2,031 matches
-
observă întârzieri de diferite grade în sfera proceselor cognitive de tip senzorial, care influențează negativ acuitatea perceptivă și receptarea adecvată, în special stimulilor vizuali și auditivi. Examinând în cadrul casei de copii, un număr de copii (4-6 ani) cu tulburări de pronunție am identificat și am constatat că sub masca alterărilor de pronunție ca simptom de prim plan, se aflau diverse sindroame și anume. * Sindrom al afectării limbajului exprimat prin întârziere în apariția și dezvoltarea limbajului manifestat prin sărăcia vocabularului, aceștia posedând
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
senzorial, care influențează negativ acuitatea perceptivă și receptarea adecvată, în special stimulilor vizuali și auditivi. Examinând în cadrul casei de copii, un număr de copii (4-6 ani) cu tulburări de pronunție am identificat și am constatat că sub masca alterărilor de pronunție ca simptom de prim plan, se aflau diverse sindroame și anume. * Sindrom al afectării limbajului exprimat prin întârziere în apariția și dezvoltarea limbajului manifestat prin sărăcia vocabularului, aceștia posedând un număr redus de cuvinte, pronunțate defectuos, nu pot formula propoziții
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
fraze, greutățile apărând atât sub aspect lexical cât și fonetic și gramatical. Toate acestea, după cum e și firesc influențează și dezvoltarea psihică într-o măsura oarecare. * Sindrom al afectării motricității manifestat prin dizabilitate motorie, afectând organele fono articulatorii (labilitate în pronunție, vorbire ștearsă, eliziuni) sau în afectarea motricității generale (hiperkinezii cu instabilitate și excitabilitate crescută, dizabilitate motorie, lateralitate nefixată, dislateralizare). * Sindrom afectând maturizarea sau funcționalitatea intelectului, reprezentat de întârziere în dezvoltarea intelectuală (unii fiind suspecți de debilitate mintală), deficit în capacitatea
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
sindrom dismaturativ (puerilism, negativism, enureză), a unui sindrom anxios-obsesiv (hiperemotivitate, anxietate, ticuri) a unui sindrom de excitație (eretism comportamental, crize coleroase) sau a unui sindrom de inhibiție (timiditate, mutism electiv, inapetență). Sub aspectul întârzierilor în dezvoltarea limbajului, a tulburărilor de pronunție, procentajul copiilor din casele de copii este mult mai mare comparativ cu numărul celor crescuți în familie (80% crescuți în casa de copii 6-7% crescuți în familie). În privința copiilor cu tulburări de limbaj, ne-a mai interesat, având în vedere
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
învățării în anii de școală. Paralel cu formarea vorbirii și a vocabularului, prin memorarea unei cantități de cunoștințe se formează gândirea creatoarea, căci vorbirea este învelișul concret al gândirii. Exprimarea copilului prin cuvinte, propoziții și fraze bine construite, presupune o pronunție corectă, fără omisiuni sau intervertiri de sunete, fără deformări articulatorii, fără accent bine plasat și fără ritm bine coordonat prin suflu respirator. Toate aceste cerințe sunt necesare de implementat în comunicarea copilului. Fără dezvoltarea corespunzătoare a vorbirii, fără îmbogățirea și
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
vârstă. Terapie și evoluție Limbajul este ultima funcție achiziționată în dezvoltarea filogenetică a omului, cea mai complexă, dar și cea mai fragilă. Tulburările de limbaj, de tipul nedezvoltării limbajului, întârzierilor în apariția și dezvoltarea vorbirii (simplă sau gravă), tulburările de pronunție și recepție etc. apar și pe fondul normalității, datorită unor cauze multiple, printre care și carențele educative din familie. Cu atât mai frecvente vor fi acestea la cei cu deficiență mintală, unde reacțiile de orientare-investigare, starea motivațională și nivelul de
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
