18,757 matches
-
a solicita restituirea, ci și alte drepturi și atribuții proprii în faza de cameră preliminară, respectiv dreptul de fi informat asupra excepțiilor admise și obligația de a proceda la remedierea actului de sesizare. În aceste condiții, când rezultatul acestui „dialog“ procesual este restituirea cauzei, este firesc ca responsabilitatea urmăririi penale să aparțină tot procurorului care a continuat să exercite și în etapa camerei preliminare atribuțiile de decizie asupra urmăririi penale pe care el o efectuase și care s-a dovedit finalmente
DECIZIA nr. 139 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257407]
-
penale să aparțină tot procurorului care a continuat să exercite și în etapa camerei preliminare atribuțiile de decizie asupra urmăririi penale pe care el o efectuase și care s-a dovedit finalmente deficitară. ... 36. Față de această organizare a fazei procesuale a camerei preliminare, soluția continuității la reluarea urmăririi penale apare ca fiind singura firească. ... 37. Pe de altă parte, Codul de procedură penală actual prevede cazul de incompatibilitate de la art. 64 lit. f) din Codul de procedură penală menit
DECIZIA nr. 139 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257407]
-
poate fi prezumată, acesta trebuind a fi demonstrată și apreciată, de la caz la caz. ... 39. Astfel, modificarea în cuprinsul noului Cod de procedură penală a cazurilor de incompatibilitate a procurorului constituie o consecință a noii abordări legislative în domeniul procesual penal, acestea constituind aspecte de politică penală a legiuitorului. ... 40. Or, câtă vreme soluția legislativă prevăzută de Codul de procedură penală în vigoare în privința incompatibilității procurorului oferă garanțiile necesare asigurării drepturilor procesuale ale inculpatului, simpla invocare a diferențelor specifice
DECIZIA nr. 139 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257407]
-
consecință a noii abordări legislative în domeniul procesual penal, acestea constituind aspecte de politică penală a legiuitorului. ... 40. Or, câtă vreme soluția legislativă prevăzută de Codul de procedură penală în vigoare în privința incompatibilității procurorului oferă garanțiile necesare asigurării drepturilor procesuale ale inculpatului, simpla invocare a diferențelor specifice dintre cazurile de incompatibilitate a procurorului reglementate prin dispozițiile art. 65 alin. (1) din Codul de procedură penală și cele prevăzute la art. 49 din Codul de procedură penală din 1968, pentru ipoteza
DECIZIA nr. 139 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257407]
-
de fond cu privire la acuzația formulată în cauză. Or, apărările de fond cu privire la acuzație nu fac obiectul camerei preliminare și prin urmare nici excepția de neconstituționalitate privind textul de incriminare nu poate fi ridicată în această fază procesuală, ci numai după începerea judecății. Așadar, excepția anterior referită nu are legătură cu soluționarea cauzei, prin raportare la faza procesuală în care a fost invocată. Or, având în vedere dispozițiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 mai sus
DECIZIA nr. 139 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257407]
-
camerei preliminare și prin urmare nici excepția de neconstituționalitate privind textul de incriminare nu poate fi ridicată în această fază procesuală, ci numai după începerea judecății. Așadar, excepția anterior referită nu are legătură cu soluționarea cauzei, prin raportare la faza procesuală în care a fost invocată. Or, având în vedere dispozițiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 mai sus menționate, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 275 alin. (1) din Codul penal este inadmisibilă. ... 47. Pentru considerentele expuse mai
DECIZIA nr. 139 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257407]
-
materiale necesare pentru a o plăti. ... 28. Referitor la pretinsa încălcare prin dispozițiile legale criticate a dreptului la un proces echitabil, Curtea constată că dreptul fundamental prevăzut la art. 21 alin. (3) din Constituție este asigurat prin norme de drept procesual penal, motiv pentru care, prin raportare la prevederile art. 64 alin. (1) din Codul penal, critica astfel formulată este inadmisibilă. În ceea ce privește raportarea prevederilor art. 560 alin. (1) din Codul de procedură penală la dispozițiile art. 21 alin.
