3,283 matches
-
sau britanice, modele ale partidelor socialiste austriac, belgian, olandez, norvegian, suedez și ceh. Din 1889, ansamblul acestor partide, pe atunci eminamente europene, se grupează în Internaționala Muncitorească Socialistă (IOS) sau Internaționala a II-a, fondată sub egida lui Engels. IOS profesează o ideologie marxistă, o politică revoluționară din ce în ce mai contaminată de democrația reprezentativă și un internaționalism* care încearcă să frâneze puseele naționaliste. Totuși, încă de la congresul său din 1903 și sub imboldul lui Lenin, Partidul Muncitoresc Social-Democrat din Rusia (PMSDR) cunoaște o
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
de la Berlin, se ciocnește de Partidul Comunist. Pe plan doctrinar, Kautsky, prin mai multe texte fondatoare - Dictatura proletariatului, în 1918; Comunism și terorism, în 1920 - și în numele democrației, formulează o critică radicală a puterii bolșevice. Același tip de critică este profesat - cu ocazia congresului de aderare a SFIO la IC, în decembrie 1920 - de Lîon Blum, care „rămâne în casa părintească” și devine liderul socialismului francez. Manevra leninistă nu atinge decât un succes moderat. Acolo unde social-democrația este puternică - Marea Britanie, Suedia
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
divizați în ceea ce privește organizarea internă adecvată a statelor și a societăților este o lume din care a fost îndepărtată o cauză importantă a războiului. Mai general, tradiția realistă va fi înclinată să investigheze rațiunile de putere și interesele din spatele aspirațiilor ideologice profesate public drept motive reale ale confruntărilor între oricare dintre deținătorii puterii și va considera discreditarea comunismului nu doar înfrângerea unei tiranii, ci și o ocazie de a cerceta dedesubturile sloganelor care mascau suspiciunile legate de resurse, prestigiu și control. A
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
nu de religie”1. Eșecurile numeroase ale Statelor Unite de a recunoaște și a reacționa față de natura policentrică a comunismului este un prim exemplu al acestui defect. Corolarul respectivei opoziții nediscriminatorii față de comunism este sprijinul automat acordat guvernelor și mișcărilor care profesează și practică anticomunismul. Politicile americane în Asia și America Latină și-au avut originea în această poziție simplistă. Războiul din Vietnam și imposibilitatea de a ne înțelege cu autoritățile din China continentală își găsesc aici explicația. La fel și teoria și
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
ar fi găsit sprijinul în principiul legal al egalității, dacă limitele raționale profesate ar fi fost identice cu cele reale. Anexarea Austriei în 1938 ar fi fost ușor apărată prin principiul autodeterminării, și acesta fiind unul dintre obiectivele de război profesate de puterile aliate în primul război mondial. Ulterior, în același an, Germania revendica zonele populate predominant de etnicii germani din Cehoslovacia. Acordul de la München a recunoscut pretențiile Berlinului. Când Hitler declara, cu puțin timp înainte de respectiva înțelegere, că anexarea acestor
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
altă ideologie în afara celei a legii și ordinii pentru a-l apăra. Austria și Cehoslovacia au fost abandonate, iar Polonia - expusă unui pericol vital. După ce acordul de la München a recunoscut pretențiile germane în ceea ce privește Cehoslovacia, Times, preluând ideologia germană, declara: „Principiul profesat de Tratatul de la Versailles, autodeterminarea, a fost invocat de Herr Hitler împotriva textului scris și apelul său a fost admis”12. Rar a oferit istoria modernă, dacă a făcut-o vreodată, un exemplu mai șocant al importanței ideologiilor în politica
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
În judecător al spiritualului. În acest caz, mai multe Biserici diferite pot coexista fără probleme pe același teritoriu; mai trebuie doar ca acestea să recunoască suveranitatea puterii civile ca fiind autonomă și independentă de dogmele religioase pe care ele le profesează, ceea ce rareori se Întâmplă fără dificultăți, așa cum ne arată istoria frământată a relațiilor naționale și internaționale dintre acest tip de putere și puterile religioase. Istoria Ca să rămânem În Franța, transformarea monarhiei catolice În republică laică nu s-a făcut fără
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
politice asupra celei culturale sau a celei culturale asupra celei politice nu poate fi decisivă. Principiul biologic și darwinismul social pot servi unui proiect național, fie el etnic sau nu. Etnicismul totalitar al Germaniei naziste instaura o ierarhie a popoarelor, profesând lupta fără cruțare Împotriva unui alt „popor ales”. Și totuși, acest purism etnic utopic era Într-un fel atât pretext, cât și scop pentru o voință politică modernă de putere fără limite. Acest obiectiv imperial nu fusese epuizat prin rasism
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