recepționa corect ceea ce e necesar din vorbirea altora. Personalitatea educatoarei și a părintelui, relațiile armonioase, exigența principală stabilită cu copilul bâlbâit, au o valoare dublă față de procedeele adoptate, pentru cursivitatea vorbirii lui. Jocul, cântul, povestirea după diafilm, gimnastica asociată cu pronunția, antrenarea în verbalizarea impresiilor trebuie să-l pună pe copilul bâlbâit, în stare de a vorbi fără ezitare. Chiar și adolescentul care este solicitat a vorbi rar, a inspira aerul nazal, a-și doza ritmul mijlociu în orice moment al
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
au în antecedente întârziere în apariția și dezvoltarea limbajului, concretizat la vârsta școlară prin deficit global în dezvoltarea și înțelegerea limbajului oral și ales în cel scris. Aceasta se manifestă sub formă articulatorie prin insuficienta discriminare fonetică cu dificultăți de pronunție a consoanelor, a grupelor de consoane și în perceperea fonemelor și a propozițiilor, cu disritmii în ceea ce privește melodica vorbirii. Sub aspectul lexicului au un vocabular activ sărac, cu dificultăți în evocarea cuvintelor, în angajarea dialogului, având un flux verbal neadecvat. În
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
t-d, c-g, f-v, s-z, ș-j; confuzii între consoanele labiale sonore și consoanele dentare sonore: m-n, b d, p t etc. deoarece nu percepe vibrațiile laringiene și este preocupat doar de mișcările articulatorii; confuzii de pronunții aleatorii, căci el citește așa cum pronunță, iar dacă avem în vedere că adesea mai are și tulburări de pronunție (dislalie, dizartrie) acestea se vor reflecta în totalitate în citit-scrisul logopatului. La nivelul cuvintelor se întâlnesc dificultăți de integrare a elementelor
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
m-n, b d, p t etc. deoarece nu percepe vibrațiile laringiene și este preocupat doar de mișcările articulatorii; confuzii de pronunții aleatorii, căci el citește așa cum pronunță, iar dacă avem în vedere că adesea mai are și tulburări de pronunție (dislalie, dizartrie) acestea se vor reflecta în totalitate în citit-scrisul logopatului. La nivelul cuvintelor se întâlnesc dificultăți de integrare a elementelor simbolice din structura cuvintelor, ceea ce duce la neînțelegerea sensului lecturii pe sintagme sau cuvinte. Dislexicul nu este capabil să
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
sau mai putin accentuate. Practicienii (logopezi, psihopedagogi, profesori de educație specială etc.) țin, în general, seama de ritmul propriu de dezvoltare psihică al fiecărui copil în diagnosticarea și terapia acestor tulburări de limbaj. Una dintre cele mai frecvente tulburări de pronunție este dislalia. Manifestată că o incapacitate a copilului de a emite foneme, atât în vorbirea spontană, cât și în cea repetată, izolat sau în silabe și cuvinte, aceasta tulburare nu este întotdeauna de natură patologica. La copiii dislalici apar deformări
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
dislalia. Manifestată că o incapacitate a copilului de a emite foneme, atât în vorbirea spontană, cât și în cea repetată, izolat sau în silabe și cuvinte, aceasta tulburare nu este întotdeauna de natură patologica. La copiii dislalici apar deformări în pronunția sunetelor, confuzii și înlocuiri ale sunetelor mai greu de pronunțat, o insuficiență diferențiere între sunetele sonore și cele surde etc. Dacă în vorbirea micului școlar este afectat un singur fonem sau foneme din aceeași grupa de articulare, vorbim de dislalie
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
sau omitere se poate observa și la diftongi, triftongi, care sunt uneori reduși la o singură vocală. O altă tulburare de factură dislalică întâlnită la copiii cu deficiență de învățare cu care am lucrat o reprezintă agramatismul, în care, pe lângă pronunție, este tulburata și structura lingvistică. PĂrțile de vorbire nu sunt folosite corect în propoziție și în frază pentru că micul școlar nu respectă regulile gramaticale. În vorbirea acestor copii sunt frecvente propozițiile eliptice de subiect și predicat, sau propozițiile exprimate printr