DECIZIA nr. 126 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257493]
-
art. 64 alin. (1) din Codul penal, critica astfel formulată este inadmisibilă. În ceea ce privește raportarea prevederilor art. 560 alin. (1) din Codul de procedură penală la dispozițiile art. 21 alin. (3) din Legea fundamentală, Curtea reține că norma procesual penală analizată asigură dreptul fundamental anterior menționat prin reglementarea instanței competente să procedeze la aplicarea prevederilor art. 64 alin. (1) din Codul penal, neputând fi reținută contrarietatea acestei norme cu standardele specifice dreptului la un proces echitabil. ... 29. Pentru considerentele
DECIZIA nr. 126 din 15 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257493]
-
se arată că verificarea tuturor actelor existente la dosarul cauzei realizată de către judecătorul de cameră preliminară, reglementată prin textul criticat, este justificată de natura plângerii pe care o soluționează și de soluțiile ce pot fi pronunțate în această fază procesuală. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Decizia penală nr. 4/R din 17 august 2018, pronunțată în Dosarul nr. 40.575/299/2017, Tribunalul București - Secția I penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor
DECIZIA nr. 62 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257492]
-
procesului echitabil nu sunt respectate. ... 10. Totodată, se arată că regula stabilită de art. 21 alin. (2) din Constituție, potrivit căreia nicio lege nu poate îngrădi accesul la justiție, semnifică faptul că legiuitorul nu poate exclude de la exercițiul drepturilor procesuale pe care le-a instituit nicio categorie sau niciun grup social. ... 11. Tribunalul București - Secția I penală opinează că excepția de neconstituționalitate este întemeiată, în raport cu dispozițiile art. 16 alin. (1) și ale art. 21 din Constituție. Se arată
DECIZIA nr. 62 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257492]
-
și, prin extindere, ale art. 341 alin. (7) pct. 2 lit. d) din Codul de procedură penală sunt neconstituționale prin împiedicarea accesului la justiție în cazul soluțiilor de renunțare la urmărirea penală. Astfel, Curtea a reținut că, prin modificarea normelor procesual penale în acord cu deciziile instanței de control constituțional anterior citate, viciile de neconstituționalitate constatate au fost acoperite. ... 21. De asemenea, prin Decizia nr. 204 din 3 aprilie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 624 din
DECIZIA nr. 62 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257492]
-
a constatat că textul criticat nu contravine nici prevederilor constituționale ale art. 24, petentul și intimații beneficiind de garanțiile realizării unei apărări eficiente, în condițiile ce rezultă din ipoteza juridică reglementată prin dispozițiile de lege criticate. Mai mult, în etapele procesuale pe care le parcurge, autorul plângerii formulate, conform prevederilor art. 340 din Codul de procedură penală, poate fi asistat de un avocat ales sau numit din oficiu, în conformitate cu exigențele dreptului fundamental la apărare. ... 22. Referitor la pretinsa încălcare
DECIZIA nr. 62 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257492]
-
dosarul spre repartizare aleatorie [art. 341 alin. (7) pct. 2 lit. c) din Codul de procedură penală]. În ambele situații, dreptul la un proces echitabil al petentului este pe deplin asigurat, acesta având posibilitatea să se prevaleze de toate garanțiile procesuale ce caracterizează acest drept, sens în care, în cazul prevăzut de art. 341 alin. (7) pct. 2 lit. c), procurorul și inculpatul pot face, motivat, contestație cu privire la modul de soluționare a excepțiilor privind legalitatea administrării probelor și a
DECIZIA nr. 62 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257492]
-
probelor și a efectuării urmăririi penale, contestație care va fi soluționată, în lumina Deciziei Curții Constituționale nr. 663 din 11 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 52 din 22 ianuarie 2015, cu participarea părților, subiecților procesuali principali și a procurorului, asigurându-se, în acest fel, comunicarea către aceștia a documentelor care sunt de natură să influențeze decizia judecătorului, precum și posibilitatea de a discuta în mod efectiv observațiile depuse în fața instanței. De altfel, Curtea a
DECIZIA nr. 62 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257492]
-
trebuie coroborate cu cele ale art. 54 din Codul de procedură penală, care dispun asupra competenței judecătorului de cameră preliminară, în sensul că acesta: verifică legalitatea trimiterii în judecată dispuse de procuror; verifică legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor procesuale de către organele de urmărire penală; soluționează plângerile împotriva soluțiilor de neurmărire sau de netrimitere în judecată; soluționează alte situații expres prevăzute de lege. Este invocată, în acest sens, Decizia Curții Constituționale nr. 641 din 11 noiembrie 2014, paragraful 26
DECIZIA nr. 138 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257375]
-
acest sens, Decizia Curții Constituționale nr. 641 din 11 noiembrie 2014, paragraful 26. ... 5. Cu toate că din reglementarea atribuțiilor pe care le presupune funcția exercitată de judecătorul de cameră preliminară rezultă că activitatea acestuia nu privește fondul cauzei, actul procesual exercitat de acesta neantamând și nedispunând, în sens pozitiv sau negativ, cu privire la elementele esențiale ale raportului juridic penal de conflict, respectiv fapta, persoana și vinovăția (este invocată, în acest sens, Decizia Curții Constituționale nr. 641 din 11 noiembrie
