3,831 matches
-
politică“, „economică“, „vamală“, „personală“ sau „dinastică“ româno-maghiară. altfel, acest verdict nici nu se abătea, credem noi, de la ceea ce s-a întâmplat cu adevărat. În al doilea rând, un alt obstacol, în opinia noastră mai important, era - și este încă - acela privitor la precaritatea surselor pe care se poate baza istoricul în chestiunea uniunii româno-maghiare. Cu prea puține excepții, datorită eșecului evident al demersurilor respective, posibilii participanți, români și maghiari, la negocierile care s-au purtat, printre altele, și pe tema unei
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
personalizată a frescei lui Pierro Della Francesca, Povestea adevăratei Cruci, aflată În capela San Francesco din Arezzo (Italia). O lucrare greu accesibilă și greu de analizat În detaliu la fața locului a fost transformată, cu ajutorul tehnologiei digitale, În realitate vizuală: Privitorul se poate mișca prin biserică, studiind opera din diferite puncte, În relație cu anumiți pereți și de la diferite Înălțimi față de nivelul podelei. Cu o astfel de tehnologie, care Îi permite istoricului culturii să examineze obiectele și așa cum apar ele În
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
secolului XX, distanța dintre locul naufragiului și cel al observatorului lui s-a micșorat până când observatorul Însuși nu a mai găsit un fundament stabil pentru contemplație: Aruncat Într-un dezastru pe mare, fără nici un port În care să se retragă, privitorul simte că are absolută nevoie să-și repare corabia, dar trebuie să se Întrebe unde va găsi fundația stabilă și materialul necesar bunei reconstrucții. Răspunsul lui Blumenberg este o Întrebare: probabil din naufragii anterioare?2. Critica literară se află În
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
aici? Fenomenul obiect Îl văd - dacă vrei - În partea de jos, ca un fel de corp; obiectul ar fi o păpușă marionetă și stimulii perceptivi cele două bețigașe care țin marioneta, iar eul, cel care mânuiește bețigașele. Nemulțumirea mea de privitor al schemei a fost că acest eu care e elementul sintetic, de fapt, nu intră În relație cu celelalte două elemente În schema ta. Dacă e „sintetizatorul”, trebuie să ajungă la ele, cred eu; el trebuie să ajungă și la
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
statornic - ca om de Renaștere - cu voință de a cunoaște și dor de perfecțiune. Citise pe Grigore Ureche și analele în limba slavonă. Pătruns de valoarea documentului, a cărților rare, el punea la îndemâna lui Miron Costin un uric din 1392 privitor la întemeierea Romanului, împrumuta pentru a studia, de la mănăstirea Krilos de lângă Halici, un tetraevanghel scris la 1144 și alcătuia, în temeiul consultării riguroase a izvoarelor, un informat istoric al Probotei, cu prilejul închinării mănăstirii, în 1677, patriarhiei Ierusalimului. Pentru Mitropolie
DOSOFTEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
măsură să înțeleagă profunda semnificație a Bibliei, atât de săracă (gândea el) din punct de vedere literar. Este o atitudine similară cu aceea a intelectualilor păgâni care ne face să ne amintim faimosul episod povestit de Ieronim în Epistola 22 privitor la propria incapacitate de a recunoaște adevărata valoare a Bibliei, o carte a cărei lectură i se părea prea puțin plăcută în comparație cu cele păgâne. Puțin după aceea, Augustin, împins de neliniștea sa spirituală, s-a îndreptat către secta maniheienilor care
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
inedită și ar fi fost pusă în ordine și publicată mai târziu de Turcius Rufius Asterius, consul din 494. În realitate, și prima redactare în versuri a rămas în circulație cunoscând o anume notorietate; decretul din 497 al papei Gelasius, privitor la cărțile care trebuie acceptate și la cele care trebuie respinse, recomandă cu căldură opera lui Sedulius a cărui faimă a crescut în secolele următoare, devenind în Evul Mediu un exemplu de poezie creștină. Opera în proză respectă cu fidelitate
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
fost încadrate narativ în viața unui om sfânt imaginar. Întrebarea inițială a lui Alexandru, acolo unde e prezentă, conturează adesea un fel de situație discursivă: de exemplu, primul, despre post, urmează după o întrebare pusă înaintea postului mare; al patrulea, privitor la necesitatea ca bolnavii să aducă mulțumiri lui Dumnezeu pentru boala lor, are ca punct de plecare faptul că Alexandru e neliniștit din cauza unui om grav bolnav de trei ani. O parte din sermones sunt consacrate unor teme clasice din
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
și pe cale să ajungă la rândul lui prizonierul lor, pentru că va fi ucis de iudeii instigați chiar de Satana. Cum se întâmplă acest lucru se povestește în discursul 14 dedicat trădării lui Iuda. În 15 continuă dialogul dintre cei doi privitor la acțiunile și identitatea lui Isus; Satana pleacă pentru a iniția patimile lui Isus. În 17 este evocată coborârea lui Isus în lumea subpământeană, victoria sa asupra lui Satana și eliberarea captivilor. Această serie de discursuri e foarte asemănătoare cu
