3,076 matches
-
Uneori, când Biserica se află sub atacul celui care desparte, apare un sfânt din rândurile ei care s-o apere. Este cazul lui Ignațiu de Loyola, cel care a organizat ordinul iezuit (Compania lui Iisus, 1534) pentru a contracara Reforma protestantă și tendințele ei centrifuge. Asta nu exclude confiscarea în timp a scopului unei inițiative benefice în slujba unor interese meschine, fie chiar împotriva rațiunilor și idealurilor care au animat-o. Sfinții jalonează historia rerum gestarum cu hagiografiile lor. Cardinalul von
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
într-un plan superior ei, în planul vieții incoruptibile și fără de moarte, în planul pneumatizat, unde domnesc nu procesele uniforme ale naturii, ci libertatea spiritului uman, prin care Duhul Sfânt pneumatizează și face transparent trupul"46. O integrare a doctrinei protestante a inspirației biblice cu criticismul istoric al lui Pannenberg este realizată de Cullmann în cartea sa Salvation în History. Pentru el, Hristosul credinței este același cu Iisus cel răstignit și înviat din morți. Doctrina creștină trebuie să se refere la
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
p. 187. 43 Löwith, op. cit., p. 19. 44 Sintagma este avansată de părintele Georges Florovsky, însă conceptul apare și la Oscar Cullman (eschatologie anticipată) sau C.H. Dodd (eschatologie realizată). Sub forma eschatologiei consecvente îl întâlnim la Albert Schweitzer, în timp ce teologul protestant Rudolf Bultmann, sub influența lui Heidegger, optează pentru o eschatologie existențială. H.I. Marrou alege o eschatologie incoativă (pe cale de a se înfăptui), formulă folosită, susține el, chiar de Fericitul Augustin. 45 Cf. Daniel Benga, " Întâlnirea între istorie și eshaton în
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
Acest proces de eliberare a individului față de constrângerile credinței religioase tradiționale face posibilă individualizarea credințelor. O altă fațetă a religiozității în epoca modernității târzii o reprezintă integrismul și fundamentalismul religios, prezente în sânul multor religii tradiționale, precum Creștinismul Catolic și Protestant, Iudaismul sau al Islamismul. Aceste mișcări sunt foarte vizibile în plan social, mai cu seamă din cauza acțiunilor publice pe care le desfășoară. Fundamentalismul apare practic în multe religii, însă cu intensități diferite (Gellner, 1992). Conform lui Schlegel (2005) mișcările integriste
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
țările în care Catolicismul este dominant au rezistat cel mai bine presiunii forțelor secularizării, spre deosebire de țările unde religia majoritară este cea Protestantă. Astfel că, există aproape o suprapunere între harta secularizării Europei și cea tipului de tradiție religioasă dominantă, Nordul protestant fiind mult mai afectat de secularizare, în comparație cu Sudul catolic (Halman &Patterson, 1996; Rémond, 2003). Motivele sunt multiple. Pe de o parte, protestanții sunt mai individualiști, mai raționali și mai autonomi decât catolicii, fiind mai vulnerabili în fața forțelor modernizării și secularizării
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
dezvrăjește lumea", elimină sacrul din viața cotidiană, rupând legătura dintre lumea sacră, transcendentă și cea profană, cotidiană. În acest context, realitatea devine deschisă investigației cu mijloace raționale, științifice, miracolul nemaiputând să fie conceput. Prin comparație cu Europa de Vest, predominant Catolică și Protestantă, secularizarea în Europa de Est, predominant ortodoxă a cunoscut o evoluție diferită. Rémond (2003) arată că dominația îndelungată a Imperiului Otoman asupra țărilor predominant Ortodoxe din spațiu răsăritean a întârziat secularizarea acestor societăți. Pe de altă parte, majoritatea acestor state (cu excepția Greciei
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
theory) (Finke, 1990; Finke & Stark, 1988; Iannaccone, 1991; Stark & Iannaccone, 1994) consideră că declinul religiozității în țările europene nu este rezultatul acțiunii forțelor modernizatoare, ci al faptului că în multe societăți europene, mai ales în cele Nordice, în care Biserica Protestantă este biserică națională și deține monopolul, nu există competiție pe piața bunurilor religioase, indivizii având o singură opțiune in domeniul religios. Atunci când pe piață există mai mulți competitori acești se vor specializa oferind servicii diferite și fiind capabili să satisfacă
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
au confirmat valabilitatea teoriei în cazul acestor societăți (Bruce, 2001; Froese, 2004; Halman, Draulans, 2004). Imaginea care rezultă din analiza transformărilor câmpului religios contemporan, este aceea a unui puzzle, în care țările catolice sunt mai religioase, în timp ce în țările Nordice protestante, religia și-a pierdut mult din semnificația socială și cu Statele Unite mult mai religioase decât o prezice nivelul de dezvoltare economică. Întrebarea este dacă și cum a acționat secularizarea în țările foste comuniste din Europa? În cel fel a contribuit
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
