4,641 matches
-
subliniem faptul că aceste studii internaționale sunt realizate exact pentru a evalua calitatea sistemelor naționale de învățământ. Pe de altă parte, este destul de vizibil chiar și din tabelul anterior că performanțele elevilor, în comparație internațională, depind în mare măsură de prosperitatea țării, măsurabilă prin PIB. Această corelație subliniată insistent de autorii raportului național al studiului PISA+ 2000 este valabilă pentru comparația dintre țările OECD și cele nemembre OECD, însă nu mai este atât de convingătoare dacă ne restrângem la țările OECD
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Altfel spus, este momentul decuplării metodei extensive de folosire a naturii pentru dezvoltare economico-socială și de a pune cunoașterea la muncă. La nivelul ecosistemelor de pe Pământ, cel mai mare factor de diferențiere este cunoașterea, mai bine zis, folosirea cunoașterii pentru prosperitatea generală. Folosirea intensivă a cunoașterii este atributul ființei umane. În cea mai mare parte a timpului, nu conștientizăm acest lucru și căutăm beneficii iluzorii. Avem doar o Planetă la dispoziție, iar managerierea zilnică a resurselor ei a devenit o sarcină
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
al convergenței În dauna concurenței acerbe, al emergenței În pofida performanței cu orice preț, creșterii calității În detrimentul sporirii stocurilor și așa mai departe. Din nefericire, trăim Într-o mentalitate inflaționistă. Din punct de vedere psihologic, această abordare inflaționistă este promotoarea falsei prosperității: nevoia de bani mai mulți cu mai puțin efort, dorința de poziții ierarhice superioare cu expertiză mai redusă, mai multe titluri cu mai puțină educație. Pare că funcționează, dar perioada pe care o traversăm ne dovedește contrariul. Probabil, acesta este
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
este locul unde Platon este cel mai îngăduitor cu principiile democratice. De aici încolo se construiește un model bazat pe competența individului de a conduce, pe abilitatea lui în arta „țesutului” având ca materie primă membrii comunității și ca scop prosperitatea comună. Dar suntem totuși departe, mult prea departe de o societate democratică bazată pe libertate și pe drept individual, pe care noi o considerăm astăzi de dorit. Idealismul politic platonician a declanșat și reacții critice, din perspectiva teoriilor realiste și
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Mcguire, 1976; Simonton, 1977c; Yuasa, 1974). S-a demonstrat, de exemplu, că aspectele stilistice ale artelor vizuale reflectă, în principal, tipul de sistem social fie egalitarist, cu o structură ierarhică mai rigidă (Dressler și Robbins, 1975); factorii economici, în special prosperitatea generală și modalitățile directe de investiție financiară (Inhaber, 1977; Kuo, 1988; Padgett și Jorgenson, 1982; Rainoff, 1929; Schmookler, 1996; Simon și Sullivan, 1989). Există o fărâmă de adevăr în vechea teorie conform căreia creșterea economică poate stimula renașterea activității creative
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
nepartizane și a centrării pe nevoile locale și regionale, În paralel cu păstrarea spiritului intereselor naționale. Începând cu 1925, un nou element fusese adăugat În statutele Astrei, În completarea principiilor mai vechi ale iluminării maselor și păstrării identității naționale: „promovarea prosperității fizice, morale și intelectuale a națiunii române”30. Secția Medicală și Biopolitică a Astrei a fost creată tot atunci. Arhitectul ambelor transformări era Iuliu Moldovan. Un an mai târziu, la adunarea anuală a Astrei de la Zalău, Moldovan a reușit să
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Învățând din greșelile societăților engleză și germană, Moldovan spera să eludeze efectele degenerative pe care industrializarea le avusese În Occident. Moldovan se distanțase deja de contemporanii săi În disputele asupra devoltării și modernizării prin faptul că Își fundamenta argumentele pe „prosperitatea biologică a capitalului uman”. Politicieni precum Ion Mihalache și Ion I.C. Brătianu, economiști, printre care Mihail Manoilescu, și intelectuali ca Ștefan Zeletin și Eugen Lovinescu Își formulau În mod diferit Întrebările critice asupra meritelor modernizării rapide și a rolului statului
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Moldovan a subliniat permanent În scrierile sale faptul că eforturile lui de a crea instituții care să exprime legile determinismului biologic erau alimentate de dorința de a raționaliza organizarea socială și „selecția artificială”, astfel Încât statul să devină, Într-adevăr, agentul „prosperității biologice a capitalului uman”20. Viziunea sa despre stat avea o legătură directă cu criza eugenică tot mai acută pe care o putea observa În Occident, ca rezultat al confortului oferit de civilizație, dar pe care spera că România o
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
etc.”. Totuși, este vorba despre o ordine a excelenței în activitățile care se pretează cel mai puțin atribuirii frauduloase a „etichetelor” de apartenență la o elită (Pareto, 1916, § 2035). Așadar, Saint-Simon enumeră niște categorii care aduc la îndeplinire sarcini indispensabile prosperității economice și progresului științific. În opinia sa, aceasta este adevărata elită a țării. În privința trântorilor, Saint-Simon nu se gândește nicidecum să le atribuie vreun „scor de excelență”. Este vorba despre bărbați și femei care au dobândit o poziție preeminentă în
