ale partidului clasei muncitoare. Împotriva acestor țeluri care sunt o parte integrantă din țelurile clasei muncitoare din Republica noastră, critica literară se lasă
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
al unei necesități «monotone». Critica ascuțită făcută de partid, atât articolului menționat, cât și activității multora dintre cei care muncim În câmpul literar, ne-a Înarmat În vederea muncii de mai departe, a netezit terenul pentru dezvoltarea unei atitudini cu adevărat principiale, pătrunse de spirit de partid, În judecarea operelor literare, luptând pentru «o literatură care să oglindească profundele transformări prin care trece țara noastră În drumul ei spre socialism, o literatură care să fie ea Însăși un factor activ al acestor
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
și recreator al operei, Încât puține „slăbiciuni” ale creației literare scăpau vigilenței partinice, astfel că recenziile și cronicile cu cât erau mai ample - cu cât sfaturile și „evidențierea lipsurilor” aveau o pondere mai mare - cu atât ținteau să devină mai principiale, mai constructive, cu toate acestea, zic, a existat o permanentă nemulțumire față de critici și critică. Unele probleme le-am menționat În capitolele anterioare. Aici vom Încerca să surprindem relația critic-operă literară, relațiile critic-comandament politic, critic-critică literară, critic-cititori, relații și aspecte
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
să verifici În ce măsură el e util, să ajuți luptei de descătușare a omului din condițiile exploatării. (Ă)”. Dar nu numai Lenin ci și Stalin, Gorki și În general „artiștii sovietici” pot lămuri nu numai probleme de specialitate ci și altele (principiale) de natură politică, cum demonstrează Geo Șerban 81 În preambulul său pe marginea romanului sovietic, În fapt o elocventă dovadă de critic „bine Înarmat” care, deci, la rândul său va ști să producă alte „arme de luptă”, prin exercițiul critic
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
estetizante, Îndepărtează pe critic de la marile obiective pentru care militează arta și literatura revoluționară. Prin apolitismul În care o astfel de critică este aruncată de aceste poziții, ea dovedește aceste obiective. Critica artistică și literară Își poate Însuși o poziție principială, revoluționară, singura de pe care se poate face o apreciere justă a operei numai călăuzindu-se de lupta și ideologia clasei muncitoare, numai fiind pătrunsă de un spirit partinic. Pe acest drum, atitudinea obiectivistă, apolitică, nu are ce căuta. Creatorii de
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
de lupta și ideologia clasei muncitoare, numai fiind pătrunsă de un spirit partinic. Pe acest drum, atitudinea obiectivistă, apolitică, nu are ce căuta. Creatorii de artă și literatură, precum și marile mase ale publicului așteaptă de la critica literară Îndrumări prețioase, aprecieri principiale, care să lumineze diferitele probleme ale procesului de creație. Pentru a Îndeplini această misiune, critica are În clasa muncitoare, În marele tezaur de experiențe ale partidului, În Învățămintele pe care le oferă arta și literatura sovietică, un sprijin nelimitat. Urmând
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
anului și să ne Întoarcem la critică; am promis că vom schița imaginea acesteia printre cititorii anului; mai știm că marele cititor, Scânteia, Își expusese În 2 august nemulțumirea privind activitatea acesteia cerând „să luptăm pentru o critică de artă principială, pătrunsă de spirit de partid” (vezi nota 68 și contextul). Această opinie trebuia, Însă, conform principiului partinic, să pornească de la mase, de jos În sus. Așa se face că, Începând cu articolul lui Geo Dumitrescu din 16 iunie (vezi nota
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
linia decadentă pe care mă mișcăm, și totuși pentru că s-a arătat clar acest lucru și primejdia pe care o conținea cred că am reușit să-l elimin din noua mea carte. Aș cere criticii nu blândețe ci o critică principială, sinceră În primul rând, clară și argumentată. Numai o asemenea critică Îl poate ajuta pe scriitor”. George DAN93: „Cu cartea mea s-a Întâmplat un lucru care mi-a dat de gândit mai ales că s-a Întâmplat și altor
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