RELIGIOASĂ ÎN EUROPA CENTRALĂ ȘI DE EST Țările foste comuniste prezintă un grad destul de mare de variabilitatea din punct de vedere al culturii religioase tradiționale. Acest spațiu include țări cu o tradiție Catolică puternică, precum Polonia, Slovacia, Lituania, state tradițional protestante, cum ar fi Germania de Est și Estonia, societăți în care Ortodoxia predomină, ca în cazul României, Bulgariei, Rusiei, Ucrainei și Belarusului sau societăți multi-confesionale, cum este Ungaria, care are o puternică tradiție Catolică, însă și o comunitate Protestantă semnificativă
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
tradițional protestante, cum ar fi Germania de Est și Estonia, societăți în care Ortodoxia predomină, ca în cazul României, Bulgariei, Rusiei, Ucrainei și Belarusului sau societăți multi-confesionale, cum este Ungaria, care are o puternică tradiție Catolică, însă și o comunitate Protestantă semnificativă. În toate aceste state puterea comunistă a încercat eliminarea forțată a religiei, din spațiul public și din cel privat și a dus o puternică politică de ateizare. Cu toate acestea, politicile de combatere a religiei au fost diferite de la
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
fiind spre exemplu ținta unor masive investiții în industrie (Gautier, 1997). Un alt factor a fost reprezentat de tipul de cultură religioasă dominantă. Așa cum am arătat anterior, în țările predominant catolice secularizarea a avut efecte mai slabe decât în cele Protestante sau Ortodoxe. Același lucru este valabil și în cazul țărilor foste comuniste. Chiar și în interiorul blocului comunist Biserica Catolică a fost mai capabilă să reziste în față represiunii decât au făcut-o alte biserici (Pollack, 2001, 2003; Need, Evans, 2001
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
de credincioși și lumea exterioară au făcut ca această denominație să reziste mai bine represiunii comuniste și să își păstreze membrii în măsură mai mare decât alte biserici. Dincolo de vulnerabilitatea Protestantismului în fața forțelor modernizării, despre care am amintit anterior, Bisericile Protestante din țările foste comuniste au suferit din cauză lipsei suportului exterior în fața represiunii. În timp ce Biserica Catolică Poloneză sau Lituaniană, găseau suport la Vatican, Biserica Protestantă din Germania de Est sau din Estonia trebuiau să facă față singure unei represiuni dure
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
decât alte biserici. Dincolo de vulnerabilitatea Protestantismului în fața forțelor modernizării, despre care am amintit anterior, Bisericile Protestante din țările foste comuniste au suferit din cauză lipsei suportului exterior în fața represiunii. În timp ce Biserica Catolică Poloneză sau Lituaniană, găseau suport la Vatican, Biserica Protestantă din Germania de Est sau din Estonia trebuiau să facă față singure unei represiuni dure. Rezultatul s-a concretizat într-o serie de compromisuri pe care aceste biserici le-au făcut cu puterea politică pentru a-și asigura supraviețuirea. Acest
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
alianței dintre Biserica de Răsărit și puterea politică, numită în sânul Bisericii Ortodoxe simfonie, a dus la slăbirea puterii acestei Biserici și la subordonarea ei față de statul comunist (Bruce, 2001; Froese, 2004a; Stan & Turcescu, 2000). Ca și în cazul Bisericilor Protestante, Bisericile Ortodoxe au supraviețuit regimului comunist, deși au pierdut un număr mare de credincioși. Cu toate că au fost subordonate puterii politice și transformate în departamente ale statului comunist, Bisericile Ortodoxe au avut un avantaj în fața celor Protestante și anume legătura strânsă
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
și în cazul Bisericilor Protestante, Bisericile Ortodoxe au supraviețuit regimului comunist, deși au pierdut un număr mare de credincioși. Cu toate că au fost subordonate puterii politice și transformate în departamente ale statului comunist, Bisericile Ortodoxe au avut un avantaj în fața celor Protestante și anume legătura strânsă între Ortodoxie și identitate națională. În cazul națiunilor din Balcani, aflate sub dominația Imperiului Otoman pentru o lungă perioadă de timp, Ortodoxia a constituit un pilon important în formarea națiunii și a culturii naționale. Astfel că
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
probabilitatea de autodefinire ca membru al unei comunități religioase. Figura 2.1 Procentul celor care declară că nu aparțin nici unei religii în 2000 Date: EVS 2000 Islanda, alături de Danemarca și Finlanda reprezintă un caz particular. Este vorba de state majoritar protestante, în care apartenența la religia majoritară este asociată cetățeniei. În cazul acestor societăți afilierea religioasă joacă mai mult rol de marcă a identității și nu reflectă o credință religioasă. Un mecanism similar funcționează și în cazul Suediei, în care există
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
afilieze unei religii. În măsura în care statul nu intervine și lasă piața bunurilor religioase să evolueze liber, aceasta atrage tot mai mulți oameni către religie. Dacă piața este acaparată de o sigură religie dominantă susținută de stat, cum este cazul țărilor nordice protestante, oferta este foarte limitată, iar cei care nu găsesc în religia dominantă elementele care să le satisfacă nevoile spirituale se îndepărtează de biserică și de credință. Situația țărilor estice în timpul regimului comunist a fost una specială din acest punct de
