3,106 matches
-
procuradores), suveranii au consimțit în Cortèsul de la Madrid să revigoreze vechea instituție a "frățiilor" în scopul apărării regatului. În consecință, pentru pedepsirea nobililor rebeli, s-a constituit Santa Hermandad. Astfel, "regii catolici" au profitat de dezacordul existent în rândul stărilor privilegiate pentru restaurarea puterii monarhice. Acțiunea lor a produs o adevărată teroare asupra cavalerilor (caballeros) și scutierilor (escuderos). După Cortèsul de la Toledo (1480), la propunerea acelorași procuradores au fost revocate cea mai mare parte a donațiilor făcute nobilimii. Cu procesul reconstituirii
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
vor adăuga orașele care, unite în Ligi puternice, vor revendica dreptul de reprezentare în Reichstag. Doar cavalerii, deși constituiți într-o "stare" distinctă, nu vor avea privilegiul de fi reprezentați în Dietele imperiale. Dacă originea instituției Adunărilor reprezentative ale stărilor privilegiate din principatele teritoriale al Imperiului german se află în "sfatul și ajutorul" prevăzut de ordinea feudală, se consideră că temeiul Dietei imperiale se regăsește în sistemul electiv al regelui, probabil în adunările carolingiene 303: despărțirea actului electiv de atribuțiile Dietei
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
în perioada războaielor cu Boemia, Polonia și Ungaria. Cererile adresate Dietei pentru votarea subsidiilor vor întâmpina permanent împotrivirea ho-tărâtă a stărilor, care au considerat momentul prielnic pentru aplicarea reformelor și realizarea echilibrului cu monarhia. Între condiții, se numărau asocierea stărilor privilegiate la guvernare și reglementarea reprezentării orașelor în Dieta imperială, pe baza unui statut precis. Anul 1489 este cel în care orașele au constituit o curie independentă în Reichstag, alături de cele ale principilor electori și seniorilor 329. De acum, participarea lor
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
desprinderea ei din Imperiu în timpul lui Rudolf I de Habsburg și a fiului său Albert. Statul compozit al Brandenburgului și Prusiei prezintă o situație aparte 369. În Prusia, dominația Ordinului teutonic a împiedicat o lungă perioadă de timp ascensiunea stărilor privilegiate în viața politică. Regimul acestora se va instala abia după victoria polonezilor în bătălia de la Tannenberg (1410). În Dieta țării participau cele trei stări: clerul, cavalerii și orașele. În anul 1454 Liga prusiană (constituită în 1440) a oferit suzeranitatea asupra
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
va convoca Dieta de la Roncaglia (1158), la care au participat pe lângă principii laici și ecleziastici, delegații orașelor. Stabilindu-și reședința în sudul Italiei, de unde dorea să conducă regatul, Frederich al II-lea (1215-1250) deschide și activitatea Adunărilor reprezentative ale stărilor privilegiate în Sicilia. Prin Constituțiile de la Melfi (1231) împăratul va institui convocarea pe-riodică a Dietelor. Deși cu rol redus, ele se întruneau de două ori pe an: la 1 mai și 1 noiembrie. În anul 1234 împăratul va hotărî că în
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
după cucerirea regatului de către Ferdinand I Catolicul; a treia oară, când au apărat regatul contra lui Francisc I, în favoarea lui Carol Quintul, bucurându-se în viitor de o situație privilegiată. De partea Spaniei se afla și burghezia. Din situarea stărilor privilegiate pe poziții fundamental opuse, se va naște o monarhie autoritară. Stările erau convocate în Seggi la Neapole, exercitându-și dreptul și obligația de consilium et auxilium doar în probleme de interes general. Majoritatea obținută de facțiunea devotată monarhiei era atât
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
ei se recrutau, aproape exclusiv, baronii și prelații care asistau suveranul și alcătuiau Sfatul său429. Chiar când puterea monarhică a reușit să se consolideze, în prima jumătate a secolului al XIV-lea, era destul de dificil pentru suveran să mențină stările privilegiate în subordine, ori chiar să restabilească echilibrul necesar continuării acțiunii de centralizare instituțională. Întărită în perioada domniei lui Cazimir al III-lea cel Mare (1333-1370), puterea regală va fi în aceeași măsură limitată de legile pe care el însuși s-
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Ștefan și Ioan Babonich, în vest (în comitatele Lipto, Trencsén și Túrócz) Matei Csák. În Transilvania cel care deținea puterea este Ladislau Kán, iar în Țara Românească Basarab I. Documentele secolului al XIII-lea, care confirmă organizarea instituției Adunării stărilor privilegiate în Ungaria, atestă și convocarea Congregațiilor generale în Croația, Slovenia și Transilvania. Un act al regelui Ladislau al IV-lea cuprinde documentul Congregației generale convocată la Zagreb în anul 1279 (congregationem regni Sclavonie Zagrabie (...) generalem)489. Încercarea lui Bela al
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
