1,870 matches
-
lupte grele, de fapte mari. Sub puternicul scut al Constituțiunii, România a crescut, s-a dezvoltat, s-a întărit. Stăruința Națiunii, vitejia armatei și credința care am avut-o în bărbăția poporului au împlinit dorințele noastre cele mai ardinte prin proclamarea Regatului, care este garanția cea mai sigură pentru viitor. Primesc dar cu mândrie, ca simbol al independenței și al tăriei României, această Coroană, tăiată dintr-un tun stropit cu sângele vitejilor noștri, sânțită de Biserică. Ea va fi păstrată ca
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
împregiurul drapelului: în fața acestei manifestări pentru care țara întreagă a alergat în Capitală, spre a fi martoră acestei zi fericite, să ne unim în strigarea scumpă inimelor noastre și care va găsi un răsunet puternic în acest loc sânțit prin proclamarea celor mai însemnate acte. Să trăiască iubita noastră Românie, astăzi încoronată prin virtuțile sale civice și militare! în momentul când Majestatea-Sa a adresat căldurosul apel de unire a tutulor românilor împregiurul Coroanei Regatului, Regele a rădicat Coroana dasupra capului
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
se adunase în acea zi în Capitală. N-a fost de înregistrat nici o neorânduială, nici un accident regretabil și exemplara bunăvoință și înțelepciune a publicului a înlesnit ea singură menținerea bunei reguli.[...] 14 martie și 10 mai 1881. Actele privitoare la proclamarea Regatului Român și ceremonia încoronării MM.LL. Regelui și Reginei, București, Tipografia Thiel & Weiss, Palatul Dacia-România, 1882, pp. 1-9; 11-15 și 34-39; cota la Biblioteca Academiei Române: III 122 799.
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
În acest consiliu, M. S. regele a comunicat înalta sa hotărâre (de a accepta renunțarea lui Carol la calitatea de prinț moștenitor - n.n.) și a făcut apel la toți fruntașii țării de a-l ajuta în executarea ei și la proclamarea Alteței Sale regale principele Mihai ca moștenitor al tronului. În acest scop, în urma asigurărilor de sprijin date din partea tuturor celor prezenți, Reprezentanța Națională a fost convocată la 4 ianuarie 1926”. După Consiliul de Coroană, patriarhul Miron Cristea s-a dus
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Liberal, care va respinge, în momentul decesului regelui Ferdinand, proiectul ca titlul de domnie al minorului rege Mihai să fie Mihai al II-lea și intenția de a-i atribui origine românească. 7 mai. Se sărbătoresc 50 de ani de la proclamarea Independenței României. Guvernul, condus de un militar, gen. Al. Averescu, organizează diferite festivități. La 7 mai se desfășoară Ședința Solemnă a Camerei Deputaților și a Senatului, precedată de o slujbă religioasă la Mitropolie și urmată de o masă intimă, oferită
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
ca patriarh - n.n.) nu putea participa la nici o acțiune de detronare a lui Mihai, căruia i-am jurat credință”. Șeful guvernului, I. Maniu se va situa pe aceeași poziție. Sâmbătă, 7 iunie. I. Maniu demisionează, nedorind să înfăptuiască Restaurația prin proclamarea lui Carol ca rege. Motivul invocat a fost jurământul de fidelitate pe care l-a depus Regelui Mihai. S-a constituit un nou guvern, condus de G. Mironescu, care a depus jurământul față de Regență. Prințul Nicolae merge la Palatul de la
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
În Sala de Recepție a Palatului, regele a ciocnit ouă roșii cu invitații. 10 mai. În București, se celebrează ziua națională a României, ziua instituirii dinastiei de Hohenzollern în România, prin depunerea jurământului de către Carol I ca domnitor și ziua proclamării Independenței statului român de către Senat, ziua încoronării lui Carol I ca rege. Plecarea lui Carol al II-lea și a lui Mihai de la Palat a fost anunțată prin 101 lovituri de tun. Ei au sosit la Patriarhie la ora 930
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
la ultimul Congres al P.C.R. (1989), cerând revizuirea lui, crezând că se mai poate salva prin naționalism. La Chișinău, o conferință internațională (26 28 iunie 1991) a declarat Pactul nul “ab initio”, ca și consecințele pentru Basarabia, aceasta pentru argumentarea proclamării independenței Republicii Moldova. Denunțarea Pactului are sens să fie făcută de autorii săi, dar nu formal (și Moscova l-a denunțat), ci oferind reparații. Statele care au suportat consecințe pot înfiera Pactul, dar nu doar declarativ. Tocmai acesta este sensul profund
PACTUL RIBBENTROP – MOLOTOV DE FAPT, PACTUL HITLER-STALIN. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Eugen Toma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1669]
-
ruși în România, jaful criminal, genocidul economic și cultural, sutele de mii de oameni aruncați în temnițe și uciși din ordinul Moscovei ne arată adevărata față a politicii rusești față de țara noastră. După 1991, în condițiile destrămării Uniunii Sovietice și proclamării independenței Republicii Moldova, rușii au încurajat regimul separatist de la Tiraspol, menținând pe teritoriul ei Armata a 14-a, ca un instrument de intimidare și amenințare împotriva guvernului de la Chișinău și a României. Ucraina, fostă componentă a Rusiei și a U.R.S.S.