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
la ce vârstă, cu ce statut socioeconomic, în ce anotimp etc.) și cum (ce ritualuri, cu ce înțelegeri de avere, ce angajamente mutuale). Despre „cu cine” și „când” s-au făcut referiri și se vor mai face în capitolele următoare. Privitor la „cum”, sunt relevante două dimensiuni: 1. ceremonialele ce însoțesc acest crucial „rit de trecere”, poate cel mai important în orice societate; și 2. componenta economică a căsătoriei, adică „ce se dă” și „ce se primește”. În legătură cu ritualul căsătoriei, să
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
cultura românească tradițională, unde confruntarea tragică dintre „chemarea pământului” și „chemarea iubirii” era o realitate cu totul rară. Fără îndoială că această observație nu umbrește cu nimic excepționala valoare artistică a construcției literare rebreniene. Întreaga atmosferă redată de L. Rebreanu privitor la dramatismul conflictului dintre pasiunea pentru ființa iubită și pasiunea pentru pământ și proprietate, pentru prestigiu social în rândul sătenilor are astăzi o corespondență și mai slabă cu realitatea satului românesc. Dar nu numai această descriere, ci și altele care
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
a obține cât mai mult de la părinți, de afecțiunea discriminativă (reală sau doar percepută) a acestora. Prezența preadolescenților și a adolescenților în familie, cu tot evantaiul de dificultăți, afectează nu doar relațiile părinți-copii, ci și cele de soț-soție, în special privitor la cât de toleranți sau de severi trebuie să fie față de „ieșirile” adolescentine (vezi 6.3.1.). Mărirea considerabilă a duratei medii de viață, școlaritatea prelungită a tinerilor și familia nucleară neolocală au produs schimbări substanțiale în ciclul familial. A
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
fie însă în joc variabila „familie divorțată” în sine, ci faptul că mai ales fetele din asemenea familii se mărită mult mai repede, interpunându-se în schema explicativă „vârsta” și „școlaritatea” (Glenn, Kramer, 1987). Un al doilea aspect foarte important privitor la factorii explicativi este acela că noi, ca cercetători, îi depistăm ca fiind răspunzători pentru divorțialitate, dar partenerii rareori declară că se despart - și nu numai că declară, dar așa se întâmplă și în realitate -, din cauza „emancipării economice a femeii
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
profilul sau nu se va confundă cu nici una din pozițiile exprimate, luate în parte. Rubrici: „Comentarii”, „Recenzii”, „Note”. Lui Lucian Blaga îi aparțin îndeobște contribuțiile de reflecție filosofica, în care se regăsesc preocupările lui dominante: Despre viitorul filosofiei românești, Getica (privitor la „particularitățile stilistice” ale spiritualității dace), Despre permanentă preistoriei (continuitatea prin vreme a unor reminiscențe arhaice), Fenomenul istoric (considerații de filosofie a istoriei), Kant și metafizica, Organism și societate (cu trasarea deosebirilor). Tot el face publice amintiri despre Mahatma Gandhi
SAECULUM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289428_a_290757]
-
deprinde regulile cererii și ale ofertei de piață, învățând că de pe urma oricărui incident nefericit se pot obține profituri nebănuite - Omul din curbă). De cealaltă parte, în jurnalele de călătorie, formula artistică utilizată, îmbinarea observației cu tehnica reconstituirii și competența de privitor își manifestă pe deplin adecvarea. Fructificând literar două ocazii prilejuite de participarea, împreună cu Ana Blandiana, la un program internațional destinat scriitorilor, organizat de Universitatea din Iowa, și la o călătorie pe Marea Mediterană, după obținerea de către poetă a Premiului Herder, în
RUSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289399_a_290728]
-
americani să-i poată vedea trăindu-și viața. Pentru cei câțiva norocoși care reușesc În aceste programe, faima durează puțin, desigur. După apariția pe ecran majoritatea se reîntorc la anonimatul vieții lor de zi cu zi. Dar, pentru milioane de privitori americani, a vedea pe cineva ca și ei devenind faimos, chiar dacă numai pentru un moment, menține În viață speranța că așa ceva li se poate Întâmpla și lor, că tot ceea ce le trebuie e doar puțin noroc. Între timp, milioane de
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
americani, a vedea pe cineva ca și ei devenind faimos, chiar dacă numai pentru un moment, menține În viață speranța că așa ceva li se poate Întâmpla și lor, că tot ceea ce le trebuie e doar puțin noroc. Între timp, milioane de privitori pot să trăiască visul american prin substituire, urmărindu-i pe cei, puțin mai norocoși, care izbutesc, convinși că visul este Încă În viață și că le va veni și lor rândul. Mulți critici sociali ar putea argumenta că ceea ce milioane