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
societate sau care au moștenit-o (prinți și prințese). Este, fără îndoială, nedrept să-i punem pe toți în categoria trândavilor, dar excelența lor - dacă se poate vorbi de așa ceva se manifestă în domenii de activitate care aduc puține servicii prosperității țării. Acest dispreț față de activitățile nelegate direct de producție sau de creație este în concordanță cu concepția saintsimoniană conform căreia „guvernarea oamenilor” este destinată să fie înlocuită treptat de „administrarea lucrurilor”. În epocă, opiniile lui Saint-Simon nu erau împărtășite decât
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
în arte frumoase, în arte și meserii, ei sunt cu adevărat floarea societății franceze; dintre toți francezii, ei sunt cei mai utili țării lor, cei care-i aduc cea mai multă glorie, care-i aduc cel mai grabnic civilizația și prosperitatea; națiunea ar ajunge un trup fără suflet în chiar clipa când i-ar pierde; ar cădea imediat într-o stare de inferioritate față de națiunile cărora le este azi rivală și ar continua să le fie subalternă până când nu va recupera
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
în sensul dat de Pareto acestui termen. În acest caz, circulația elitelor „atinge un maximum” (ibidem, § 2274-2276). Pe această bază, Pareto sugerează existența unor mișcări de circulație a elitelor care se combină cu ciclurile economice. Perioadele de creștere rapidă a prosperității economice sunt favorabile „speculatorilor”, care se îmbogățesc și pătrund în clasa guvernantă. Dimpotrivă, aceste perioade sunt defavorabile „rentierilor” cu venituri fixe sau aproape fixe, al căror rol în sânul clasei guvernante se află în declin. În perioadele de stagnare economică
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
sunt defavorabile „rentierilor” cu venituri fixe sau aproape fixe, al căror rol în sânul clasei guvernante se află în declin. În perioadele de stagnare economică, observăm tendințe inverse. Dacă tendința generală este spre accelerarea progresului economic și dacă perioadele de prosperitate în creștere predomină asupra celor de stagnare, clasa guvernantă atrage tot mai mulți „speculatori”. Aceștia întăresc reziduurile din prima clasă, respectiv instinctul combinațiilor. În schimb, proporția de „rentieri” scade, provocând astfel o slăbire a reziduurilor din a doua clasă: permanența
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
combinațiilor. În schimb, proporția de „rentieri” scade, provocând astfel o slăbire a reziduurilor din a doua clasă: permanența agregatelor. O astfel de schimbare în compoziția clasei guvernante are efecte cumulative: ea incită la dinamism economic și provoacă o creștere a prosperității. În acest moment „apar forțe noi, ce neutralizează mișcarea”. Ne putem aștepta la un proces invers, atunci când predomină perioadele de stagnare economică (ibidem, § 2310, 2311). Descriind tipurile sociale ale „rentierului” și „speculatorului”, Pareto sugerează insistent că procesul ciclic de circulație
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
e frumos ce-mi e frumos” (proverb). * „Mulțumește-te cu ce este, dar caută ceva mai bun.” (Isocrate) Este foarte greu să stăpînești Îndemnului din acest paradox, deoarece: „Averea pricinuiește suferință la dobîndirea ei, Întristare În restriște și amețește În prosperitate; cum poate averea să aducă bucurie? (Somadeva). La rîndul său, A. Schopenhauer remarcă: „Bogăția seamănă cu apa de mare: cu cît bei mai multă, cu atît devii mai Însetat”. Concluzia e cea propusă de Cicero: „Cea mai mare bogăție este
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
de bine și de rău, ci de capacitatea sau de incapacitatea de a seduce verbal; în același chip, copiii care au părinți răi, dar care dovedesc totuși afecțiune pentru ei nu sunt răsplătiți în niciun fel pentru aceasta; cum orice prosperitate a viciului antrenează nefericirile virtuții, Antiphon trage concluzia că există o funcționare perversă a legilor civile sau morale care nu elimină suferința, ba uneori chiar o amplifică. Legalitatea și moralitatea ne obligă să suportăm necazuri de care ar trebui să
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Marte nu dă îndărăt. Odată cu nașterea muzicii, Lucrețiu semnalează deschiderea oamenilor spre tot felul de plăceri: o intersubiectivitate radioasă în relație directă cu natura, râsetele sub frunzișul copacilor, bucuria și dansul; muzica vocală și instrumentală triumfă, proprietatea se dezvoltă odată cu prosperitatea pe mări, încheierea primelor tratate permite contractele, dreptul, așadar întrajutorarea și alianțele, tot atâtea logici hedoniste în perspectivă. Inventarea scrisului, narațiunile poetice, rafinamentele vieții în anasamblul lor, scrie poetul îIV, 1446), pictura, sculptura, inteligența activată și perfecțiunea atinsă în progresul
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