Testamentul lui Petru cel Mare. O politică imperialistă, fără întrerupere. Implicaţii în actualitate. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Gheorghe Boldur-Latescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1668]
-
pentru a timora și descuraja orice fel de acțiuni viitoare. În același timp însă, compromiterea și distrugerea vârfurilor necesitau prezența unor martori, care să transmită mai departe acest lucru și să provoace astfel un al doilea efect de timorare. După proclamarea Republicii Populare Române și cucerirea definitivă a puterii, Partidul Comunist a declanșat o teroare sistematică împotriva opozanților politici, fie ei reali sau imaginari. Această teroare a fost îndreptată împotriva întregii societăți, 'dușmanii poporului' provenind atât din rândurile 'burgheziei', cât și
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
mai bogați în evenimente mari și din cei mai binecuvânați cu rod științific și gospodăresc. Anuarul este un important volum de peste 430 pagini, cuprinzând în afară de dările de seamă asupra solemnităților extraordinare prin amploarea lor, precum a fost ședința festivă a proclamării și promovării M. Sale Regelui Carol al IIlea, ca patron și doctor honoris cauza al Universității, în ziua memorbilă de 25 mai 1933, și în care Majestatea Sa a binevoit să rostească un discurs programatic pentru instituția al cărei proteguitor
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
sub Horia, Cloșca și Crișan în contra ungurilor și dărâmarea a 264 de curți ungurești (1784), formarea „fondului religionar” din moșiile mănăstirilor și a Episcopiei din Bucovina (1786), întâia unire a Bucovinei cu Galiția (1788), revoluția cea mare a francezilor (1789), proclamarea Bucovinei de țară autonomă (1790), a doua unire a Bucovinei cu Galiția (1807), înființarea gimnaziului superior în Cernăuți (1809), înființarea Institutului teologic și a Seminarului clerical în Cernăuți (1826), răscoala românilor din Ardeal în contra ungurilor sub Avram Iancu (1848), desrădicarea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Institutului teologic și a Seminarului clerical în Cernăuți (1826), răscoala românilor din Ardeal în contra ungurilor sub Avram Iancu (1848), desrădicarea boerescului sub împăratul Ferdinand I (1848), suirea pe tron a M.S. Împăratul Francisc Iosif I, 19 nov. - 2 decembrie (1848), proclamarea Bucovinei de țară autonomă și ridicarea ei la rangul de „Ducat” (1849), venirea lui Aron Pumnul, redeșteptătorul și luminătorul românilor în Bucovina (1849), înființarea gimnaziului gr. ort. din Suceava (1860), proclamarea unirii Principatelor Moldova și Muntenia sub numele „România” (1861
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Împăratul Francisc Iosif I, 19 nov. - 2 decembrie (1848), proclamarea Bucovinei de țară autonomă și ridicarea ei la rangul de „Ducat” (1849), venirea lui Aron Pumnul, redeșteptătorul și luminătorul românilor în Bucovina (1849), înființarea gimnaziului gr. ort. din Suceava (1860), proclamarea unirii Principatelor Moldova și Muntenia sub numele „România” (1861), înființarea „Reuniunei rumâne de leptură (de la 1864, Societatea pentru Cultură și literatură română) în Cernăuți (1862), moartea neuitatului Aron Pumnul (1865), ridicarea căii ferate Lemberg-Cernăuți (1866), ridicarea Episcopiei Bucovinei la treapta
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Cernăuți (1862), moartea neuitatului Aron Pumnul (1865), ridicarea căii ferate Lemberg-Cernăuți (1866), ridicarea Episcopiei Bucovinei la treapta de Mitropolie a Bucovinei și Dalmației (1873), înființarea la 1875 a Universității Francisco - Iosefine și cu dânsa a facultății teologice în Cernăuți (18641878), proclamarea neatârnării Principatelor Române (1877), proclamarea Principatului România în regat și de când domnitorul României poartă titlul „Regele României” 1882), înființarea Societății „Școala Română” în Suceava (1883), înființarea Societății Doamnele Române în Cernăuți (1890), înființarea internatului pentru studenții români în Cernăuți (1896
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Pumnul (1865), ridicarea căii ferate Lemberg-Cernăuți (1866), ridicarea Episcopiei Bucovinei la treapta de Mitropolie a Bucovinei și Dalmației (1873), înființarea la 1875 a Universității Francisco - Iosefine și cu dânsa a facultății teologice în Cernăuți (18641878), proclamarea neatârnării Principatelor Române (1877), proclamarea Principatului România în regat și de când domnitorul României poartă titlul „Regele României” 1882), înființarea Societății „Școala Română” în Suceava (1883), înființarea Societății Doamnele Române în Cernăuți (1890), înființarea internatului pentru studenții români în Cernăuți (1896) Prima parte cuprindea calendarul propriuzis
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
