1,651 matches
-
nelucrativă decît pentru că țăranii de pe domeniul său îl hrănesc. Țărani deseori reduși la serbie; în schimbul dreptului de folosință pe care-l dețin, ei dau seniorului redevențe în bani și în natură, efectuînd în plus și diverse munci. ■ Biserica, ea însăși proprietară a unor imense domenii funciare, intră și ea în procesul de feudalizare, disciplina și moravurile ei îndulcindu-se, odată cu intervenția crescîndă a laicilor în numirea episcopilor și abaților. Biserica, însă, încearcă să îmblînzească brutalitatea societății feudale prin instituții precum Pacea
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
auzit? spune Danny mohorât. — Ce să auzim? — Doamna Watts scoate apartamentele la vânzare. — Cum? Mă uit la el. Pe bune? — Imediat ce ne expiră contractele de închiriere, ne aruncă în stradă. — Dar nu poate să facă una ca asta! — Ea e proprietara. Poate să facă orice are ea chef. — Dar... Mă uit la Danny îngrijorată, apoi mă întorc spre Luke, care pune niște hârtii în servietă. Luke, ai auzit? Doamna Watts vinde apartamentele! — Știu. — Știai? Și de ce nu mi-ai spus? — Scuze
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
lui Marcian, născută în preajma "coșurilor de fabrici, în miez de uzine", aduce în prim-planul scenei un actor nou. Pretextul muzical devine manifest și se umple de promisiunile unui atașament tacit (exprimat, deocamdată, cu delegație, de interesul pentru bunurile noii proprietare): "Curiozitatea lui Marcian fusese curînd deșteptată de atîtea lucruri noi. Elena ar fi voit să împiedice șuieratul sirenelor și vîjîitul mașinilor, dar Marcian găsea în ele nu numai amuzamentul unui copil mare pentru o mare jucărie, dar și anume armonii
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
fost ca instituțiile europene să înțeleagă că europenizarea societății românești putea fi benefică atât pentru români, cât și pentru toți europenii numai dacă răspundeau trebuințelor reale ale românilor. În europenizare, un rol important îl aveau și îl au companiile multinaționale, proprietare ale industriei și ale resurselor naturale din România. Procesul de europenizare a continuat, însă în privința tuturor țărilor fost comuniste ale Europei Centrale și de Est, până la integrarea lor în Uniunea Europeană au existat și unele ezitări. Astfel, după o fază inițială
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
inteligibilitate" care, în multe cazuri, derivă din cunoașterea practică și o fac să își piardă toate forțele argumentative și probatorii, dizolvându-se în "realitățile substanțiale", ridicate pe nedrept la rangul de explicație. De exemplu: burghezia, concepută la Marx ca fiind proprietara mijloacelor de producție în secolul al XIX-lea, se afișează în zilele noastre sub forma artizanilor capitalismului economic contemporan, fără ca aceștia să fie neapărat proprietari ai mijloacelor de producție (Hamel, 2010, p. 141). Sociologia se apropie, din acest punct de
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
simplu un bun motiv de a mai face mișcare, pelerinii invocându-l ca motiv serios („dau și eu o fugă aproape, până la magazin, să iau o cafea”) pentru a-i îndupleca pe jandarmi să le permită ieșirea din rând. De la proprietara magazinului, o femeie înaltă și uscată, cu o privire autoritară aruncată fulgerător pe deasupra ochelarilor demo dați, cu ramă groasă, nu izbutesc să aflu nimic. Dar nimic, nu reușesc să-i adresez întrebarea cea bună, totul i se pare simplu și
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
pierdută că nu poate, cu ce mai aduce ea smântâna la piață ? Vasul a fost achiziționat în cele din urmă de o pictoriță, l-am revăzut în atelierul acesteia. Am întrebat-o curios cum a reușit să o convingă pe proprietară, „simplu”, a spus pictorița, „i-am cumpărat unul din plastic. I-am spus că este mai ușor de transportat și nu se sparge”. Revin, după 16 ani de absență, iar Curtea de Argeș îmi lasă impresia unui orășel de provincie sărac, ce
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
au reflectat evenimentul în timpul jurnalelor de seară : vorbeau de o mare masă de pelerini, imaginile erau atent selectate din montaj, pe când timpul de așteptare efectiv nu a depășit niciodată o oră, o oră și jumătate. Ultimul dialog îl port cu proprietara unei librării- papetărie, afacere de familie, un loc unde găsești totul și nimic, de la pixuri și creioane cu gumă la romane de dragoste. Pare destul de surprinsă că cineva dorește să cumpere un carnet de note de mici dimensiuni la ora
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
