1,628 matches
-
mai mult într-o încercare descendentă a guvernelor de a influența populația prin partide decât în străduința ascendentă de a facilita reprezentarea populației. Încercările descendente de mobilizare sunt, tipic, lipsite de succes, așa cum s-a dovedit în cazul majorității partidelor "progresiste" și comuniste. În Vest, funcția de reprezentare a partidelor este adesea limitată de acțiunea grupurilor. Partidele par astfel să plutească deasupra populației în loc să fie cu adevărat apropiate de dorințele și nevoile acesteia. Totuși, în ciuda limitărilor partidelor, acestea rămân singurele mecanisme
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
cele sociale și economice, alături de drepturile individuale tradiționale. Aceste drepturi "pozitive" au fost privite chiar ca extensii logice ale protecției liberale despre care se vorbea în textele mai vechi. În al treilea rând, în statele comuniste și în anumite țări "progresiste" din lumea a treia, constituțiile au dat prioritate scopurilor egalitare în fața restricțiilor liberale, primul exemplu fiind acela al Constituției Uniunii Sovietice din 1936. Pe baza ideologiei marxiste care punea accent pe întâietatea bazei economice în raport cu suprastructura politică, aceste documente făceau
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
pe un al treilea model, acela al avangardei, în care intelligentsia, compusă în principal din profesori și manageri, conduce restul populației, scopul fiind mai curând de mobilizare decât de reprezentare. Un model similar a fost adoptat și în țările mai "progresiste" ale lumii a treia, în special în Africa și Orientul Mijlociu. CASETA 15.2 Ar trebui să existe "cariera" de legislator? La începutul anilor '90, forul legislativ al statului California a desființat "apartenența permanentă": membrii trebuiau să se retragă după două
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
a extins în mod natural de la Uniunea Sovietică la statele comuniste din Europa de Est după 1945. A fost adoptat și în unele state cu un singur partid din lumea a treia, mai ales în Africa în special în cele de tip "progresist". Printr-un proces de imitare, formula a fost folosită și de unii conducători militari, care au stabilit consilii militare sau revoluționare în paralel cu guvernul obișnuit. A pierdut, desigur, mult din popularitate o dată cu colapsul comunismului în Europa de Est, nu doar în
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
a-și diminua intervenția directă în diverse sectoare ale economiei. Alte guverne au crescut și ele în mărime, ca răspuns al diverselor solicitări sau dorințe de intervenție publică. De exemplu, țările în curs de dezvoltare, în special cele de tip "progresist", au avut guverne destul de mari. Alături de executivele țărilor a căror populație este într-adevăr foarte mică, precum Luxemburg și Islanda, numărul ministerelor a rămas relativ mic doar în țările care au adoptat dispoziții legale sau chiar constituționale în acest sens
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
duale justifică extinderea sa în lumea contemporană în țări diferite precum Franța și Finlanda pe de o parte, și statele comuniste pe de altă parte; în regate relativ conservatoare precum Maroc și Iordania la una din extreme, și în state "progresiste" precum Tanzania, Algeria și Libia la cealaltă extremă. Există sisteme de conducere duală atât liberale cât și autoritare (deși primul tip este mai rar), atât conservatoare cât și "progresiste", și atât comuniste cât și necomuniste. În statele comuniste, distincția între
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
precum Maroc și Iordania la una din extreme, și în state "progresiste" precum Tanzania, Algeria și Libia la cealaltă extremă. Există sisteme de conducere duală atât liberale cât și autoritare (deși primul tip este mai rar), atât conservatoare cât și "progresiste", și atât comuniste cât și necomuniste. În statele comuniste, distincția între secretarul de partid și prim-ministru a corespuns în mod tradițional aceleia dintre partid și stat, pe care am analizat-o în capitolul 16. Mulți secretari ai partidelor comuniste
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
rău caz, ele pot avea doar o existență simbolică. Totuși, situația se poate schimba treptat dacă liderul are susținători personali autentici și este nerăbdător să își lărgească baza puterii. Acest efort pare deosebit de caracteristic pentru regimurile militare cu o ideologie "progresistă", precum cele care au apărut în anii '70, în Africa Neagră, în țări precum Etiopia, Benin și Congo. Partidul este atunci alcătuit pe niște direcții similare celor care au caracterizat partidele comuniste. Poate juca un rol și în educarea și
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
