2,857 matches
-
un roman Al doilea roman al ciclului autobiografic debutează tot în registru dramatic, în cadrele stereotipe ale artificialului dialog imaginar autor-personaj. De data aceasta, preambulul trebuia să justifice, am spus-o deja, emanciparea completă a personajului și a ficțiunii, desprinse programatic de lumea evocată în paginile memorialistice. Prin urmare, dacă Lovinescu înțelegea romanul ca pe o formă de lectură (și de transfigurare) a vieții, și dacă prima treaptă a acestui complex proces o constituie opera memorialistică, era firesc ca o dată cu Bizu
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
dacă Marian Papahagi citește literatura criticului ca pe o formă de explorare a filonului memorialistic, sancționând îndepărtarea de sursa primară a inspirației ca pe o eroare estetică, în ceea ce mă privește, am preferat să caut originalitatea romanului lovinescian tocmai în programatica (dar niciodată izbutita) tentativă de reprimare a "moldovenismului" și în trădarea creatoare, în dramatizarea "romanțată" a "documentului", fie acesta autobiografic sau de altă natură. Pornind de la niște premize asemănătoare, Ileana Vrancea punea literatura criticului (în mod nejustificat, zic eu) sub
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
o umanitate abstractă, un compendiu al lumii, adică la spațiul de desfășurare adecvat pentru o gândire doritoare de cuprindere vastă și explicație definitivă. În fond, afirmă criticul ieșean, tiparul rigid al melodramei este o formă de "obiectivare" care satisface imperativele programatice neobișnuite (evoluția de la "subiectiv" la "obiectiv") din teoria romanului modern a lui Lovinescu. Romanul lovinescian nu poate fi redus însă la o banală "revalorificare" pozitivă a melodramei, fapt care nu ar fi avut nevoie de o asemenea risipă de abilitate
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
mod foarte deliberat, poate chiar cinic de unii. Eu mai degrabă aș vedea forme nu complet împlinite sau rotunjite, dar măcar aproximative, în cadrul Partidului Național-Țărănesc. Linia lui Iuliu Maniu circumscria oarecum un soi de orientare creștin-democrată, chiar dacă nu era definită programatic. S. A. : Da. Poate asta a radicalizat, dincolo de concurența pentru electoratul rural și chiar dincolo de colaborările oportuniste, antipatia reciprocă dintre țărăniști și legionari. Ascultându-le discursul public, te-ai fi așteptat la fenomene fuzionale sau măcar la potențări reciproce și alianțe
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
care nu mai trebuie să fie acum cap de listă. S. A.: Sigur. Cum spuneam mai sus, astfel neam fi putut reaminti legăturile și tradițiile noastre europene, mult mai vechi decât secolul XIX, "formele fără fond" și logica generală a imitației programatice. În acest context, E. Lovinescu ar fi avut mai multă noimă. V. N.: Așa este. Lovinescu, către sfârșitul vieții, a ieșit cu cărțile pe față, scriind despre junimism, despre generațiile maioresciene și postmaioresciene acolo e el foarte interesant. Cărțile astea
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
trei categorii de exilați: cei pentru care exilul reprezintă, în noul context, o miză politică, cei pentru care exilul înseamnă libertate de creație și cei care împletesc viziunile anterioare în "estetic". Deși apropriate ca semnificație, situația intelectualului din țară diferă programatic de situația intelectualului din afara ei: scriitorul obligat să respecte normele comuniste, se dedublează, astfel încât să răspundă și partidului și operei valoroase; scriitorul forțat să supraviețuiască ca român în exil, se europenizează, fără a renunța la protestul anticomunism. Obligația majoră a
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
cumul semnificativ de cunoștințe. Discursul despre cazul românesc este menit să combată frustrarea așezării lui de către occident sub un con de umbră neprielnic și sub registrul cinic al comunismului. Discursul despre artă e o ancorare în exegeza vremii, o afișare programatică a proiectelor în avantajul publicului din țară. Discursurile nu vorbesc doar despre situația literaturii românești, ci și despre evoluția culturii europene, dovada surprinderii unor teorii precum revizionismul intelectualilor francezi, mitul "farfuriilor zburătoare" al lui Jung, marxismul la Raymond Aron, reconsiderarea
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
jurnal, cu fiecare eveniment trecut pe hârtie și pus la adăpostul memoriei. Istoria adevărată a exilului se scrie în Jurnale, cu atât mai mult cu cât scrisul Monicăi Lovinescu este obiectiv și nepărtinitor, nu în mod natural, ci declarat și programatic: "Eram hotărâtă să notez aici ce se notează într-o agendă (de unde și forma): întâlnirile sau mesajele din țară ce nu trebuie uitate etc. Și iată că încetul cu încetul se strecoară clima, afectivitatea, pisicile și bolile"383. Elementele personale
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