identității românești și totodată voința de occidentalizare. Romani, daco-romani sau daci? Și totuși, „purismul“ latin Începe, spre mijlocul secolului al XIX-lea, să fie pus sub semnul Întrebării. Era un semn de maturizare politică și intelectuală. Odată cu Întemeierea României (1859), proclamarea independenței (1877) și a regatului (1881), românii au putut constata că se pot descurca și singuri, că reprezintă ceva și prin ei Înșiși, nu numai susținuți de romani. Totodată, istoriografia și lingvistica ajung să depășească faza național-romantică, intrând În etapa
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
nume care vine În minte este Ion C. Brătianu, liderul liberal aflat În fruntea guvernului cu cea mai lungă existență din istoria României (din 1876 până În 1888); guvernului Brătianu i se datorează importante reforme legislative (revizuirea Constituției În 1884, după proclamarea regatului În 1881) și măsuri economice (vizând Îndeosebi Încurajarea industriei, aflată Încă Într-o stare incipientă). Ceea ce li se poate reproșa atât regelui, cât și oamenilor politici a fost viziunea elitistă a progresului, lipsa unei sensibilități sociale, Într-o țară
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
ea la scară bucureșteană, i-a provocat totuși un șoc lui Carol I, căruia În primul moment nu i-a venit să creadă că acesta ar putea fi palatul său; privea spre ea și Întreba: „Dar unde e palatul?“ După proclamarea regatului, „casa-palat“ a lui Dinicu Golescu s-a completat (Între 1882 și 1885) cu un corp nou, dându-i-se, grație arhitectului francez Paul Gottereau, o Înfățișare cât de cât regească. Dar nici acest palat nu mai există. Distrus de
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
sau Coreea lui Kim Ir Sen, când președintele își distruge propria națiune. La scurt timp după ce a obținut puterea, Lukașenko a organizat un referendum prin care limba rusă a fost declarată limbă oficială, în dauna celei belaruse, adoptată imediat după proclamarea independenței, pentru prima dată în ultimii 100 de ani. De atunci încoace, în școli se predă mai mult în rusă. Există un singur liceu, în belarusă și o singură grădiniță națională, la Minsk. Lukașenko a spus-o clar: „În belarusă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
în vechile ei hotare. În astfel de împrejurări, și noi suntem siliți să ne proclamăm, în unire cu voința norodului, Republică Democratică Moldovenească slobodă, de sine stătătoare și neatârnată, având ea singură dreptul de a-și hotărî soarta în viitor. Proclamarea neatârnării este o cerință politică a vremii, căci Republica Moldovenească nu mai poate aștepta de la nimeni orânduirea vieții sale și popoarele Republicei trebuie să înțeleagă că viitorul lor atârnă numai de la dânsele și că acest viitor poate să fie înfăptuit
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
a mai întâmplat și în alte dăți și pe alte meridiane și paralele, vizita planificată a avea loc în Panama, Peru și Uruguay s-a anulat "parțial", efectuându-se doar deplasarea în Panama, la sărbătorirea a 100 de ani de la proclamarea independenței. Și rămânându-mi la sfârșit de an de efectuat "o coadă de concediu" și epuizând de-a lungul anilor cu misiuni oficiale sau vizite particulare țările "de interes" din America Latină, am hotărât cu soția că ar fi vremea să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
concursul lor, a luat chiar el la Finanțe direcțiunea unor organizări importante, precum a conversiunii. Să vedem cât va putea lucra cu folos și cât va reuși să-i oprească de a apuca pe o cale rea. În general însă, proclamarea lui Dinu ca șef a fost o drastică lecție pentru rege, care l-a eliminat din minister, dând președinția lui Tătărescu. Se pare că Dobrescu, cu toată sfruntarea lui, este silit să renunțe la primărie, grație atitudinii energice a partidului
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
ziariști", el "se apără de această acuză, justificându-și poziția critică prin necesitatea apărării istoriei și muncii naționale". În acest orizont al preocupărilor se înscrie și consecvența cu care a urmărit gazetarul Eminescu Chestiunea dunăreană, dar și conjunctura politică a proclamării regatului. Contribuția lui Eminescu în materie de politică externă este, de netăgăduit, majoră: "concepția sa se poate schematiza pe baza identificării și ordonării ideilor prin raportare la doctrina existentă în epocă, la demersurile și obiectivele majore pe care România le-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
expuse în subcapitolul intitulat Clasicismul. La fel sunt identificate coordonatele romantice (Romantismul), una dintre acestea definindu-se prin aspirația spre Absolut, iar omul romantic Eminescu "este "revoluționar"", ca toți romanticii și "se opune ordinii, disciplinei, îngustimii gustului, fiind preocupat de proclamarea "independenței artei"", refuzând orice teorie rigid sistematică. Barocul este prezent și el în creația eminesciană (vezi Glossa) dar existând și o predispoziție pentru Simbolism ("Lovinescu refuză să tragă concluzia că Eminescu este un precursor al simbolismului" în literatura noastră) și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]