acesta din urmă drenajul se face predominant prin piele, la tuberculinic se face de preferință prin mucoase, în special cea respiratorie. Nebel a militat totuși convingător pentru individualitatea tuberculinismului, având la dispoziție următoarele argumente: în valea unui canton elvețian unde profesa în tinerețe, nu exista sifilis, nu exista blenoragie, nu se pomenise râia și nu se făceau vaccinări, și totuși întâlnea manifestări care corespundeau descrierii psorei. În această vale exista însă destul de multă tuberculoză. Caracterele biologice ale tuberculozei se potrivesc bine
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
de la „Paulică”, s-a ferit să mi-o „comunice” și, la Întrebarea mea, febrilă se’nțelege, dacă „șeful cel mare” a adus vorba și de subsemnatul, a dat din cap, mințind, ca să mă „apere”, probabil. Amicul Matei, Însă, relaxat și profesându-și amuzat cinismul său colocvial, mi-a relatat cele de mai sus. Ca și În cazul termenului „retardat”, aruncat de frumoasa Geta Horodincă, scurta „execuție” a lui P. Georgescu m-a uimit, Înainte de a mă umili; și m-a umilit
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
spre critică și public!... Nu numai „destinul” mă preocupă În ultimii ani, ideea de destin, acel amor fati al lui Nietzsche, care nu e decât o amplă și profundă recurență a vechii „ideologii” grecești sau romane, dar și ceea ce antichitatea profesa și adula sub termenul și sub ritualul Profeției și al profeților. Iată ce farse ne pot juca timpul și contemporanii noștri grăbiți; și cine?, nu binevoitorii, nu prietenii, ci... inamicii! Așa cum citam În primul volum al prezentelor memorii apariția primă
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
să le fac; ba, Într-un elan confesiv, ascultându-mi opiniile „de dreapta”, mi s-a plâns că universitarii francezi, cu criticul Bernard Dort În frunte, un fost amic de tinerețe, Îi boicotează numele și lucrările, Învinuindu-l de a profesa tocmai „idei de dreapta”. (Trebuie spus că, În acei ani, „crema literară pariziană”, ca și cea politică, erau Încă sub via impresie a lui ’68, ceea ce Însemna existența a nu puțini intelectuali admiratori activi și feroce ai lui Mao, ai
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Înainte de toate, o meserie dusă pe culmi; ucenici care nu-și puneau În primul rând problema propriei vanități sau „demnități”, ucenici apți de a parcurge toate etapele formării, apți de fidelitate față de maestru și de principiile pe care acesta le profesa, ucenici care, Încă o dată, nu ridicau pe cele mai Înalte culmi originalitatea, ci, tocmai pe dos am putea spune, ani În șir - calfe sigure, de astă dată! -, „arta” de a imita În spiritul modelului unic. Și numai astfel se explică
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
mai „isteți”, acum, că tot e permis și se și poartă, se referă sau Îl invocă pe Cioran, scepticul, apatridul și negatorul trecutului său, „defăimătorul” originii și nației sale, ca la un argument major al scepticismului lor improvizat și grosolan, profesând un fals și Încă o dată grosolan snobism; de fapt, snobismul țoapelor, al acelor rustre sau mufle sau goujat din toate timpurile și ai tuturor națiunilor care cred că se individualizează astfel, iute și spectaculos, opunându-se radical unei colectivități istorice
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
ca formă a autocunoașterii, cu paradoxul ca logică a interpretării - a interpretării mai ales a acelor acte banale care rezistă analizei! - În „cinismul literar și metaforic”, necunoscut autorilor noștri, cel mai adesea spirite blânde și binevoitor de fantasmatice... (Când nu profesează naturalismul abrupt, forme ale zolismului agrar!Ă Ca față de puține texte, cele ale lui Cioran se prezintă sub formă de capcane, comparabile doar, Într-un anume fel, cu cele ale unuia dintre maeștrii săi indiscutabili, alături de moraliștii francezi - cu Nietzsche
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
lui Eminescu, trezindu-i interesul pentru marele poet. Din această perioadă datează manuscrisul Însemnările unui băiețandru, cuprinzând notații ce vor fi punctul de plecare al însemnărilor din ciclul Numere în labirint. Frecventează cenaclul literar din Bârlad. 1963-1964. După terminarea liceului, profesează ca suplinitor în învățământ, la Sârbi, apoi este mutat în satul Orgoești, com. Bogdănești. În toamna lui 1964, intră la Facultatea de Filologie a Universității "Alex. I. Cuza" din Iași. Neavând suport financiar, urmează cursurile la "fără frecvență". Din 1966
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
ca suport spiritual pe cei doi învățători pensionari, Janeta și Ion Ionescu, vechi prieteni ai lui V.I. Popa. 1974. Îl vizitează la Dodești poetul Ion Alex. Angheluș, cu care se cunoștea doar din scris. Acesta îl îndeamnă să vină să profeseze la o școală din Huși. 1975. În urma examenului de transfer prin concurs, obținând cea mai mare notă între candidați, alege titularizarea la Liceul Agroindustrial din Huși. Se stabilește definitiv în urbea Hușilor. Începe colaborarea la revista "Cronica", din Iași. 1977
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Derrida, G. Deleuze, M. Foucault au încercat să răspundă cum e posibil ceva nou în simulacre. În individualismul postmodernist, tendința este dispariția persoanei, pe când în antropologia creștină, omul este unic, cu o identitate inconfundabilă. Transmodernismul regăsește identitatea arheală. Rescrierea modernității profesată de Lyotard ce poate fi altceva decât parodierea, imitarea ironică, adică reprezentarea-joc? Schimbările istorice sunt schimbări de măști, resortul obscur rămânând același egoismul. "Respingând erezia manieristă a simulacrelor, Lyotard nu mai crede necesară ipoteza morții lui D-zeu, ceea ce deschide