înflăcărează sufletul și discursul nostru este mai mișcător. La fel suntem împovărați de durerea pentru păcatele proprii. O astfel de durere e privită ca o „jertfă adusă lui Dumnezeu”. Capitolul al XV-lea încheie partea teoretică a tratatului și este programatic, mai ales în ceea ce privește concepția Fericitului Augustin despre catehet: „Datorăm tuturor aceeași dragoste, dar nu trebuie să aplicăm tuturor același tratament. De asemenea, deagostea însăși dă naștere unora (cf. Galateni 4, 19), cu alții se slăbește (cf. I Corinteni 9, 22
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
de elevi, curriculum și conținuturile selectate, corelate sau nu cu manualele alternative aprobate de minister, etapele proiectării trebuie adaptate astfel încât competențele specifice și, implicit, cele generale și transversale/ cheie, să fie atinse la un nivel acceptabil. Personalizarea documentelor cu caracter programatic/planificator, macro și microproiectare, se realizează prin regruparea conținuturilor și prin resursa temporală acordată acestora. Asupra unor unități sau elemente de conținut din manualele alternative autorizate, profesorul poate interveni prin adaptarea conținuturilor, înlocuirea acestora, omiterea sau completarea cu noi cerințe
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
1.5. Tradiționalismul Tradiționalismul (sensul specializat al conceptului) desemnează curentul literar interbelic format în jurul revistei Gândirea - care apare la Cluj, în 1921 -, continuând mișcarea poporanistă și pe cea sămănătoristă. Doctrina tradiționalismului interbelic este formulată de Nichifor Crainic, care publică articolul programatic „Sensul tradiției“ (1929) în revista Gândirea. Principiile tradiționalismului sunt susținute și de gruparea revistei Viața românească, formulate în articolul program „Către cititori“ al lui Garabet Ibrăileanu, care pledează pentru păstrarea specificului național, considerând că experimentele avangardiste sunt „deviațiuni“. Gândirismul are
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Ion Pillat, Vasile Voiculescu, Aron Cotruș, Radu Gyr, Nichifor Crai nic, Mihail Sadoveanu, Gib Mihăescu, Cezar Petrescu etc. 3.1.6. Avangardismul Conceptul de avangardism desemnează o serie de curente artistice și mișcări ce experimentează forme noi de exprimare, afișând programatic o negare radicală a tradiției și o nouă concepție despre artă. Spre deosebire de moderniști, care proclamă primatul schimbării, fără a exclude ideea de continuitate, avangarda optează pentru ruptura în sine, fără finalitate, pentru negare și opoziție ca mod de a fi
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
conexiuni delirante, pe stereotipii și false analogii radicalismul și arbitrarul în construirea textului poetic, realizat prin dicteu automat suprarealist, prin tehnica dadaistă a colajului cuvintelor decupate din ziar, prin inspirația onirică etc. cultivarea unor categorii estetice noi, specifice antiliteraturii proclamarea programatică a subiectivității absolute a artistului, căruia i se atribuie o libertate totală de creație, vizând demolarea tiparelor discursive, sfidarea normelor gramaticale și a convențiilor scrierii corecte promovarea unor manifeste literare (model impus de Filippo Tommaso Marinetti, care, în 1909, publică
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
având o acțiune convențională, la care participă personaje sau forțe supranaturale, neindividualizate, definite ca funcții, ca arhetipuri. CUPRINS: Item 1: ilustrarea a două caracteristici ale speciei literare basm cult existente în opera literară studiată Basmul cult, asemeni celui popular, valorifică programatic categoria estetică a fabulosului. El imită relația de comunicare de tip oral, specifică eposului folcloric, dar scriitura poartă mărcile originalității autorului. Toate trăsăturile definitorii ale basmului cult sunt valorificate strălucit de către Ion Creangă, în Povestea lui HarapAlb (1877). Marele scriitor
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
în 1868, este o asemenea artă poetică în care se concretizează viziunea romantică asupra geniului creator și asupra menirii operei sale. Deși este o creație de mare concentrare lirică, poezia valorifică teme și motive specifice paradigmei romantice, prin care textul programatic cumulează și elemente de meditație filozofică. Astfel, tema principală, cea a creației și a creatorului - specifică unei ars poetica -, se cristalizează întro viziune originală, bazată pe opoziția dintre condiția umană efemeră și condiția existențială, întru eternitate, a Poetului. Relația contrastivă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
în ultimele două decenii ale veacului al XIXlea (1886, manifestul lui Jean Moréas), sa manifestat ca o reacție antiparnasiană, descinzând din poetica lui Baudelaire, Verlaine și Rimbaud. Simbolismul românesc, al cărui teoretician a fost Alexandru Macedonski (autorul mai multor articole programatice pu blicate în revista Literatorul, precum „Poezia viitorului“, 1892), este o mișcare literară cu trăsături originale, pregnante. Reprezentat în etapa a doua - a cristalizărilor formale - de Ștefan Petică, Ion Minulescu, Dimitrie Anghel, Traian Demetrescu, Mihai Săulescu ș.a., simbolismul românesc își
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