DECIZIA nr. 138 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257375]
-
juridic penal de conflict, respectiv fapta, persoana și vinovăția (este invocată, în acest sens, Decizia Curții Constituționale nr. 641 din 11 noiembrie 2014, paragraful 28), rezultatul procedurii de cameră preliminară referitor la stabilirea legalității administrării probelor și a efectuării actelor procesuale de către organele de urmărire penală are o influență directă asupra desfășurării judecății pe fond, putând să fie decisiv pentru stabilirea vinovăției sau a nevinovăției inculpatului. Sunt invocate, totodată, Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994 și
DECIZIA nr. 138 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257375]
-
invocată în orice stare a procesului, conform art. 281 alin. (3) din Codul de procedură penală - și apărare, care poate invoca prevederile art. 281 alin. (1) lit. e) și f) din Codul de procedură penală doar într-o anumită fază procesuală și numai până la un anumit moment al procesului penal. ... 9. De altfel, se arată că, în ipoteza în care încălcarea dispozițiilor legale prevăzute la art. 281 alin. (1) lit. e) și f) din Codul de procedură penală ar interveni
DECIZIA nr. 138 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257375]
-
până la încheierea procedurii de cameră preliminară, fără nicio distincție între situațiile în care la data judecării cauzei procedura nu a fost legal îndeplinită sau inculpatul nu a fost prezent sau reprezentat. Se susține că, într-un asemenea caz, dreptul procesual de a invoca nulitatea absolută devine unul iluzoriu, fiind obstrucționat până la suprimare printr-o reglementare insuficientă, selectivă și inechitabilă. ... 10. Pe de altă parte, în cazurile de nulitate absolută prevăzute de art. 281 alin. (1) lit. e) și f
DECIZIA nr. 138 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257375]
-
prin trimiterea cauzei direct organului judiciar care a încălcat dispozițiile art. 281 alin. (1) lit. a)-f) din Codul de procedură penală. De asemenea, se arată că excluderea posibilității instanței de apel de a sancționa nulitățile relative invocate în etapele procesuale anterioare, în cazurile în care cauzele de nulitate fie nu au fost examinate, fie au fost respinse în mod nelegal, constituie o încălcare a principiului legalității și a dreptului la un proces echitabil în acele situații în care vătămarea drepturilor
DECIZIA nr. 138 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257375]
-
anterioare, în cazurile în care cauzele de nulitate fie nu au fost examinate, fie au fost respinse în mod nelegal, constituie o încălcare a principiului legalității și a dreptului la un proces echitabil în acele situații în care vătămarea drepturilor procesuale nu poate fi înlăturată decât prin desființarea actului nul, iar refacerea acestuia este necesară și posibilă. ... 17. Autorul excepției de neconstituționalitate Ciprian Gheorghe Maftei susține că a fost pus în situația schimbării încadrării juridice date faptelor sale direct prin hotărârea
DECIZIA nr. 138 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257375]
-
în vigoare a Legii nr. 75/2016, conform dispozițiilor art. 344-347 din Codul de procedură penală, în forma lor în vigoare la data respectivă, aspect ce constituie o aplicare a principiului tempus regit actum, principiu care stă la baza aplicării normelor procesual penale. ... 40. În forma lor anterior menționată, dispozițiile art. 346 din Codul de procedură penală prevedeau soluționarea de către judecătorul de cameră preliminară în camera de consiliu, fără citarea părților, a cererilor și a excepțiilor invocate în etapa camerei preliminare
DECIZIA nr. 138 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257375]
-
pedepse cu închisoarea pentru comiterea a două infracțiuni intenționate, a căror aplicare a fost amânată. Întrucât, la data judecării celei de-a doua cauze, instanța nu a cunoscut existența primei hotărâri prin care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei, remediul procesual aplicabil în cauză va fi cel reglementat de art. 582 alin. (1) și (3) din Codul de procedură penală, ceea ce înseamnă că soluția ce ar fi pronunțată în cauză ar fi rezolvarea pe fond a cauzei deduse judecării. În
DECIZIA nr. 30 din 25 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257308]
-
noua infracțiune, cât și revocarea amânării aplicării pedepsei anterioare sunt obligatorii. Întrucât, la data judecării celei de-a doua cauze, instanța nu a cunoscut existența primei hotărâri prin care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei, s-a susținut că remediul procesual aplicabil în cauză va fi cel reglementat de art. 582 alin. (1) și (3) din Codul de procedură penală. În această ipoteză, s-a apreciat că va produce efecte Decizia nr. 24/2017 pronunțată de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de
DECIZIA nr. 30 din 25 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257308]
-
cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei“, arătând că „admisibilitatea sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile este condiționată atât în cazul în care vizează o normă de drept material, cât și atunci când privește o dispoziție de drept procesual, de împrejurarea ca interpretarea dată de instanța supremă să aibă consecințe juridice asupra modului de rezolvare a fondului cauzei. Cu alte cuvinte, între problema de drept a cărei lămurire se solicită și soluția dată asupra acțiunii penale și/sau civile de
DECIZIA nr. 30 din 25 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257308]