Est. În perioada anterioară, cel puțin în principiu, stilul procesului politicilor publice era anticipativ și impus în multe sisteme autoritare: așa stăteau lucrurile oficial atât în țările comuniste, cât și în cele din lumea a treia în care ideologia era "progresistă" sau populistă. Pe de altă parte, decidenții din țările conservatoare tradiționale adoptau mai curând un stil de politică publică reactiv, deși aceste politici erau și ele mai frecvent impuse decât negociate. Nu este foarte clar cât de mult corespundeau aceste
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
gunoi a istoriei. Între miturile care urmăreau să justifice și să întărească proiectele și realizările comunismului, a fost și Bălcescu. Prin mijlocirea literaturii beletristice, dar și a celei istorice, Bălcescu se transformă în revoluționarul par excellence cu o gîndire înaintată, progresistă, un marxist aproape, chiar dacă n-a citit și nici n-a auzit măcar de autorul Manifestului comunist. Să nu uităm mitul romantismului revoluționar, caracteristica omului nou. Sintagmă aberantă, oximoron hilar, romantismul revoluționar, lansat de întîiul bărbat al țării, a inspirat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
în toată perioada regimului comunist, de la marele vecin de la răsărit, n.n.) ați putea oferi tov. I.V. Stalin (de pildă, dacă între timp ați editat un almanah pe anul 1949, iar în lipsa acestuia un caiet literar sau un volum cu conținut progresist de dată recentă al unui membru al Filialei Dvs., legate în piele, cu semnătura autografă a scriitorilor și cu o dedicație cît mai potrivită etc.). / Asupra propunerilor ce ni le veți face, Comitetul U.S. va hotărî și rezultatul vi-l
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
adăugînd toate elementele de progres material și intelectual în folosul poporului". Vituperînd trecutul negru, faptul că poporul muncitor a suferit pretutindeni (se observă viziunea internaționalistă n. n.) povara marii perversități crîncene: constituții și legi în serviciul nedreptății, exploatării și asupririi, scriitorii progresiști fiind cei care au lăsat mărturie în opera lor despre această crimă istorică, stopată odată cu revoluția epocală din Octombrie 1917. Un convoi lung de martiri ai scrisului, sîntem atenționați, au căzut jertfă perversității crîncene. Cerînd tuturor să-și amintească, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
al adevărului partinic, tovarășul Miron Constantinescu, va afirma, de la înalta tribună a Congresului: "Literatura noastră este o literatură cu adevărat liberă, deoarece toți scriitorii talentați s-au situat în mod liber, deschis, pe baza propriei lor convingeri, de partea forțelor progresiste ale societății". Și cu greu ar fi putut cineva să-l contrazică: cei care nu s-au situat în mod liber, deschis, pe baza propriei lor convingeri, de partea forțelor progresiste, au fost închiși, unii uciși, alții deportați, în cel
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
deschis, pe baza propriei lor convingeri, de partea forțelor progresiste ale societății". Și cu greu ar fi putut cineva să-l contrazică: cei care nu s-au situat în mod liber, deschis, pe baza propriei lor convingeri, de partea forțelor progresiste, au fost închiși, unii uciși, alții deportați, în cel mai fericit caz marginalizați, trimiși la munca de jos etc. Li se comunică participanților pentru ce luptă scriitorii: "pentru a ridica literatura realist-socialistă spre culmile creației artistice, pentru a exprima în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
afară pentru poezia noastră. Articolul este totuși amendat pentru concluziile nejuste în legătură cu perspectivele creației poetului Cuvintelor potrivite, fapt ce va determina o temporară izolare a acestuia. După ce va publica 1907 și Cîntare omului, Tudor Arghezi va fi recuperat de scriitorimea progresistă, încheindu-se temporara izolare. Mihai Beniuc dedică un întreg capitol luptei pentru realismul socialist. După Conferința din 1949 a scriitorilor, primele victorii în lupta pentru realismul socialist sînt sărbătorile, sub îndrumarea partidului și cu ajutorul guvernului, în 1950, ale centenarului Eminescu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
devotamentul pentru cauza celor mulți, atitudinea militantă, de protest împotriva amputărilor dinlăuntrul și din afara țării... Dar, sîntem avertizați, această literatură legată de cauza celor mulți "după primul război mondial și îndeosebi în perioada de fascizare a țării, linia acestei concepții progresiste, democratice, despre rostul și temeiurile artei a trebuit să lupte din greu cu presiunea crescîndă a ideologiei burgheze reacționare, ideologie susținută și încurajată pe toate căile de statul fabricanților și moșierilor. În aceste vremuri vitrege, cînd se dezvolta o intensă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