în opera Sfântului Ioan Cassian Despre opera Sfântului Ioan Cassian mulți și-au dat cu părerea pro și contra de-a lungul timpului. Dar nu se poate contesta de către nimeni că a fost un spirit complex, atât vizionar cât și programatic. El a susținut că prin viața în comun din mănăstiri se prelungește viața apostolică, viața în comun pe care o duceau primii creștini reuniți la Ierusalim sub conducerea Apostolilor. Prin afluxul păgânilor în Biserica primară și chiar a evreilor puțin
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
ideea stabilirii unor trăsături individuale, a notelor de originalitate care totuși scot repercusiunile fenomenului clasic din sfera unui epigonism servil, lipsit de viață proprie. După cum "perfecțiunea" clasicismului francez datorează multe literaturii antice, raportându-se, de altfel, în mod conștient și programatic la aceasta, în același sens mișcările ulterioare lui vor prelucra modelul în manieră proprie, subsumându-se unor factori sociali și istorici diferiți. În această ordine de idei, trebuie făcute câteva precizări cu privire la maniera în care sunt percepute ca individualități estetice
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
estetice vizând în subsidiar acest lucru, dar nici una poate nu a conturat-o într-o manieră atât de cerebrală, atât de minuțios planificată, precum curentul ce a marcat sfârșitul secolului al XVII-lea în Franța. Acesta a urmărit în mod programatic concretizarea unei "rețete" a nemuririi, rețetă care însă a alunecat în anumite rânduri, tocmai prin caracterul ei programatic, înspre o rigidizare, o dogmatizare a perspectivei. Scriitorii epocii au știut însă, întotdeauna să particularizeze dogma prin prisma talentului și a invidualității
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
cerebrală, atât de minuțios planificată, precum curentul ce a marcat sfârșitul secolului al XVII-lea în Franța. Acesta a urmărit în mod programatic concretizarea unei "rețete" a nemuririi, rețetă care însă a alunecat în anumite rânduri, tocmai prin caracterul ei programatic, înspre o rigidizare, o dogmatizare a perspectivei. Scriitorii epocii au știut însă, întotdeauna să particularizeze dogma prin prisma talentului și a invidualității artistice, realizând opere care, deși se subscriu doctrinei generale, nu au devenit produse de serie. Cu alte cuvinte
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
a fost mai frumos și mai bun s-a recoltat; nouă nu ne mai rămâne decât să spicuim pe urmele anticilor..."18 Din acest punct de vedere, se poate afirma că se cultivă în secolul al XVII-lea o intertextualitate programatică, proces care va genera o preluare nu doar a tehnicilor antice, cât și a multora dintre subiectele abordate de aceștia. Astfel, se produce o oarecare distorsionare temporală, în sensul evadării din prezent sau a perceperii acestuia într-o legătură viscerală
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
deoarece avea doar 22 de ani când a scris poemul. Prin raportare la axa biografică, dar și luând în considerație că Eseul marchează debutul literar al scriitorului, fiind astfel un poem al începuturilor, se poate vorbi mai mult de caracterul programatic al textului, decât de rodul unei acumulări de experiență literară. Pe de altă parte, analizând aceleași elemente, surprinde și impresionează maturitatea gândirii precum și capacitatea de a reda într-o formă concentrată și atent șlefuită adevăruri durabile. Este, de altfel, ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
reguli descoperite în vechime / Sunt tot natură, dar natură-organizată"154, preferându-se, astfel, modelul literar și artificial în mare măsură celui autentic, deoarece primul presupune o esențializare, o purificare, realizată sub imperiul ordinii. Prin acest precept, se ilustrează-n mod programatic ideea de intertextualitate. Nici un alt curent literar nu a mai pus la baza creațiilor sale acest tip de intertextualitate conștientă, organizată. Desigur, postmodernismul va exploata cel mai mult resursele intertextualității, dar într-o manieră ironică, parodică, vizând de fapt, o
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
rezultantă a ordinii pe care rațiunea o descoperea în tot ceea ce s-a creat".188 Cu alte cuvinte, reminiscențele clasice n-au fost întreținute doar inconștient, ci și în mod asumat, după cum o sugerează multitudinea textelor cu un caracter teoretic, programatic. Astfel, neoclasicismele secolului al XVIII-lea reprezintă, de fapt, poeticile secolului al XVIII-lea acele poetici care, după cum am văzut, preiau, adaptează și prelucrează modelul francez, doar pentru a încerca să-i provoace renașterea în hainele noi și individualizate ale
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
esențial să dovedesc că frumusețea poate sta în lucruri banale și uscate." De observat, dincolo de conținutul pe care l-am discutat deja, atitudinea fermă a autorului în privința stabilirii scopurilor sale estetice. Se distinge aici vocea unui creator care își asumă programatic revenirea la clasicism, manifestându-și totodată încrederea nestrămutată în valorile acestuia ca soluție pentru viitorul poeziei. Această conștientizare a nevoii de depășire a formulei estetice romantice prin impunerea unui nou tip de lirism indică nu doar spiritul lucid al autorului
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]