150,059 matches
-
Autoarea analizează cele două discursuri paralele din ultimele romane ale scriitorului fără să dea prioritatea nici celui istoric - umanist, nici celui religios. Protestează însă împotriva "științei literare religioase ruse", exclusiviste, care adesea ignoră pur și simplu mesajul estetic fundamental și propune relevarea complexă, totală a imaginii realității în operă. Comunicările participanților români au făcut o impresie favorabilă, declanșînd, efectiv, un dialog internațional de înaltă ținută. Cornelia Cîrstea a stîrnit interesul auditoriului cu lucrarea sa Fenomenologia fericirii la F. Dostoievski și N.
Dostoievski la Budapesta by Albert Kovacs () [Corola-journal/Imaginative/9060_a_10385]
-
importanți din literatura română, surprinzând la fiecare felul cum a fost receptat de critică. Găsește, în însăși structura operelor, perspective noi de a-i citi pe autorii pentru care timpul nu mai e un avantaj în apropierea față de cititori. Nu propune răsturnări de canon, îndreptările sale vizează mai ales nuanța, caracteristicile subtile ale creațiilor. Creangă e un mare scriitor și pentru că stăpânea "arta despărțirii": "[...] Creangă scrie splendide pagini despre copilărie și de-ale copilăriei pentru încântarea adulților; așterne pe hârtie țărănii
Câteva sinteze by Tiberiu Stamate () [Corola-journal/Imaginative/9270_a_10595]
-
cunosc pe poet, statornice și oarecum suprapuse: adolescența și bătrânețea adolescentului îl apropia de inspirația funerară a lui Trakl, adolescența întârziată înfățișa un adult cu încântătoare candori. Primele poezii prezentate spre publicare aduceau așa de puțin, prin 1956, cu ce propunea pagina literară a vremii, încât redactorii amuțeau, cedând numai fiindcă intuiau că diferența nu venea dintr-o provocare, ci din adâncul unei structuri. O înțelepciune milenară, dar al eredității, se placa la Petre Stoica pe o continuă ciocnire cu realitatea
Ultimul spectacol by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/9237_a_10562]
-
insul își caută fața în acele prezențe care-și păstrează forma, obiectele, umilele lucruri devine cum nu se poate mai firească. Mai cu seamă când omul se simte vechi într-o lume care se reclamă nouă, cum pe sine se propunea comunismul. Om vechi, dar nu învechit - deosebirea este enormă - omul vechi bucurându-se de simțuri nepoluate. Potrivirea dintre omul vechi și poet are tradiție: ambii evocă. Dintru început, apoi pe mari întinderi, înainte de a ruspeta revendicativ/vindicativ, lirica lui Petre
Ultimul spectacol by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/9237_a_10562]
-
Realul poetic reprezintă trezirea din automatismele standard. Odată generat, el are valențe de regenerare ontologică. Aceste valențe se transmit și conștiinței receptoare. În ultimă instanță, mesajul liric, odată receptat regenerează umanul, prin insolitare semantică: " O altă (s.a.) imagine a lumii, propusă nouă de către poet, ca rezultat al unui alt raport între eul liric și univers, invită imperios pe cititor să recționeze sufletește altfel (s.a.) în fața operei estetice, îl obligă la o trăire originală (s.a.) a contactului cu obiectul estetic". Mesajul liric
Șt. Aug. Doinaș, teoretician al poeziei by Aurel Pantea () [Corola-journal/Imaginative/9324_a_10649]
-
este posibilă numai prin eliberarea „din condiția sa de contur”, dar ea nu se produce decât la nivelul sentimentelor. Mai mult decât În alte studii consacrate acestei probleme, George Popa recurge la idealitatea Cătălinei, reinterpretând de fapt dichotomia formă/fond propusă de Eminescu În cazul acesteia. Din sublimările lui George Popa rezultă că fata de Împărat este promisă prin frumusețea ei „prealuminii astrale”și că această ființă aleasă este frumusețe unică Între pământene, lună Între stele pe plan sideral și fecioară