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
timpurie a Renașterii, a revoluționat concepția umană despre spațiu. Pentru prima oară, privirea omului, până atunci ațintită spre ceruri, s-a Îndreptat către peisajul din jur. Perspectiva plasează individul, pentru Întâia oară, În centrul lumii sale. Vedem tabloul prin ochii privitorului. Este prin ochii omului și nu prin grația Domnului că vedem lumea de dincolo. și totul În câmpul vizual devine obiect al atenției umane. Perspectiva aduce ființele umane Într-un nou domeniu al relațiilor subiect-obiect. Este punctul de plecare pentru
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
ca Uniunea Europeană să devină o superputere, iar marea majoritate au spus că dacă ar fi egal un al Americii, Uniunea Europeană ar putea să conlucreze mult mai strâns cu Statele Unite ale Americii 38. În schimb, americanii au o atitudine foarte diferită privitor la Întrebarea dacă Uniunea Europeană trebuie să fie o superputere. 52% dintre americani spun că Statele Unite ale Americii ar trebui să fie unica superputere a lumii și numai 33% sunt de acord ca Uniunea Europeană să devină o superputere 39. În timp ce europenii
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
revin numai ei, pe când, dacă mai mulți indivizi sunt prezenți, responsabilitatea, ca și eventualele recompense (de aprobare socială) se disipează, sunt difuze. Asistarea mai multor martori oculari la un eveniment critic induce astfel o stare de neangajare, numită efectul de privitor sau spectator (bystander effect - Darley și Latané, 1968). Acest efect nu funcționează atunci când unul dintre cei prezenți este perceput ca fiind mai competent în a oferi ajutor. Dimpotrivă, responsabilitatea se centrează pe el și este, prin urmare, obligat cumva să
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
effect - Darley și Latané, 1968). Acest efect nu funcționează atunci când unul dintre cei prezenți este perceput ca fiind mai competent în a oferi ajutor. Dimpotrivă, responsabilitatea se centrează pe el și este, prin urmare, obligat cumva să acționeze. Efectul de privitor se înscrie în fenomenul mai larg al responsabilității și în cel al ignoranței pluraliste, dar spune ceva mai specific, fapt pus în evidență experimental de către Darley și Latané (1968): cu cât numărul de privitori este mai mare, cu atât probabilitatea
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
obligat cumva să acționeze. Efectul de privitor se înscrie în fenomenul mai larg al responsabilității și în cel al ignoranței pluraliste, dar spune ceva mai specific, fapt pus în evidență experimental de către Darley și Latané (1968): cu cât numărul de privitori este mai mare, cu atât probabilitatea ca unul dintre ei să se angajeze în ajutor e mai mică, iar durata de timp până când se întâmplă așa ceva crește. Acordarea de asistență celui aflat la nevoie are, în general, consecințe pozitive asupra
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
multe ori, pur și simplu nu a venit vremea ca cel căruia îi oferim feedback-ul nostru să accepte acest răspuns - mai ales dacă este unul negativ - și trebuie să dovedim mai multă răbdare); - feedback-ul trebuie să fie verificat privitor la ceea ce receptorului i se pare a fi valid; emițătorul poate cere receptorului să reformuleze și să reproducă feedback-ul, pentru a înțelege ceea ce receptorul a vrut într-adevăr să exprime; - feedback-ul trebuie să includă acele lucruri pe care
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
cu care ne aflăm în contact tind să fie mai degrabă defensive și să comunice puțin, și nu în direcția dezvoltării unor relații; în opoziție cu aceasta, cea de-a doua categorie (climatul de sprijin) dezvoltă comunicarea. În acest mod, privitor la corelațiile polare dintre cele două feluri de climat, deosebim următoarele: 1) sistemul evaluare-descriere: - evaluarea comportamentului presupune judecată; dacă aceasta este negativă, persoana în cauză devine defensivă; în evaluare, propunem etichete de tipul „bun” sau „rău”, „corect” sau „greșit”, ceea ce
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
complexă și, într-o anumită măsură, contradictorie. Totuși, dacă într-adevăr comunicarea este învățare, atunci însuși exercițiul comunicării, prezent în toate metodele didactice și cu precădere în cele de interacțiune educațională, capătă o cu totul altă importanță; în același timp, privitor la contextul comunicării, credem că acesta trebuie să fie format și întreținut (din perspectiva laturii psihopedagogice) permanent în corelație directă cu latura sa fizică. Se poate lesne observa că actul comunicării privește multe deschideri operate în direcția îmbunătățirii activității instructiv-educative
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]