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
maxilare, limba, buze, palat dur, palat moale), cum apar, de pildă, în rinolalie, tulburare în care se observă o deficiență de includere și distribuție a rezonantei nazale și se manifestă prin nazalizarea suplimentară/parazitara sau insuficientă a vorbirii. În rinolalie, pronunția sunetelor este defectuoasă, cu precădere a consoanelor „m” [i „n”. Alte cauze care pot genera dislalii funcționale sunt date de anomaliile sau leziunile organice periferice ale aparatului vorbirii sau de anumite deficite senzoriale. Astfel, o pondere semnificativă a dislalicilor cu
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
63) sunt de părere că în antecedențele copiilor cu dislexie-disgrafie a existat o întârziere în apariția și dezvoltarea limbajului, consecințele acesteia observându-se în plan articulator, în planul vocabularului și al construcțiilor verbale. Astfel, sub aspect articulator, se constată o pronunție defectuoasă a consoanelor și grupurilor de consoane și o insuficiență discriminare fonetica, cu dificultăți în repetarea unui fonem, dificultăți de analiză și sinteză la nivel de sunete și cuvinte etc. Sub aspectul vocabularului, copilul dislexo disgrafic are, în general, un
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
anumite persoane. Situația poate dura câteva zile/săptămâni sau câțiva ani. Mutismul poate apărea la unii logopați pe fondul altor tulburări, ca reacție la metode psihopedagogice inadecvate sau datorită mediului școlar insecurizant și conștientizării handicapului verbal. O altă tulburare de pronunție pe care am întâlnit-o la școlarul mic este dizartria. Aceasta nu este o tulburare de vorbire, ci numai de rostire. Deci, nu afectează vorbirea în general, ci numai vorbirea rostita, care apare disritmică, disfonică, confuză, cu o pronunțată rezonanță
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
nu provoacă abandonarea celei incorecte, creându-se o juxtapunere continuă a frazelor corect construite cu cele incorecte sau incomplete. Că și în cazul logopatului fără deficiență mintală, cele mai frecvente tulburări de limbaj la elevii școlii speciale sunt tulburările de pronunție: dislaliile simple și polimorfe și, mai rar, se întâlnesc alalii și dizartrii. O altă tulburare des întâlnită la elevii cu deficiență mintală este întârzierea în dezvoltarea limbajului. Dezvoltarea întârziată se reflectă în plan fonetic, lexical, semantic, morfologic, sintactic și oglindește
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
revistă tulburările de limbaj propriu zise întâlnite la elevii integrați, o proporție însemnată o reprezintă dislaliile simple sau polimorfe, afectate fiind sunetele din grupa siflantelor, șuierătoarelor, africatelor și vibrantei r, adică sunetele care necesită o diferențiere mai fină. Stereotipiile de pronunție defectuoasă se asociază adesea cu tulburări ale citit-scrisului. De altfel, la clasele II-IV, frecvență cea mai mare este dată de tulburările limbajului scris. Dislexiiledisgrafiile întâlnite se prezintă sub diferite forme și intensități, de la simple greutăți în citire și scriere până la
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
activitățile de educare a limbajului. Dată fiind importantă ei, trebuie punctate valențele didactico-metodice ale demersului de analiză și sinteză fonetica. Metodă fonetica analitico-sintetică de bazează pe o particularitate a limbii române, în care scrierea se realizează în același fel cu pronunția, adică scriem așa cum pronunțam (există și unele excepții). Acesta metodă are două etape: analiza fonetica și sinteză fonetica. Succesul analizei și sintezei fonetice este obținut dacă se realizează participarea simultană a multor analizatori pentru educarea atenției în actul de comunicare