Luceafărul Într-o lumină nouă. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Voica () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1557]
-
referim la prima parte a poemului, vom constata că la sfârșitul său imaginea este alta. Fondul se dovedește mai puternic decât forma În cazul Cătălinei, iar transcendentul și contingentul două realități care nici măcar nu se pot interfera. Dar George Popa propune o interpretare cu totul personală, În care „făptura Cătălinei se Întrupează din luminozități care nu sunt de natură simplu fizică, ci mai ales de esență spirituală”. Astfel Încât ” Ea este un arhetip, o idee primordială a frumosului: și este o frumusețe
Luceafărul Într-o lumină nouă. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Voica () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1557]
-
sunt urmate de versiune engleză), urmează al treilea capitol (și ultimul) de negăsit În vreo carte anterioară. El este așa dar originar, iar prin titlul propus: Eliberarea dincolo de dincolo, ca și prin subtitlul incitant: Luceafărul - poem neterminat, George Popa ne propune o interpretare proprie a ultimelor concluzii ale celui mai de seamă poem eminescian. Iubirea Înțeleasă ca „aspirație supremă”, devine pentru sinele poetului modalitatea „de a se elibera de o lume neizbutită și neprimitoare”, dar și trecerea spre „radicala eliberare metafizică
Luceafărul Într-o lumină nouă. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Voica () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1557]
-
e-al său nume. El doar atinge „pur și sfânt/ Suprema libertate” și ajunge să fie imaginea În oglindă a lui Eminescu, o oglindă cu suprafața ei argintie plină de semnificații. Prin studiul său Luceafărul, Treptele spiritului hyperionic, George Popa propune o nouă perspectivă asupra capodoperei eminesciene, străbătând adică o distanță uriașă În absolutul etern.
Luceafărul Într-o lumină nouă. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Voica () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1557]
-
eu în continuare. Ion Barbu disocia, într-un articol (nu mai știu dacă matematic), între problemele pe care noi le punem și acelea care ni se pun. Problemele pe care mi le pui și/sau temele pe care mi le propui, în ocurență, sunt foarte dificile pentru mine, din, cel puțin, două motive: primul ar fi că eu sunt "comic" neteoretic, ci spontan; al doilea, consecutiv celui dintâi, că intuiția prevalează, în cazul meu, asupra analizei. Lucrez cu emisfera dreaptă! E
Gheorghe Grigurcu în dialog cu Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/8941_a_10266]
-
se referă la voiajul în avion, de-a lungul cerului sovietic, prin, pasămite, 1946, a unui tovăraș de drum cu pălărie: "De la Nistru la Amur,/ Petru Groza, în carlingă,/ Nu avea atâta cur/ Cât ar fi dorit să lingă." - Îți propun să insiști asupra lui Marin Sorescu, un soi de, aș zice, Jacques Prévert băștinaș, ridicat, nu numai ca dramaturg, ci și ca poet, la cele mai înalte cinuri literaricești... - Nu mi s-a părut, nicicând, un alt Prévert; pentru că ceea ce
Gheorghe Grigurcu în dialog cu Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/8941_a_10266]
-
aici, continuarea sa devenea însă odată cu trecerea timpului dureroasă, dramatică, închipuind dimensiuni tragice când Ivan Mihailovici avusese curajul să-și spună adevărul: Iar după ce aș lua-o, aș bea-o!" El nu are însă sentimentul și nici apetența tragicului, așa că propune un armistițiu: Dacă mi-o dai, îți jur că nu o beau toată astă-seară." (...) Marfa Stanilova apăru, ca de obicei, după cel de-al doilea păhăruț. "Car'va'zică e unșpe. Că greu mai trece vremea asta!" gândi Saproșkinov privind
Gde Buharest by Constantin Stan () [Corola-journal/Imaginative/9125_a_10450]
-
