3,949 matches
-
studiilor de electricitate. A perfecționat butelia de Leyda învelindu-i pereții în metal. A emis ipoteza conform căreia corpurile neutre din punct de vedere electric posedă simultan două tipuri de electricitate, a enunțat principiul conservării electricității și a dovedit că propagarea sarcinilor electrice este aproape instantanee. În 1752 a demonstrat că electricitatea trece mai ușor prin vid parțial decât prin aer la presiune atmosterică normală sau nu. BENJAMIN FRANKLIN și prima teorie generală a electricității În istoria electricității, Benjamin Franklin a
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
nu s-a ocupat numai de studiul electricității, preocupările lui științifice au fost de o multilateralitate impresionantă; a mai publicat încă patru lucrări din domeniul științelor naturii, în care pe lângă electricitate, se ocupă și de radiația și transmiterea căldurii, de propagarea sunetului, de realizarea detonării electrice, de hidrodinamică, de meteorologie și de alte domenii ale științei. Franklin avea mare încredere în posibilitățile științei și tehnicii, de aceea în activitatea sa el a urmărit o permanentă legătură cu practica. El sublinia că
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
mare amestec de ipocrizie și erezie pe care ni-l putem imagina. Din cauza diferențelor culturale, mijloacele de comunicare sunt limitate. Conform unui studiu sponsorizat de Departamentul Apărării, "în ceea ce privește relațiile cu lumea musulmană, problema crucială a diplomației publice americane nu este "propagarea informațiilor" și nici măcar elaborarea și transmiterea mesajului "potrivit". Este mai degrabă o problemă acută de credibilitate. Pur și simplu, nu există așa ceva în prezent Statele Unite nu au un canal de comunicație funcționabil cu lumea musulmanilor și cea a Islamului"191
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
atentă, într-adevăr, la aspectele care constituie "interesul uman", fără a fi însă, nici ea, o creatoare a acestora. Trebuie să înțelegem că mass-media, ca întreprindere comercială, este dependentă de consumarea producțiilor sale, ea fiind, cel mult, un instrument de propagare a intereselor private comerciale și politice. De aceea, considerăm că ar fi mai potrivit să vedem RP că pe o consecință a transformărilor pe care le-a înregistrat sfera publică, nu ca pe o cauză a acestora. Astfel, cunoscută strategie
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
și meseriilor corespunzătoare / 213 Capitolul 6 Legături cu practicile sociale / 221 1. Comportamente și evoluție a reprezentării / 221 1.1. Raționalizări / 221 1.2. Transformări / 226 2. Sisteme de comunicare / 228 2.1. Logica difuzării și opinia / 230 2.2. Propagare și atitudine / 232 2.3. Propagandă și influența stereotipurilor / 235 3. Raportări la contexte / 237 3.1. Modulări și poziție socială / 237 3.2. Gen, statut, rol și concepții despre grup / 240 3.3. Analogie și compensație / 247 3.4
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
accepte sau nu să își modifice concepțiile despre lume și convingerile sau să ia în considerație alternative mai contestatare. 3. Diversitatea "obiectelor" explorate 3.1. Științe, sănătate, cultură, educație 3.1.1. Cunoaștere și vulgarizare Întrebările pe marginea difuzării sau propagării științelor într-o societate sînt cele care au constituit baza lucrării lui Moscovici despre psihanaliză și a modelului teoretic ce se află în centrul acestei cărți și al multor altora. Philippe Roqueplo, în Partage du savoir (1974), propune o generalizare
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
și a concertelor; modul "muzak", fondat pe exigența comercializării, a difuzării în rîndurile unei mase seriale de consumatori; și modul "devizei", mai apropiat de dorințele de afiliere, de expresie, de amprentă personală și de recunoaștere a muzicienilor și deci de propagare (cf. capitolul 6 al acestei cărți, pentru o aprofundare a acestor forme de comunicare). 2.3. Joc și transă Nu este vorba despre a asimila, în mod stereotipic, curentele de muzică tinere și foarte populare (rock, tehno, rap etc.) și
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
Moscovici, 1976), ilustrează această perspectivă. Fiecare dintre acestea trimite la o modalitate tipică de concepere a relațiilor dintre reprezentări, publicuri specifice și formele lor, mai mult sau mai puțin instituite, de reglementare. Aceste trei tipuri sînt cel al difuzării, al propagării și al propagandei. 2.1. Logica difuzării și opinia Această primă formă cuprinde scopurile comunicării în regimurile democratice, ziarele "pentru publicul larg" adresîn-du-se unui ansamblu heterogen de indivizi, reuniți de o temă de actualitate sau o modă. Conținuturile sînt aici
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
se regăsește astfel într-o stare de indecizie relativă în privința poziției pe care trebuie să o adopte față de obiect sau de "identitate slabă" (Rouquette, 1998, p. 93). O informare mai activă nu depinde direct de modul de "difuzare". 2.2. Propagare și atitudine În acest caz, există o relație mai puternică între un aparat ideologic instituționalizat, raționant și structurat, animat de personal și de lideri spirituali. Biserica Catolică și presa ei sau alte instituții de acest tip adoptă, în fața psihanalizei, o