curentele șovine și mistice au fost înfrînte". Spre exemplificare, este reamintită "lupta împotriva "criziștilor" care, contestînd proletariatului rolul conducător pe planul creației artistice, proroceau lichidarea literaturii române. Numărul însemnat de cărți apărute după aceea și care purtau un mesaj uman progresist au închis gura "criziștilor" și au determinat o cotitură în creația literară. "Scînteia" marca această nouă etapă printr-un editorial, Spre un nou avînt al creației literare. Aceasta a fost perioada de constituire a tinerei critici literare care a avut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
89-’90. Dincolo de chipul alb, lipsit de riduri, al profesorului nostru, ceea ce am reținut peste ani din acea experiență insolită era „metoda” de predare a lui Costică Mămăligă, copiată după nu știu ce „scurtături didactice” americane de ultimă oră - metodă, firește, „informală”, „progresistă”, „revoluționară”, cu totul diferită față de monotonia previzibilă a școlii sovietice. Lecția semăna cu o ședință de psihoterapie: după ce ne silabisea și explica de câteva ori materialul de lucru, Costică ne recomanda să ne lăsăm pe speteaza largă a fotoliilor noastre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
din Luminile secolului al XVIII-lea o a nu știu câta șiretenie a lui Iahve, sau a lui Allah cum credea deja, înainte de război, marele rabin așkenazi Abraham Isaac Kook văzându-i venind pe Pământul Făgăduinței pe imigranții secularizați și progresiști ai Ișuvului. Istoria i-a dat dreptate: Lenin a trecut, kibbutzim așijderea. Talmudul și Ieshivot rămân. Un caz în speță sau aceasta să fie lecția lucrurilor? Michel Warschawski ar pleda, fără îndoială pentru cazul în speță. El îmi spune că
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
fi. Creștinii din Orient sunt pentru islam ceea ce au fost evreii pentru creștinătatea de odinioară: niște catalizatori ai modernității și niște deschizători de ferestre. Ei au fondat și au îngroșat rândurile partidelor comuniste libanez, irakian, palestinian și ale tuturor mișcărilor progresiste din regiune. Au înființat ziare, tipografii, orchestre. Au fost pionieri ai revoltelor contra Imperiului Otoman și pentru independența de sub ocupația occidentală. Au fost ziariști, editori, profesori, muzicieni, oameni de teatru, actori dar și antreprenori, bancheri, oameni de afaceri. La fel de buni
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
acest sentiment panarab". Acestea sunt potcoavele de la picioarele mersului vostru înainte, ale acestei a doua Nahda, renașterea pe care tu o invoci din toată inima prima s-a stins, spui tu, la Beirut, în timpul asediului israelian din 1982, atunci când arabismul progresist și laic a trebuit să-și încline steagul în fața unui islam transnațional și regresiv. În lume are loc în acest moment o mare luptă, dusă cu imagini, cuvinte și grenade: între campionii libertății individuale și cei ai demnității popoarelor. Între
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
distrugătoare a Occidentului". Modernitatea de care vorbeai nu era un 4x4 cromat, comandat prin Internet și livrat la domiciliu, al cărui motor toarce ca un motan. Ambivalența ta față de Occident am regăsit-o la toți frații tăi arabi, laici și progresiști. Ei ne iubesc pentru că la noi au învățat să gândească și să trăiască liberi. Și ne detestă pentru că v-am colonizat și pentru că încă n-am renunțat la insolența noastră de stăpâni. Fără îndoială că resimțiți aceeași ambivalență și față de
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
sec. Sunteți creștină? o întreb eu zâmbind cât pot mai drăguț. Da, și ce-i cu asta? După care, a ridicat din umeri și a dispărut în mulțime, fără a-mi mai lăsa timp s-o întreb din ce organizație progresistă făcea parte, ca orice creștin care se respectă. Încep să știu care-s motivele acestei ranchiune surde. Ospitalitatea, amabilitatea palestinienilor cu străinii pune o surdină (curios, militanții israelieni pentru pace se exprimă mult mai gălăgios), dar stabilim totuși rapid punctele
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Binele și Răul se pot interverti, n-are nicio importanță, din moment ce avem alb și negru. Unii vor fi proisraelieni pentru că sunt evrei sau liberali, sau și una și alta în același timp. Alții vor fi propalestinieni pentru că sunt arabi și progresiști, sau și una și alta în același timp. Fiecare are dreptate, găsind chiar și argumente excelente în acest sens. Perfect, e OK. Patru cincimi din totalitatea spectrului. Mai înspre margini, inoportunii stânjeniți, cei care n-au niciun cuvânt de spus
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
lui Lindberg și alte multe ticăloșii. Carieră isprăvită în închisoare. Mongolii au jucat în istorie un rol pitoresc (Gingis-han, Tamerlan etc.) însă pentru progres și civilizație n-au făcut nimic. Abia astăzi de la intrarea în conștiința tuturor popoarelor a democrației progresiste, începe și în Asia o mișcare de idei și sentimente care deschid paginile istoriei omenirii mongole. Un Zulu în frac rămâne tot Zulu. Un om cu mentalitate obtuză, lucrând fără inteligență și supus violenței instinctelor, rămâne în afara civilizației. Umblă într-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]