precum hansel și gretel căzuți cuminte în hăul vrăjitoarei cu un singur ochi firește tu știi că o fabrică de chibrituri poate oricând exploda în noi pe timp de două săptămâni o să ne sincronizăm ceasurile la ora opt fix a propus el și o să șoptim versurile cele mai incitante unei curgeri de apă vie în casă sau în oraș sau în pădure folosind un izvor-oglindă să ne conducă despărțiți de elemente dar antrenați de mistici să ne întrepătrundem cei doi își
Ospățul alchimic by Ruxandra Cesereanu and Andrei Codrescu () [Corola-journal/Imaginative/9745_a_11070]
-
cartea sa ca un proces ce nu prea marșează la încercările noastre de a-l stăpîni, de a-l sistematiza. Și, totuși, este supusă procesului de sistematizare, necesar într-o scriere de acest gen, sistematizare ingenioasă și savantă care nu propune stavile artificiale pentru înțelegerea acestui proces liber și larg, fără limite și granițe. Și, deloc întîmplător, Cornelia Cîrstea încheie volumul al III-lea cu teatrul modern și cu Cehov. Deschiderea și anvergura îi sînt asigurate cărții și de o optică
Trilogia romantismului by Elena Loghinovschi () [Corola-journal/Imaginative/9660_a_10985]
-
să precizez din capul locului că nu am fost vreodată membru al vreunui partid, nici din țară și nici din străinătate, deși o astfel de apartenență este singura cale ca ceea ce spui să fie cu adevărat ascultat. Mi s-au propus poziții Înalte, În care se aveau Însă În vedere nu atât contribuția, cât girul meu. A fi Înregimentat presupune a trebui să fii de acord nu numai cu linia, ci și cu detaliile aplicării liniei la care ai aderat. Cum
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
luat În Hollywood de Lucia Hossu Longin. Potrivit agenției Agerpress, se consideră că acesta a contribuit la demolarea imperiului sovietic și a lui Ceaușescu mai mult decât Walesa, Havel și chiar Papa Ion Paul al II-lea. (Interesant, s-a propus ca ”Testul Pacepa” să fie folosit pentru determinarea gradului de anticomunism). Un mare român pe care l-am cunoscut prin familia Fonta, la Alba Iulia, a fost Ion Gavrilă Ogoranu, conducător al rezistenței anticomuniste În Făgăraș și autorul volumelor de
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
asemenea faptă nu-ți schimbă pentru totdeauna cursul vieții, nu devii și tu, dintr-un ins imaculat, senin, un ins cu grele vini și cu somn întrerupt de coșmaruri? Ba da, mai cu seamă dacă, încă din copilărie ți-ai propus, la îndemnul tatălui tău, să-i iubești pe semenii tăi ca pe tine însuți. (Fragment din romanul Relatare despre moartea mea, în curs de apariție la Editura Polirom)
Măștile by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/9337_a_10662]
-
Genesen an die Gottheit, in der lydischen Tonart. Ar vrea să reasculte acest quartet și îi promit că-i voi aduce un cd cu opus 132 cînd vin la Sibiu, în mai. Nu ține să aibă toate quartetele, cum îi propun, dar se bucură că va primi, făgăduite mai demult, toate sonatele de pian ale lui Beethoven cu Richard Goode. Aproape că mă umilește - dar, în același timp, mă umple de bucurie admirativă - precizia cu care-și amintește el acest roman
O pagină de jurnal despre Mircea Ivănescu by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/9770_a_11095]
-
eschivarea și pasivitatea lui concretă, antiprofesionalismul, alterarea textelor clasice și plagierea edițiilor, mă-ntreb dacă nu cumva - odată cu evoluția mentalităților întemeiate pe asocierea ignoranței cu spiritul de gașcă, cu superficialitatea și cu dezinteresul intelectual - scopul pe care mi l-am propus inițial a devenit zadarnic. Sau poate, în ceea ce mă privește, a fost vorba de încă o zădărnicie din multele zădărnicii non-profit cu care mi-am amăgit zilele vieții mele de cărțar? S-ar putea... Dar pare-mi-se că sunt
Zădărnicie? by G. Pienescu () [Corola-journal/Imaginative/9987_a_11312]
-