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
selectivă și atentă. Noțiunea de atitudine, mai marcată afectiv decît cea de opinie, se potrivește mai bine pentru definirea RS într-un asemenea mod. Presupune, în plus, existența unei ierarhii între cognițiile unui subiect și pregătirea vagă a unei acțiuni. Propagarea explică necesitatea de a comunica într-o manieră adaptată, luîndu-se în considerare particularitățile noului obiect (psihanaliza) și "primirea sa rațională" în gîndirea grupului. Finalitate este atunci de a face această teorie compatibilă, transformînd-o și integrînd-o în sistemul de valori care
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
sau mai puțin critică. O asemănare de preocupare între preot și psihanalist se opune totuși unei concepții diferite despre om. Funcția instrumentală (a educa, a propune o viziune despre lume, a exercita o presiune blîndă, dar fermă) este dominantă în propagare, spre deosebire de difuzare. "Mai mult decît constrîngător și militarizat, acest aparat este, înainte de toate, adaptativ. El explică, comentează, nuanțează ceea ce ar putea fi de neînțeles sau șocant; furnizează puncte de vedere noi care prelungesc sau redirecționează, fără a le contrazice, [pe
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
unul din extrasele, de proveniență catolică, citate de Moscovici (1976, p. 397). Re-valorizarea dimensiunii spirituale a omului sau a unei "psihologii a adîncurilor" este, de exemplu, privilegiată, în detrimentul unei lecturi atee, pansexualiste și materialiste a presupozițiilor freudiene. [Spre deosebire de modul "difuzării"], "propagarea are ca obiectiv provocarea unei conduite la toți membrii unui grup [...]. Spre deosebire de difuzare, unde este vorba întotdeauna de o incitare la luări de poziție parțiale sau "atomizante", aici remarcăm apariția unei construcții de ansamblu care își propune să acționeze în
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
întotdeauna de o incitare la luări de poziție parțiale sau "atomizante", aici remarcăm apariția unei construcții de ansamblu care își propune să acționeze în mod eficace în vederea reglementării proceselor cognitive, afective și comportamentale în privința psihanalizei [...]. Elaborată, mai complexă și abstractă, propagarea se adresează unui grup care are deja o anumită unitate, un limbaj definit și un sistem de valori proprii, dar și unei părți din acest grup, a cărei pregătire intelectuală atinge un nivel mai ridicat." Ibid., p. 401 În opinia
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
definit și un sistem de valori proprii, dar și unei părți din acest grup, a cărei pregătire intelectuală atinge un nivel mai ridicat." Ibid., p. 401 În opinia lui Rouquette am asista astăzi la o înlocuire inevitabilă a propagandei de către propagare. Prima formă ar fi mai marcată de un stil autoritar, piramidal, o cultură a convingerii "de consolidat" și prin aplicarea la o țintă "pasivă" sau net ortodoxă. Această substituire este rezultatul unei "granulații relativ recente a țesutului social" și al
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
p. 92). Extinderea unei culturi a negocierii, a luării cuvîntului în grupuri restrînse, creșterea numărului de indivizi "responsabili de ceva" sau însărcinați cu un serviciu sau o problemă, generalizarea "multiapartenenței [...] la diferite grupări, în afara apartenențelor obiective tradiționale", i-ar conferi propagării statutul de "sistem de comunicare cel mai adecvat" (ibid., p. 93) în scopurile de confirmare, interiorizare și adaptare a unor ansambluri ideale. Acest diagnostic se va completa gîndindu-ne la importanța luată de forma fluidică a comunicării, în muzicile underground (Seca
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
ideale. Acest diagnostic se va completa gîndindu-ne la importanța luată de forma fluidică a comunicării, în muzicile underground (Seca, 2001), foarte gustate de tînăra generație. Acest sistem se apropie de scopurile propagandei, cu menținerea în paralel a obiectivelor vagi de propagare și difuzare. Aceste ultime trei moduri sînt, în consecință, idealtipice. Pot fi combinate și utilizate diferențiat în funcție de contexte, în practici concrete de comunicare organizate sau în raport cu societatea mai globală. Pierderea de influență a doctrinelor și dogmelor (religie, ideologii politici) în
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
degrabă activarea formelor hibride a practicilor comunicative. 2.3. Propagandă și influența stereotipurilor O funcționare rigidă a relațiilor sociale și un obiectiv de ciocnire de idei (problema "adevărului" și "falsului", a "autenticului" și a "alienatului") caracterizează acest model. Apropiat de propagare prin încercările sale de reînnoire a semnificațiilor atribuite obiectului RS, obiectivul său este mai concret: a crea și a întări informațiile care servesc instituția prin folosirea repetată a stereotipului. Rouquette evidențiază trei obiective "tehnice" privitoare la propagandă. • În primul rînd
