2,509 matches
-
cu un zâmbet poznaș, trăgând dintr-o țigară răsucită de mână și scuturând scrumul de pe pătură, ca să nu-l vadă Emma. Tăifăsuiră despre succesul lui Trilby, care Își Încheiase stagiunea prelungită la Lyceum și tocmai pornise Într-un nou turneu provincial, pregătitor pentru cel american, căci se părea că, deși dispuneau de numeroase producții proprii, americanii jinduiau să vizioneze deja legendara montare a lui Tree. Henry văzuse piesa În iarna care trecuse și o găsise, așa cum se și așteptase, ca pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
și pe care nu șovăi să-l alătur celor mai respectabile semnături recomandate bunilor amateurs londonezi de incoruptibilul Crime Club! Mai subliniez În subtext că m-am simțit negrăit de satisfăcut, ca porteño, când am constatat că foiletonistul nostru, deși provincial, s-a arătat insensibil la propaganda făcută de localismul Îngust și a știut să aleagă, pentru tipicele sale acvaforte, un cadru natural: Buenos Aires. Voi aplauda fără răgaz curajul și bunul-gust de care dă dovadă populara noastră „Urâtanie Isteață“ Întorcând spatele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
sobra eleganță, fandarea și cosmoviziunea panoramică a scriitorului de mare anvergură cu proza blajină, la vedere, oarecum en pantoufles, a omului bun În adevăratul sens al cuvântului, care, Între două sieste, Își termină Înm grabă, pline de praf și plictis provincial, meritoriile cronici scurte. A fost suficient zvonul că un atenian, un porteño - căruia bunul-gust Îmi interzice să-i dau numele În vileag - a consolidat deja anteproiectul unui roman care se va intitula, dacă nu-mi schimb gândul, Alde Montenegro, pentru ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
dădea În clocot epigrama, dacă nu Franz și Fritz. Vecinul meu de masă, așezat Într-un colț al ei, chiar unde Tantalu’ ăla de spaniol În frac ne-a lăsat fără felu’ trei, s-a nimerit să fie un tânăr provincial numai moderație și prudență, care n-a ajuns niciodată la căile de fapt, pe când io-mi dădeam talente cu privire la artele plastice. Să recunoaștem că, cel puțin de data aceea, companionul meu de șuetă a fost la Înălțimea copioasei mele perorații
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
o figură abrutizată și, dintr-odată, la un elan ceva mai puternic, se prăbușește cu zgomot drept În față, În nas, pe parchet. Și-i la fel de greu să simți amenințarea tăcută și continuă cînd privești ce interpretează Vincent la un provincial concurs de actorie: rolul mut al lui Carry Grant din La nord, prin nord-vest, În scena unde-i atacat de-un avion. Aceeași scenă care va fi reluată puțin mai tîrziu În realitatea filmului adevărat, Vincent fiind acum urmărit de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
așteptă. Funcționarul reveni. — În Wilshire, Într-adevăr. South Lucerne, 432. Ia zi, nu e Valburn tipul ăla, șoarecele din emisiunea lui Dieterling? — Ba da. — Păi... ăă... de ce-l urmărești? — Deținere de brînză de contrabandă. *** Chez Mouse: casă veche, În stilul provincial franțuzesc, dar dotată cu toate noutățile pe care le poți cumpăra cu bani - reflectoare, tufișuri ornamentale tunse artistic... plus Moochie și restul trupei lui Dieterling. Pe alee două mașini: mașina decapotabilă de pe Hamel și limuzina Packard Caribbean a lui Billy
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
Îi dădu ofițerului de serviciu indiciile lui pe tema Perkins Cooley. Omul căscă și le primi plictisit. Înapoi pe Sunset Strip. Pe scenă cîntau Cowboy Rhythm Band, fără Spade. Nu-l mai văzuse nimeni de vreo două zile. În cluburile provinciale, În barurile locale, În localurile de noapte nimeni nu-l văzuse pe Donnell Clyde Cooley. Se făcuse unu noaptea, fir-ar să fie, și n-avea unde să se ducă, decît la Lynn - Unde ai fost? și un pat. Începu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