fugară : depozit de obiecte religioase, un pat pliant, aragaz de voiaj, o pătură, mai multe lanterne agățate de tavan, chiar și un generator de curent electric aruncat într-un colț. Doresc să fotografiez această veritabilă Arcă a lui Noe, dar proprietara a sesizat indiscreția mea, așa că închide ușa cu un gest grăbit, nervos chiar. Poate că ar mai trebui spus că pe parbrizul microbuzului era poziționat un carton pe care era scris, cu creioane colorate, „ofer înmatriculare rapidă Bulgaria, telefon XXX
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
un cunoscut restaurant-autoservire de tip „împinge tava” aflat în imediata apropiere a Bisericii Sfântul Gheorghe cel Nou din București, acolo unde se organizează acum micropelerinajul de Sfântul Nicolae, în decembrie. Pelerinii prezenți erau bineveniți doar în postura de consumatori, dar proprietara locului nu făcea nici cel mai mic gest de „întrajutorare” față de aceștia. Cel mai vizibil semn al relațiilor de ostilitate față de massa pelerină din apropiere mi s-a părut a fi prezența într-o curte adiacentă a trei câini fioroși
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
ci, dimpotrivă, s-au desființat o serie, în frunte cu casa memorială a marelui savant de renume mondial Henry Coandă. Este de-a dreptul strigător la cer felul cum pune problema Dina Cocea în acest articol, acuzându-mă pe mine proprietara legală a acestor bunuri, lăsate mie prin testament de soțul meu N.D. Cocea și pe care le-am păstrat tocmai în vederea acestui scop de impietate și necuviință, iar brutala confiscare de către autorități este calificată un autentic act de cultură. Pentru
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
îndrepte către Florida, neștiind că uraganul are aceeași rută! Se presupune că nava a naufragiat între orele 8 și 9 ale dimineții de 10 septembrie 1919 cu 500 de pasageri la bord, între localitățile Havana și Las Villas. După naufragiu proprietara vasului, compania Pinillos, a cerut firmei Lloyd's plata asigurării. Lloyd's conform uzanțelor, a solicitat companiei Pinillos o "mostră" din corabia scufundată, în cazul inexistenței acesteia proprietarii urmând să primească asigurarea după trecerea a... 99 de ani de la dispariția
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
Cuza murise în exil, unul dintre fiii săi se sinucisese, al doilea murise bolnav de ftizie! Și ultimii locatari fuseseră atinși de "blestem”: după dispariția domnitorului, unul dintre fiii săi (Alexandru A. Cuza) se căsătorise cu Maria Moruzzi, care devine proprietara palatului prin testament. După decesul lui Alexandru A. Cuza, Maria (nora domnitorului) avusese o idilă cu Ionel I.C. Brătianu, fiul celui care-l detronase pe Cuza. Urmașul lor, Gh. I. Brătianu - ilustru istoric, mare patriot, avea să piară (în închisoarea
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
mă îngrijorase cu niște nori urâți, se îndreptase pregătindu-se ultima zi caniculară a anului. Atent la aspectul localității pedalam trecând pe lângă biserică, spre școala veche, căreia recunoscândui-se calitatea de monument istoric mă duceam cu gândul la membrii familiei Zarifopol, proprietara de drept a conacului-școală. Unul dintre ei, Paul Zarifopol, se căsătorise cu Ștefania Dobrogeanu- Gherea și fusese prieten cu Ion Luca Caragiale, cu rudele poetului Dimitrie Anghel. Purtase corespondență cu Constantin Dobrogeanu-Gherea, Cella Delavrancea, Dimitrie Gusti, Alexandru Rosetti, Cezar Petrescu
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
care au urât-o, de cartea pe care au prigonit-o, de mâna înlocuitorilor de carte sub călcâiul cărora au pus țara și Cartea. Elena Ceaușescu a murit chiar de o pagină a Micului Dicționar Enciclopedic. În „apărarea” de care proprietara Cabinetului 2 a avut parte la Târgoviște există și episodul în care este acuzată că și-a falsificat data de naștere din MDE spre a nu se vedea că e mai bătrână ca Nicolae Ceaușescu. Când poți fi trimis în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
-
în posesia bunurilor libere de episcopat este o nedreptate și un abuz de putere dacă un rege vrea să facă acest lucru din proprie autoritate, iar nu datorită unui privilegiu care i-a fost acordat de către Biserică, fiindcă Aceasta este proprietara bunurilor sale. Justiția spunea că regele prin propria sa autoritate putea să-l învestească pe Episcop cu bunurile feudale; astfel încît proprietatea directă a acestor bunuri să rămînă întotdeauna de partea principelui, iar feudatarul să nu aibă decît uzufructul. Dar
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