într-o prelegere din 1939, savantul . Iar printre acești „perseverenți”s-a numărat chiar el, acestei însușiri adăugându-i-se o gândire științifică de profundă originalitate. Puțini oameni de știință de pe glob se pot mândri cu faptul că au fost propuși de două ori să primească Premiul Nobel; printre acești rari între rari se numără și fizicianul român Ștefan Procopiu. Născut la Bârlad, a urmat liceul în orașul natal, terminând primul în clasificarea finală. Urmează fizica la Iași (1902 -1912). În
Ștefan Procopiu. In: În pas cu Știința by Andrei Pavel () [Corola-journal/Science/1312_a_2895]
-
determinat geodezicele unei suprafețe de rotație. A arătat că cicloida este o curbă brahistocronă, cuastica ei este tot o cicloidă și a calculat causticele diferitelor curbe. A introdus noțiunea de traiectorie de unghi și a stabilit ecuația lănțișorului (1691), problemă propusă de fratele lui Jacques în 1690. Deși a scris multe lucrări fundamentale principala sa operă este considerată a fi Analyse démontrée (1708). Simultan cu Leibniz au integrat formal expresii imaginare după reguli pentru expresii reale (1702), moment ce marca începutul
Johann I Bernoulli. In: În pas cu Știința by Doina Camerzan () [Corola-journal/Science/1312_a_2897]
-
-o sincer imediat. Locuința mea era la capătul care dă spre stradă un balconaș folosit mai degrabă pentru a depozita diferite obiecte ieșite din uz: pe polița de sub măsuța din mijloc, vrafuri de reviste și publicații vechi pe care îmi propuneam mereu să le mai răsfoiesc; peste dulăpiorul metalic sprijinit de peretele din fund, cu rafturile înțesate de pungi din plastic, fotografii de acum 50 de ani, ustensile de primă necesitate ale fostului meu soț - ciocane, șurubelnițe, cuie și cuișoare, cîrlige
Răzbunarea porumbiței by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/9841_a_11166]
-
pentru noi, spre a ne face părtași dumnezeirii Sale, luând ca punct de plecare scrierile Părinților răsăriteni cuprinse în cele douăsprezece volume de Filocalie românească, traduse de Părintele Profesor Dumitru Stăniloae. Dintru început trebuie precizat că Părinții filocalici nu-și propun să dezvolte o dogmatică sistematică, ci prezintă pe Dumnezeu ca țel al vieții creștine, ca Persoană ce revarsă dragostea Sa asupra creației și asupra omului, chemându-l pe acesta să se împărtășească de ea. Scopul lor nu este de a
Cunoaşterea lui Dumnezeu la Părinţii filocalici. In: Învăţătura filocalică despre Întruparea Domnului Hristos by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/146_a_135]
-
Ex. nr. 3: Motivul muzical enescian poate fi derivat/dedus din melosul bizantin<footnote I. Popescu-Pasărea, după N. Apostolescu - Laudă, suflete al meu, gl. V, în: Cântările Sfintei Liturghii, p. 88, s. 1. footnote> Simplitatea arhaică a motivelor muzicale inițiale propuse de către Enescu în Preludiu, lasă loc pentru dezvoltarea ulterioară a acestora. În viziunea enesciană o primă dezvoltare a motivului inițial, se realizează prin păstrarea nucleului motivic și atașarea anterioară și posterioară a unor elemente melismatice. Ex. nr. 4: George Enescu
Interdependenţe structurale şi stilistice între folclorul românesc şi muzica bizantină, în Preludiul la unison de George Enescu. In: Revista MUZICA by Stroe-Vlad GHEORGHIŢĂ () [Corola-journal/Science/244_a_482]
-
constă în două rețele RC în Ț puse în paralel. Pe langă configurația de bază realizată doar cu componente pasive se pot implementa și soluții de filtre active atașând rețelei RC unul sau mai multe AO. Lucrarea de față își propune să testeze diverse soluții de filtre Notch și să facă o comparație între caracteristicile frecventă-amplificare ale acestora.
STUDIUL COMPARATIV PRIVIND RANDAMENTUL FILTRELOR NOTCH PENTRU REJECTIA BRUMULUI DE RETEA by VLAD DAFINESCU () [Corola-journal/Science/84116_a_85441]