10 iun. 66. Ibidem, II. În: Contemporanul, nr. 141, 17 iun. 67. Geo Dumitrescu. - Despre noua noastră Șeherezadă și despre un vechi iatagan ruginit. În: Flacăra, nr. 24 (76), 16 iun. 68. xxx Să luptăm pentru o critică de artă principială, pătrunsă de spirit de partid. În: Scânteia, nr. l493, 2 aug. 69. Ion Vitner. Sarcinile criticii literare-sarcinile revistei noastre. În: Contemporanul, nr. 148, 5 aug. 1949. 70. Conținutul rubricii Cronica literară, de la Contemporanul după 2 august și alte comentarii: - În
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Horia BRATU 27 Își face autocritica Într-un context foarte larg și foarte derutant: pornind de la somația lui Geo Dumitrescu de a profita de „critica Partidului”, acesta comentează după 8 luni articolul din Scânteia 28, Pentru o critică de artă principială, pătrunsă de spirit de Partid, raportând realizări dar mai ales lipsuri: scoțând la iveală alte cazuri de lipsă de vigilență a criticii, cuibărită nu numai la Contemporanul, Viața românească ci și la Flacăra, și, ce-i mai grav, tocmai În
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
acest articol și indică În ce fel trebuie făcută critica literară. Cerând Vieții românești să promoveze literatura originală, care tratează temele luate din viața și lupta oamenilor muncii din R.P.R., să axeze numerele pe opere mari, să stea pe pozițiile principiale militante ale luptei Înverșunate Împotriva formalismului (cu aplicare concretă și consecventă la materialul publicat), Lupta de clasă arată că revista noastră trebuie să Întărească legăturile cu scriitorii, să organizeze consfătuiri cu colaboratorii și cititorii, să colaboreze strâns cu Uniunea Scriitorilor
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
puternice ale realismului socialist; dar nimeni nu le cere aprobarea. Ei n-ar avea nimic Împotriva „imitării”, de pildă, a versurilor lui George Dan din Bună dimineața sau a altor lucrări formaliste”. Nu numai În presă, critica literară evolua, când principial când neprincipial (mai ales) ci și În ramura sa cea mai nouă: critica literară orală - rezultantă exclusivă a muncii În cenaclu, reviste, Uniunea Scriitorilor, ș.a. atrage atenția, Eugen LUCA61 În Contemporanul: „Critica literară se face astăzi și În cenacluri, acolo
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Nagy Istvan. La această consfătuire au participat scriitori români și maghiari din localitate. Organizarea acestor discuții marchează o etapă nouă, mai Înaltă, a muncii filialei cu scriitorii și arată că discuțiile publice În jurul problemelor creației - purtate la un Înalt nivel principial - au rezultate pozitive, ca ele pot și trebuie să constituie de acum Înainte un sector important În munca filialei. (Ă). Referatul asupra volumului de debut al poetului clujean a fost ținut de tov. Aurel Martin. Discuțiile ce au urmat au
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
intimismul tipic burghez, cultivarea livrescului, Într-un cuvânt un alt virus Încearcă să submineze vigoarea și militantismul liric: individualismul. Abia infiltrat, În numai două poezii, acesta este repede detectat de Scânteia, care, pentru a opri epidemia, administrează vaccinul, recte critica principială. Apoi, din exces de zel se mai raportează și alte cazuri. Apoi Însuși pacientul declară că s-a vindecat. Acesta este, pe scurt, istoricul problemei. În anul următor, 1952 problema se va pune exact invers: poezia nouă nu exclude și
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
risipirea lor. În articolul Mai multă principialitate În tratarea problemelor artei și literaturii se definea clar esența realismului socialist (Ă). Dar tot Învățătura partidului ne spune că niciodată nu trebuie să ne mulțumim cu succesele obținute. Critica și autocritica, exigența principială, necruțătoare pentru slăbiciunile și rămânerile În urmă, fața de toate răbufnirile influenței ideologiei burgheze să fie o lege de fier a activității noastre. (Ă) Cititorii din R.P.R. au dreptul să-i Întrebe pe scriitori: de ce realitatea atât de bogată În
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
citate extrase de poetul Breslașu din Viața românească, Contemporanul, Iașul nou (de ce nu și din Almanahul literar) sunt numai o parte din sumedenia de perle stilistice care Împestrițează articolele noastre. Unul din păcatele articolelor e risipa de cuvinte, Înlocuirea pasiunii principiale din patosul verbal. Când criticul nu a studiat Îndeajuns o problemă, el caută să-și camufleze lipsa ideii printr-o avalanșă de cuvinte. Astfel, George Barbu, neadâncind procedeele poetice ale lui Mihu Dragomir (George Barbu: Marginalii la poezia recoltei, În
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]