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
fonetica analitico-sintetică, pentru că aceasta contribuie în mod direct la prevenirea și corectarea inversiunilor, omisiunilor, înlocuirilor de sunete/litere/silabe atât în rostire cât și în scriere. Se fac exerciții de analiză și sinteză fonetica pentru a exersă capacitatea de articulare, pronunție clară, corectă a sunetului în silaba și cuvânt. Aceste exerciții contribuie la dezvoltarea auzului fonematic, pentru ca elevii învăța să selecteze sunetul ce-l rostesc individual și, ulterior, în combinații de silabe și cuvinte paronime. Utilitatea acestor exerciții se găsește și
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
sinteză la nivel de silaba, trecerea de la silaba la cuvânt. Se insistă pe pronunțarea clară, corectă a sunetelor, silabelor, cuvintelor, fiind necesară implicarea multisenzorială în actul citit scrisului: analizatorul vizual, auditiv, verbo motor. Concomitent cu prevenirea și corectarea greșelilor de pronunție și exprimare, se are în vedere și reglarea respirației prin efectuarea constantă a unor exerciții specifice (vezi perioadă preabecedară), precum și formarea unui ritm normal de vorbire. În perioada preabecedară se pot efectua exerciții de analiză și sinteză fonetica, după cum urmează
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
chiar și în ciclul gimnazial. ● Citirea cuvintelor Pentru citirea cuvintelor, elevul trebuie să probeze anumite deprinderi: exprimarea articulata, pronunțarea clară și pe cât posibil corectă a silabelor, sunetelor și cuvintelor. Pe langă tulburările de limbaj, sunt copii ale căror greșeli de pronunție apar din folosirea unui limbaj incorect în familie (copii care spun „pane”, prăjâturî”, în loc de „pâine”, „prăjitură”). Aceste dificultăți de pronunție se reflectă negativ și în actul de scriere. 26 Pentru exersarea câmpului de citire de un cuvânt, copiii au parcurs
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
și pe cât posibil corectă a silabelor, sunetelor și cuvintelor. Pe langă tulburările de limbaj, sunt copii ale căror greșeli de pronunție apar din folosirea unui limbaj incorect în familie (copii care spun „pane”, prăjâturî”, în loc de „pâine”, „prăjitură”). Aceste dificultăți de pronunție se reflectă negativ și în actul de scriere. 26 Pentru exersarea câmpului de citire de un cuvânt, copiii au parcurs și parcurg exerciții de exersare a auzului fonematic, exerciții prin care se respectă pauzele corecte în vorbire, accentuează corect cuvintele
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
minimalizata citirea-model. Chiar dacă elevii au deprinderi corecte de citire, citirea-model le oferă ocazia de a învăța prin imitație exprimarea clară, corectă, fluenta în comunicare, intonație portivită semnelor de punctuație etc. Acest procedeu de citire-model obligă practicienii la respectare unor cerințe: pronunție clară, corectă; ton potrivit conținutului citit; intonație adecvată, corespunzătoare semnelor de punctuație; 29 citire în ritmul potrivit nivelului clasei/elevului căruia ne adresăm; antrenarea citirii conștiente prin solicitarea elevilor de a urmări (cu degetul, cu bețișorul, cu stiloul închis, cu
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
Fiecare elev va fi solicitat să extragă un jeton / jucărie, pe care o va denumi. Apoi în cor toți elevii repeta denumirea obiectului. Profesorul întreabă „Cine face așa?”. Apoi copilul solicitat pronunța sunetul/onomatopeea. Se insistă până se obține o pronunție corectă (relativ corectă). Prin imitație, toți elevii vor pronunța la început cu voce șoptita, apoi cu voce tare. Se mimează acțiunea (în limbaj mimico-gestual). Elevii vor fi solicitați să pronunțe următoarele onomatopee: șarpele (șșș), albina (zzz), vântul (vâj), trenul (ss
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]