contra suveranului. Datorită situației precare în care se afla regatul la urcarea pe tron, Andrei al III-lea (1290-1301) va convoca Dieta la Rákos (1290), cu scopul "reformării patriei". Identitatea formulei pro reformatione status eorundem indică scopul convocării Adunării stărilor privilegiate de către Ladislau al IV-lea la 1289 (super ordinatione et reformatione totius status regni nostri)490, ca și în cea de la Rákos din 1290491. Perfect transparentă în privința laturii politice a scopului pentru care a fost convocată, Dieta a fost precedată
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
trebuia să țină cont în propriul său interes. În același timp Matia Corvin a restrâns rolul nobilimii în guvernarea țării, tot prin intermediul Adunărilor de stări. Deși în 1471 a legiferat convocarea anuală a Dietei, regele nu va mai întruni stările privilegiate în adunare. Supuse, acestea vor vota în anul 1478 impozitele cerute de rege pentru cinci ani. Reprezentarea se făcea numai prin intermediul deputaților, aleși câte doi din fiecare comitat. Spre sfârșitul domniei Matia Corvin nu a mai convocat decât în mod
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
și Frederic I în Danemarca va încerca să constituie un stat puternic. Domnia regelui danez Cristian al II-lea a rămas ca o perioadă în care monarhia s-a impus, și aceasta prin meritul personal al suveranului în supunerea stărilor privilegiate clerul și nobilimea la plata impozitelor și violarea frecventă a privilegiilor. El a promulgat, fără consimțământul cerut de la Rigsraadet, Codul secular și Codul ecleziastic ridicând și în acest fel autoritatea monarhiei. Lupta contra stărilor privilegiate s-a ascuțit în perioada
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
dreptului de alegere a domnitorului, a cărui legitimitate dinastică era recunoscută. Acest atribut fundamental al Adunării de stări apropie instituția Țărilor Române de cele europene similare și, în particular, de pe direcțiile de contact menționate. Alegerea însemna, implicit, impunerea controlului stărilor privilegiate asupra domniei prin acceptarea unor Carte sau pactis conventis. În perioada voievodală Transilvaniei i-a fost refuzat acest drept, însă perioada constituțională sub suzeranitate otomană (1541-1691) a restituit Dietei dreptul alegerii principelui. În Moldova și Țara Românească acest drept a
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
totul alte condiții însă, la Dieta de la Cristian, la încoronarea lui Emeric Thököly, însoțit de reprezentanți ai stărilor țării, ca aliat și învingător în bătălia de la Zărnești (1690)577. Instituția Adunărilor de stări în Țările Române prezintă domnitorul și stările privilegiate într-un echilibru instabil, ce își are originea în chiar regula de succesiune ce întărește stăpânirea: sistemul mixt ereditar-electiv și limitele impuse puterii domnitorului de obiceiul pământului, de privilegiile consacrate ale Bisericii și boierilor, ai căror reprezentanți apar alături de domn
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
câte doi călugări aleși din mănăstiri 653. În perioada Sfatului de obște fanariot, se poate admite că negustorii apar ca un fel de "starea a treia", alături de boieri și cler. Principii aveau dreptul și obligația de a convoca Adunarea stărilor privilegiate fără asentimentul prealabil al Porții, fiind titularii dreptului de inițiativă în acest sens. Puterea domnească se manifestă ca un drept personal ("din puterea mea") care răspunde obligației de consilium et auxilium din partea vasalilor și slujitorilor. Convocarea Adunărilor de stări nu
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
nu constituie un indiciu sigur în aprecierea acestora, se admite, pe baza comparării și studiilor efectuate, că acest număr a oscilat, ridicându-se la 100-200 de persoane, de regulă peste 36 de participanți 704. 8.2 Adunări reprezentative ale stărilor privilegiate în Transilvania Fazele istorice în dezvoltarea constituțională a Transilvaniei rezultă "în chip firesc din înseși notele caracteristice ale trecutului acestei țări, deci din specificul transilvan"705. Corespunzător evoluției social-politice și economice, în dezvoltarea constituțională a Transilvaniei medievale se disting: faza
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
și guvernator, prin ordinele întrunite în Dietă. Guvernatorul va fi numit direct de împărat, iar Guberniul subordonat Cancelariei aulice transilvane de la Viena. Dominația habsburgică a însemnat violarea dreptului public anterior. Viena a încercat să limiteze autoritatea Dietei și poziția stărilor privilegiate prin diverse mijloace. Reformele Mariei Tereza (1740-1780)773 au adus prefaceri în sistemul instituțional, social și militar, contribuind la dezamorsarea tensiunilor sociale, dar acestea au și scopul de a reduce influența și rolul stărilor privilegiate și a Dietei. Conform Diplomei
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Idem, Monarhia și Adunările de stări în Europa medievală. Dreptul la rezistență și limitarea puterii monarhice, în vol. Sesiunii de comunicări științifice al Academiei Trupelor de Uscat, Edit. A.T.U., Sibiu, 10-11 decembrie 1996, pp. 21-29. Idem, Reprezentarea stărilor privilegiate în Congregațiile generale din voievodatul Transilvaniei, în Sargetia, XXVI/1, Deva, 1995-1996, pp. 431-485. Idem, Elemente definitorii ale Congregațiilor generale voievodale de la Alba Iulia, din 1289 și 1291, în Angustia, 4, Sfântu Gheorghe, 1999, pp. 157-158. Idem, Religia românilor din