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
a autorului sunt mai consistente decât în primul volum. Astfel, aflăm că autorul este un truditor pe câmpul educației socialiste, un om al școlii, care în loc să lumineze mințile și inimile copiilor, dată fiind ideologia comunistă, le contorsionează, le schilodește. A profesat șapte ani în Orgoești, un sat pierdut de Dumnezeu pe meleaguri vasluiene, apoi alți doi la Dodești. Cu acesta, zice scriitorul "Viața la țară se încheie". Având în vedere că evenimentul se petrece cam în perioada când se încheie și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
un detaliu oarecum picant, dar revelator. La unul din părinții "noii stângi" culturale franceze, Roland Barthes, marele cărturar român "a fost surprins să descopere că nu cunoștea nici o limbă străină, că era plat, formalist, snob, frivol, intolerant cu Benedetto Croce, profesând ierarhii rigide, subiective, într-un cuvânt, un "terorism" cultural incompatibil cu geniul Occidentului". Se pare că e un portret tipic al unui "corect". Acesta nu va accepta niciodată adevărul unei maxime a lui René Girard, reprodusă și comentată de Theodor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Lirica lui Eminescu e asceză întru canon. Fără asceză nu ar fi avut detentă, fără canon nu ar fi ajuns la ideal. Asceza îi asigura fecunditatea, canonul reducția întru puritate și concentrare la un singur sens. Nu la niciunul, idee profesată de adepții poeziei pure, în limitele căreia nu se înscrie Ion Barbu, cu atât mai mult Eminescu. Ermetismul canonic barbian exclude ireverența față de structurile lirice consacrate și, în general, față de tradiție, inclusiv cea a liricii populare. În acest sens, el
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Naționale cifra de școlarizare pentru învățământul superior medical-veterinar; i) acordă sprijin informațional, eliberează documente oficiale medicilor cetățeni români care solicită aceasta oficial, pentru a exercita profesia în Uniunea Europeană sau în alte state, precum și medicilor veterinari cetățeni străini care solicită să profeseze în România, în condițiile legii. ... (2) În materia recunoașterii calificărilor profesionale obținute în statele membre ale Uniunii Europene și ale Spațiului Economic European, precum și în materia exercitării profesiei de medic veterinar de către cetățenii statelor menționate, Colegiul Medicilor Veterinari adoptă hotărâri
LEGE nr. 160 din 30 iulie 1998 (*republicată*) pentru organizarea şi exercitarea profesiunii de medic veterinar*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121442_a_122771]
-
neplată a cotizațiilor și a contribuțiilor profesionale, timp de 6 luni neîntrerupt de la scadența acestora. ... Articolul 23 Calitatea de membru al Colegiului Medicilor Veterinari încetează: a) dacă împotriva medicului veterinar s-au luat măsuri de ridicare a dreptului de a profesa, ca sancțiune disciplinară sau ca urmare a hotărârii Colegiului Medicilor Veterinari, pentru evidentă incapacitate profesională ori boală psihică, atestată de comisia medicală de expertiză; ... b) dacă medicul veterinar a fost condamnat definitiv pentru o faptă care constituie culpă profesională, prevăzută
LEGE nr. 160 din 30 iulie 1998 (*republicată*) pentru organizarea şi exercitarea profesiunii de medic veterinar*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121442_a_122771]
-
studii postuniversitare de specializare - cu durata de cel puțin un an și jumătate, aprobate de Ministerul Învățământului în acest scop, se încheie cu examen de absolvire. Promovarea examenului de absolvire conferă dreptul la obținerea unei diplome și dreptul de a profesa în noua specializare. Aceste activități se pot organiza în formele zi, seral, fără frecventa și învățământ la distanta." ... 54. Articolul 162 va avea următorul cuprins: "Art. 162. - (1) Casele corpului didactic sunt centre de documentare și de organizare a activităților
ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 36 din 10 iulie 1997 pentru modificarea şi completarea Legii învăţământului nr. 84/1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117267_a_118596]
-
din aceste instituții. ... Articolul 138 Personalul didactic angajat pe durata determinata beneficiază de aceleași drepturi cu personalul didactic titular, corespunzător perioadei lucrate. Articolul 139 (1) Persoanele angajate în învățământ, provenite din alte sectoare de activitate, care fac dovada ca au profesat în specialitatea înscrisă pe diploma de studii și care ocupa un post didactic în aceasta specialitate, beneficiază de vechimea în muncă, ca vechime recunoscută în învățământ, în vederea stabilirii drepturilor salariale. ... (2) Cetățenilor români care au lucrat în străinătate în învățământ
LEGE nr. 128 din 12 iulie 1997 (*actualizată*) privind Statutul personalului didactic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117778_a_119107]