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
dependent de alți factori și constituie un fel de armatură retorică a discursurilor propagandiste, al căror fundament conformizator se sprijină pe o cultură tradițională, cîteodată mistificată, și o memorie comună, vie și vivificată în toate felurile. Contrar raționamentului integrator al propagării, propaganda implică o schematizare voluntară, menită să declanșeze reacții pasionale, și o înțelegere dihotomică, finalizată intelectual. "Astfel, a vorbi despre psihanaliză nazistă, mistificatoare, a apropia teoria instinctelor și rasismul hitlerist sau anti-negru, fără a parcurge toate lanțurile necesare de raționament
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
partidului și a diferențierii sale de informațiile respinse în celălalt cîmp (american, capitalist, al managementului participativ, al științelor sociale aplicate). O analiză a conținutului din presă din anii șaizeci arată că organele comuniste de informare aveau să treacă spre modul "propagare" în descrierea lor mai fină și mai prudentă a psihanalizei (ibid., pp. 479-493). 3. Raportări la contexte 3.1. Modulații și poziție socială Nu ne putem mulțumi cu o abordare care stabilește existența hărților de idei comune unui ansamblu social
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
se studiază. Caracterizarea în același timp proiectivă, afectivă și cognitivă a unui asemenea fenomen este confirmată. Atitudine: componentă a unei RS, ce descrie în principal orientarea afectivă, evaluativă față de obiect, structurat într-un ansamblu ierarhic de opinii, tipic pentru modul "propagare" de construire a unei reprezentări, și definit ca o predispoziție la acțiunea unui subiect. Atribuire: elaborare cognitivă (schemă cauzală sau de eveniment) care servește producerii unei explicații pe marginea relațiilor interpersonale sau a originii unui fapt, din punctul de veder
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
de finalități financiare, comerciale, politice, ideologice sau distractive. Sînt reperabile trei tipuri: unul axat pe ținta unei mase seriale și a opiniei care o reprezintă minimal (difuzare); celălalt organizat pe reglementarea atitudinală a informației la un grup ierarhizat și informat (propagare); și ultimul implicînd asimilarea stereotipică a datelor pentru un grup de adepți, militanți sau soldați care caută resurse mintale pentru a combate un inamic real, imaginat sau imaginar (propagandă). Sisteme "central"/,,periferic": ierarhizare în două structuri complementare ale unei reprezentări
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
271 Prejudecată, 24, 37, 84-86, 90, 119-120, 122, 213-214, 253, 290 Prescripție (funcție a), 117-119 Presiune la inferență, 75, 221-225 Principiu generator/ organizator, 68-70, 166-181, 190-193, 287 Privire terță, 50-61, 289 Proeminență, 194 Propagandă, 46-47, 229, 234, 235-237, 251, 290 Propagare, 67, 83, 150, 229, 232-234, 236, 237, 284, 290 Prototip, 75, 96, 101, 140, 187, 217, 245, 248, 287, 288 Punere în discuție (metodă a), 196-197, 199-200 R Raționalizare, 120, 214, 221-227, 257-258, 283, 288 Recunoaștere (criterii ale), 74-83 Regrupare
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
celorlate forme existente. 2. Metamorfoză: Noile media nu apar spontan și independent ele emerg gradual din metamorfoza mai vechilor media. Când apar forme noi, cele vechi tind să se adapteze și continuă să evolueze mai degrabă decât să moară. 3. Propagare: Formele emergente de medii de comunicare propagă trăsăturile dominante ale formelor anterioare. Aceste trăsături sunt trecute mai departe și răspândite prin coduri de comunicare numite limbaje. 4. Supraviețuire: Toate formele de medii de comunicare precum și întreprinderile media sunt constrânse să
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
informații online". Importanța acestora rezidă în caracterul lor de "fluidizare prin îmbogățire" și de "perpetrare" a limbajului natural. Desigur, fenomenul îmbogățirii limbajului (sau limbii) prin acronime nu reprezintă o noutate. Elementul de noutate este mai degrabă reprezentat de viteza de propagare, înmulțire și penetrare în cercurile de utilizatori ai fenomenului pe care îl numesc aici catalimbaj. Un caz particular al "esențializării" limbajului este reprezentat de ceea ce putem numi "acronime recursive": de pildă, numele companiei "Cyganus", care înseamnă Cyganus, Your GNU Support
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
precum solidaritatea cu Lumea a Treia și combaterea șomajului. De cealaltă parte, UPSCE trebuia să propage viziunea socialistă în rîndul cetățenilor și al instituțiilor europene. Mijloacele privilegiate erau mass media și militanții partidelor naționale. De notat totuși că efortul de propagare a poziției social-democrației europene este unul slab. Mass media nu sînt folosite cu adevărat, iar militanții și mai puțin! Reiese clar din aceste propuneri că miza consta în unirea forțelor social-democrației pentru a influența cursul construcției europene. La mai puțin
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]