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
cimpoaielor negre", "pulberea/ răscolită de oase", "movila/ de oase și țeste, ucigașă" etc. etc.), această intensitate nu este totuși atinsă decât rareori, în pasteluri în totul negre precum Cangea ascuțită a lui Seth. Pentru că, în cele mai multe poeme, deși pare a privilegia paleta întunecată, instanța auctorială reușește să o atenueze prin utilizarea unor tonuri mai luminoase în descrierea celor câtorva personaje asociate, într-un fel sau altul, revelațiilor primordiale, firește mântuitoare: dansatoarea "cu pasul și încheietura dulce", al cărui șold "se-nfiora
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
mă gândesc exclusiv la conotațiile pozitive ale termenului. Carmelia Leonte convertește trăirile proprii, senzațiile, emoțiile de factură diversă într-un fel de solemne, grave meditații transistorice. Teritoriul predilect de evaziune al poeților sensibili și autentici, spațiul recluziunii deloc forțate, care privilegiază descoperirea și potențarea sinelui, rămâne prin urmare, în cazul autoarei Melancoliei pietrei, într-un relativ con de umbră, care nu efasează însă, ci sporește expresivele, miraculoasele spirale ale interiorității prearănite. E un fel de a spune că poeta dă senzația
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
credinciosul corb cu "semințele mătăsoase ale/ transcendenței", un alt personaj ambiguu îi împletește "armura singurătății", gravată cu "crini dureroși", în sunet de "trâmbițe melancolice" etc. etc. Într-un mod încă și mai evident față de cărțile precedente, pe parcursul acestui op se privilegiază tratarea acelor motive lirice care dau relief relației dintre poezie/ cuvânt și poet/emițător, o relație pe care se bazează o întreagă tradiție artistică. Și aici, prin urmare, Nicolae Panaite își asumă perfect nonșalant riscul operării cu functori lirici imediat
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
o stană putea să asculte " Sub dafinii în floare și bolțile de vie,/ cântări crepusculare de liră și de flaut". Majoritatea actanților din cartea de debut trăiesc însă irepresibila seducție a călătoriei pe axele sus-jos, înalt-adânc. Tiparul fundamental al textelor privilegiază în fapt iluminarea, mediată de plonjarea în acvatic, ca spațiu ideal al "transmigrării". Doar la o primă, neatentă vedere, finalitatea acestui gen de revelații pare a fi prin urmare înecul, prăbușirea actantului ("M'am prăbușit în fântâna întunecat de adâncă
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
aparentă, deoarece ei sunt cu toții învinși, fie de femeie, fie de faliment sau de moarte. În comparație cu personajele balzaciene a caror energie ține de voință, energia personajelor zoliste ține de involuntar, de aici și eșecurile lor73. Se știe că ficțiunea naturalista privilegiază o viziune a lumii pesimista (fondată pe sociologia lui Taine și accentuată de influență lui Schopenhauer)74 care se traduce prin tragedia destinelor umane. Semnificativ apare în notele de pregătire ale lui Zola pentru La Joie de vivre programul pentru
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
clasice ale frumosului/uratului 161. Pentru Pariziana, forma e deasupra fondului. Pariziana instituie o poetica și o estetică nouă cea a aparentei. Conform acestui program, ea își construiește viața că opera de artă162. În ipostaza să creatoare, de artist, Pariziana privilegiază partea estetică a căutării propriei identități. Cât privește femeia, teatralitatea ei este inerentă, așa cum afirma academicianul Mihai Cimpoi în contextul unei fenomenologii a spiritului teatral al lumii, vorbind despre "teatralitatea ființei feminine" [Esență ființei, p.245]. Femeile franceze, sub Napoleon
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
predilect masculin-public și feminin-privat al secolului al XIX-lea, ce antrenează diviziunea genurială a rolurilor, spațiilor, ocupațiilor și obligațiilor, este contrazis de femeia pariziana, care relativizează delimitarea sferelor, lărgindu-și progresiv micro- si macrouniversul. Dacă femeile au, de regulă, raporturi privilegiate cu domeniul casnic și sentimental, Pariziana are pasiunea socialului. Ea este una dintre puținele femei care reușește să pătrundă, în unele cazuri, în ultimul bastion al dominației masculine politicul. Pariziana reprezintă continuitatea politicii favoritelor Vechiului Regim, înzestrate cu puteri ascunse
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
demitizare progresivă a imaginii femeii și o eliminare a eroinei, pe parcursul jumătății a doua a secolului al XIX-lea. Parcursul narativ al acestui personaj în spațiul românului este sinuos, urmând meandrele intrigilor și pasiunilor ascunse. Românul secolului al XIX-lea privilegiază durată, el reprezintă o viață în totalitatea să și nu doar o perioadă de timp nedefinita sau o criză (că în nuvele). Acest model biografic, cel din Eugénie Grandet, Madame Bovary, Nana, Une vie, Bel-Ami, Fromont jeune et Risler aîné
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]