afla sala noastră de repetiție), ca să ne individualizeze printre multe alte trupe ale „La Mamei“ care circulau prin lume. Invitația din Franța a venit la momentul oportun. Cam la cincisprezece kilometri de La Rochelle se afla ferma La Vallée, a cărei proprietară era doamna Vallin, o fermieră robustă și plină de bună dispoziție, care nu numai că Întreținea proprietatea destul de vastă, dar și gătea zilnic pentru treizeci și ceva de actori, gălăgioși și mai ales flămânzi, plus copii și animale. Câinele meu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
de lume ahtiate și nesătule ca niște Messaline, dezinteresate și făcând artă pentru artă. Iar antreprenoarele acestor femei erau acele odioase factorițe, precum surorile Bă dulea, care din pezevenglâcul lor de o viață Întreagă s-au ales la bătrânețe ca proprietare respectate ale blocului elegant din strada Jules Michelet, vecin cu mine și prin fața căruia, ori de câte ori trec zilnic, Îi socotesc În gând cărămizile, care numai că n-au glas să ne spună câte cazne amoroase, câte oftaturi minci noase și câte
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Cum să nu-mi amintesc! Dar nu înțeleg ce cauți aici?! - Oare nu aș putea pune și eu aceeași întrebare? - Eu locuiesc aici. - Dacă e așa cum spui tu, te rog fă-mi o favoare! - Bine, te ascult. În aceeași clipă proprietara ieșise din casă să-l întâmpine. Carlina o întrebă: - Vă este cunoscută persoana? - Da, bineînțeles. Locuiește la fiica mea, tot pe această stradă, câteva case mai încolo, vreo patru-cinci. - Imposibil, e de necrezut. L-am mai întâlnit pe acest individ
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
întrebă: - Vă este cunoscută persoana? - Da, bineînțeles. Locuiește la fiica mea, tot pe această stradă, câteva case mai încolo, vreo patru-cinci. - Imposibil, e de necrezut. L-am mai întâlnit pe acest individ. În timpul discuțiilor celor doi, Carlina înțelese că fiica proprietarei nu se afla în localitate. Acum avea să locuiască sub același acoperiș cu ea. Era prea de tot. Pământul să fi fost de vină că-i rotund, sau lumea e prea mică? Se întrebă cine oare o urmărește, destinul sau
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
Pământul să fi fost de vină că-i rotund, sau lumea e prea mică? Se întrebă cine oare o urmărește, destinul sau ghinionul, căci de dragoste nu putea fi vorba. După ce îl întâmpină cu căldură pe musafirul nou venit, bătrâna proprietară îl pofti să intre pe ușa casei, iar Leon intră cu și mai multă plăcere când o văzu pe Carlina. Când îl invită să rămână la ea, el acceptă bucuros. Leon îi zâmbi politicos și se comportă la fel de deschis și
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
După versiunea relatată de Iacopo da Varazze, În faimoasa culegere Legenda aurea (secolul al XIII-lea), Maria Magdalena aparținea unei familii Înstărite. Tatăl ei se numea Syrus, iar mama Eucharia. Era sora lui Lazăr și a Martei. Maria Magdalena era proprietara unui castel din Magdala; Marta deținea casa din Betania, iar Lazăr stăpânea o bună parte din Ierusalim. Scăldându-se În bani, tânăra aristocrată ducea o viață de plăcere și desfrâu, până când Îl Întâlnește pe Isus, care o convertește. Extraordinara ei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
de scrupule ale unor negustori incalificabili, combinate cu egoismul carieristic al unor savanți, care n-au suportat ideea că alți confrați ar putea ajunge Înaintea lor cu ochii pe manuscris au fost fatale Codexului Tchacos (numit astfel după numele actualei proprietare, Frieda Nussberger Tchacos). În 1979, chiar și În 1981, declară câțiva martori oculari de Încredere, codexul respectiv se afla Într-o stare foarte bună de conservare, toate paginile fiind perfect lizibile. În 2001, când a ajuns la Fundația Maecenas din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
condamnat pentru „spionaj în favoarea Vaticanului“ și mort la Jilava, în 1954. Este cunoscută sentința de condamnare dată în procesul Ecaterinei Bălăcioiu-Lovinescu: „Dosar 113 664, vol. III din Dosar 73/1959 Sentința nr. 28 din 12 februarie 1959 [...] Bălăcioiu Ecaterina (fostă proprietară a circa 190 de hec tare) începând din 1947 și până la arestare a ascultat cu regularitate emisiunile instigatoare ale posturilor de radio imperialiste și în special emisiunile Postului de Radio Paris, unde funcționa în calitate de crainică pentru emisi unile în limba
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
viză pentru doctorat. Pe scurt, am asistat de la ora 8 la 2 la inventarul făcut bibliotecii și întregii case, care va trece în posesia statului. Se confiscă și bunurile mele, adică mobilele, totul, totul, pentru că nu am acte doveditoare că proprietara sunt eu. Actualmente sunt desemnată „custode“ provizoriu al lucrurilor tale. [...] Ly e vitează și curajoasă, muncește cu spor; nu-ți fie teamă pentru ea: deși e în vârstă, se descurcă. Fii demnă de numele pe care-l porți și de
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]