1991). Instituțiile sunt aranjamente sociale create pentru a soluționa conflicte potențiale. Acest potențial pentru conflict este evident în mod particular în cazul instituțiilor ce se ocupă de jurisdicția asupra producerii și distribuirii valorilor esențiale: sănătate, pace, putere, cunoaștere, adevăr, iubire, prosperitate, mobilitate, justiție, prietenie, educație și altele asemenea. Alte instituții nu sunt legate direct de acestea, dar de asemenea sprijină stabilirea de reguli în absența cărora ar putea apărea fricțiuni. Multe dintre aceste instituții reglează utilizarea socială a spațiului și a
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
deocamdată, prin cadrele și contra-cadrele asociate. Astfel, punctul de vedere liberal condamnă mișcările minerilor, la fel ca și pe cele sindicale, pentru întârzierea reformelor de piață și a transformării economiei românești într-una capitalistă, viabilă, care ar oferi perspective de prosperitate și realizare personală mai multor cetățeni. Argumente similare se pot aduce și în favoarea proiectului minier de la Roșia Montană, dezvoltarea locală fiind, de altfel, și laitmotivul campaniei de imagine a firmei promotoare. Campaniile de emancipare ale unor mișcări identitare, dintre care
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
domeniul dezvoltării, interesul pentru participare a fost însoțit de schimbări importante în optica specialiștilor, dar și a instituțiilor importante în ceea ce privește obiectivele dezvoltării, relațiile dintre dimensiunile economic, social și politic și rolurile diverselor categorii de actori implicați în activități de dezvoltare. Prosperitatea economică este văzută ca incompletă și nesustenabilă fără atributele cetățeniei sociale și politice (Marshall, 1950), ceea ce presupune incluziune socială și participare (cetățenie activă), obiectivul la nivel macro fiind coeziunea socială. Reevaluarea operei lui Tocqueville, mai ales a intuițiilor sale privitoare
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
de pe poziții raționaliste pentru privilegierea democrației ca principiu alternativ de guvernare în primul rând internă, dar și externă, prin proiectul federalist propus, pentru Cobden, cea mai sigură politică de instaurare a păcii o constituie liberul-schimb, care la rândul său, promovează prosperitatea economică și intensifică gradul de interdependență între state diminuând astfel (dacă nu eliminând) necesitatea apelării la forța militară. Moștenirea tradiției liberale se face resimțită și prin promovarea domniei legii și a statului de drept (tradiția Rechstaat) ca formulă de depășire
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
liberul-schimb, de exemplu („spirit al comerțului” extras în Școala cobdenită), este promovat ca principal instrument al păcii nu doar într-o manieră moralistă, ci mai ales dintr-o perspectivă utilitariană: argumentul principal este că, dacă principalul scop al războiului este prosperitatea prin acumularea de resurse, într-o lume puternic interdependentă, liberul-schimb este o alternativă nu doar mai pașnică, dar chiar mai profitabilă ținând cont de capacitatea distructivă și disruptivă a războiului. În plus, dacă,așa cum consideră avocații principiilor liberale în domeniul
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
liberalismul comercial, liberalismul republican, liberalismul sociologic și instituționalismul liberal (Nye, 1988, pp. 245-246; Baldwin, 1993, p. 4). Liberalismul comercial susține că liberul-schimb și o economie internațională bazată pe principiile pieței contribuie la dezvoltarea unui climat internațional caracterizat de pace și prosperitate. Această viziune inspiră, în mare măsură, activitatea organizațiilor internaționale postbelice, precum și deciziile economice și de politică externă ale guvernelor democrațiilor occidentale. Liberalismul republican, ale cărui origini mai îndepărtate se regăsesc în reflecția internațională a lui Immanuel Kant și care a
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
a avea loc, un grad minim de dezvoltare economică este imperios necesar pentru supraviețuirea unei democrații. Pe aceeași dimensiune economică, o moștenire a curentului liberal interbelic este reprezentată de argumentul interdependenței economice. Premisa acestuia este aceea că cetățenii a căror prosperitate depinde de continuarea neîntreruptă a comerțului, vor susține și încuraja o politică externă ce stimulează schimbul comercial continuu - și, în consecință, vor fi avocați ai evitării soluțiilor belicoase ca metodă de rezolvare a conflictelor (Colaresi și Thompson, 2003, pp. 381-403
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
cuvinte, perspectiva păcii democratice este de așteptat să dezactiveze una dintre principalele cauze ale războiului (Jervis, 2002, p. 3). Pe de altă parte însă, așa cum remarca același Robert Jervis, în măsura în care această pace depinde de factori precum [gradul de] democratizare și prosperitatea economică, orice element care ar submina [oricare] dintre acestea ar submina și perspectiva păcii (Ibidem). Nu numai amenințarea reversibilității procesului de democratizare sau a crizelor economice, dar și dezechilibre naturale pot amenința balanța păcii sau a războiului. Astfel, erupții vulcanice
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]