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
mai religioasă țară dintre cele Ortodoxe și alături de Polonia dintre cele ex-comuniste. La polul opus se află din nou Cehia, Germania de Est și Estonia, precum și țările nordice, Danemarca și Suedia. Datele susțin ideea unei secularizări profunde a societăților majoritar protestante, fie ele estice sau vestice, precum și a prezervării valorilor religioase în societățile predominant catolice. Cu toate acestea, denominația predominantă nu explică pe deplin variația nivelului credinței religioase atâta vreme cât țări majoritar catolice cum este cazul Franței se află printre campionii secularizării
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
Faptul că ortodoxia nu este foarte deschisă către modernitate, nu conduce la concluzia că există o incompatibilitate între cultura de tip ortodox și cea democratică sau capitalistă. Analizând relațiile dintre religie și tipul de relații economice, Weber arata că etica protestantă a favorizat dezvoltarea capitalismului, cultura protestantă constituind un teren propice apariției și progresului relațiilor economice de tip capitalist. În momentul elaborării teoriei, Weber punea față în față Protestantismul și Catolicismul, subliniind virtuțile novatoare a eticii impuse de religia Protestantă în comparație cu
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
deschisă către modernitate, nu conduce la concluzia că există o incompatibilitate între cultura de tip ortodox și cea democratică sau capitalistă. Analizând relațiile dintre religie și tipul de relații economice, Weber arata că etica protestantă a favorizat dezvoltarea capitalismului, cultura protestantă constituind un teren propice apariției și progresului relațiilor economice de tip capitalist. În momentul elaborării teoriei, Weber punea față în față Protestantismul și Catolicismul, subliniind virtuțile novatoare a eticii impuse de religia Protestantă în comparație cu morala promovată de religia Catolică. Cu
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
etica protestantă a favorizat dezvoltarea capitalismului, cultura protestantă constituind un teren propice apariției și progresului relațiilor economice de tip capitalist. În momentul elaborării teoriei, Weber punea față în față Protestantismul și Catolicismul, subliniind virtuțile novatoare a eticii impuse de religia Protestantă în comparație cu morala promovată de religia Catolică. Cu toate acestea nimic nu a oprit dezvoltarea relațiilor de tip capitalist și în țările predominant catolice. Deși nu se poate afirma că morala Catolică a reprezentat motorul ideilor de progres spre economia de
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
Years After". Communist and Post-communist Studies 33, p. 123 146 Voyé, Liliane. 1999. "Secularization in the Context of Advanced Modernity". Sociology of Religion 63, p. 275 288 Wach Joachim. 1955. Sociologie de la religion. Paris: Payot Weber, Max. 1993[1920]. Etica protestantă și spirtul capitalismului. București: Editura Humanitas Wilcox, Clyde, Jelen, Ted. 1991. "The Effects of Employment and Religion on Women's Feminist Attitudes". International Journal for the Psychology of Religion 1, pag. 161 171 Willaime, Jean Paul. 2001. Sociologia religiilor. Iași
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
Europa Occidentală fondat pe emergența succesivă a fiecăruia dintre clivaje, traduse în cadrul unor mize decisive, adică a marilor "probleme" și a partidelor politice. Acest proces cunoaște și el patru etape: prima ține de opoziția dintre conservatori și liberali în țările protestante și de opoziția dintre laici și catolici în țările marcate de contra reformă; cea de-a doua ține de cazul particular al partidelor de apărare teritorială; a treia se referă la partidele agrare, iar ultima la contrastele și raporturile de
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
o aripă laică și anticlericală. B. Tradițiile monoconfesionale / competitive Identitatea națională slovacă s-a manifestat, ca și în Polonia, prin intermediul Bisericii Catolice. Dar, ca și în cazul Cehiei, au existat momente de-a lungul istoriei când aproape toată națiunea era protestantă. Din acest motiv, mai multe regiuni revendică titlul de religie națională, chiar dacă Biserica Catolică este confesiunea dominantă în cele două țări. Sentimentul național ceh e strâns legat de Biserica Husită, care a fost Biserica națională pentru cehi. Anticatolicismul acesteia a
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
Luther separă lumea spirituală de cea terestră. Potrivit lui Luther, cele două lumi sunt de origine divină și prin natura lor, dar separate. Până în ziua de azi clerul luteran, în conformitate cu tradiția, s-a obținut să intervină în viața politică. Însă Biserica protestantă are de asemenea reprezentanți ai mișcării pietiste care doresc încurajarea implicării creștinilor în politică pentru a opri secularizarea crescândă (D. Hanley, "Introduction: Christian Democracy as a political phenomen", in D. Hanley (ed.), Christian Democracy in Europe, A Comparative Perspective, Pinter
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]