albastru, Packardul lui Lynn pe alee. Sprint pînă la verandă, scările dintr-un salt. Bud sparse un ochi de geam și descuie ușa. Nici o reacție la zgomot - doar camera din față, plină de umezeală, care trăda o cabană de vînătoare provincială. Pătrunse În dormitor. Putoare de transpirație, pete de ruj pe pat. Goli pernele de fulgi, dădu jos salteaua și văzu o copertă din piele dedesubt. Erau „Literele stacojii“ ale lui Lynn, fără doar și poate - Îi citea din jurnalul ăla
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
de atâta amar de vreme și, dacă se gândește bine, dintotdeauna, ajuns acum la paroxism? Așteptând cu nerăbdare să vadă Parisul, ca sub o vrajă în care își trăise întreaga adolescență, cu baluri, recepții, petreceri, discuții, ceaiuri, toalete și obiceiuri provinciale, toate perfecte în măsura în care erau după moda franțuzească, cu nenumărate romanțuri de amor, stupide de-a dreptul, dar aduse de acolo, asta era important, cu istorisirile sofisticate și exaltate ale celor ce călătoriseră, la sfârșitul veacului de dinainte, în orașul pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
o regie dinamică. E cam superficial, după gustul meu, dar nu e de lepădat. Hilary căscă. La șapte și douăzeci și cinci s-au uitat la ceva cu un medic scoțian și menajera lui, care ei i se părea foarte lent și provincial. Alan o informă că era unul dintre cele mai populare seriale de televiziune. Hilary n-auzise de el. — Mâine vor comenta episodul în toate cârciumile, birourile și fabricile din Anglia, spuse el. De-asta e mare televiziunea; este unul din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
costisitoare pe pantofii de la Jimmy Choo, Dave va ajunge să moțăie ca noi toți În fața serialului Cold Feet, cu un exemplar din ziarul de stânga New Statesman odihnindu-i-se nedesfăcut În poală. Ceilalți trei sunt tipul copii de nobili provinciali, cărora de-abia le-au dat tuleiele și Încă mai poartă cărare pe mijloc ca-n primele clase de liceu. Unul dintre ei, pe nume Julian, are un măr al lui Adam atât de activ Încât practic face cidru. Ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
rezolvate fără ca laicii să se plîngă de ceva și, în cele din urmă, cînd și-au dus la bun sfîrșit serviciul divin descris în Ceremonialul 104 Pontifical și episcopal. 54. Într-al patrulea rînd, adunările și conciliile, în special conciliile provinciale, se țineau în mod frecvent; unitatea Bisericii cerea unitatea scopurilor, persuasiunii și devotamentului, lucruri care nu pot fi realizate la comandă de către o singură persoană care acționează cu autoritate; autoritatea prin ea însăși, atunci cînd este exercitată individual, tinde întotdeauna
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
un rol în luarea hotărîrilor. Hotărîrile se armonizau astfel mai ușor cu opinia publică și erau înțelese ca fiind rezonabile din punct de vedere spiritual de către cei a căror obligație era să le aplice 109. Un alt rezultat erau consiliile provinciale bianuale 110, unde Episcopii se întîlneau ca frații, pentru a vedea de treburile obștii. Ei dezbăteau împreună asupra cazurilor dificile cu care se confruntau în diocezele individuale și ajungeau la o înțelegere comună asupra mijloacelor de eliminare a abuzurilor; ei
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
exista o mai mare răsturnare de valori? Hincmar nu își neglija îndatoririle: el a răspuns că "Scrisoarea conciliului nu conținea nimic lipsit de respect la adresa regelui sau împotriva binelui statului. Scopul său era să mențină îndreptățirea Mitropolitului și a Episcopilor provinciali de a examina și confirma alegerea în conformitate cu canoanele". El a adăugat: Spunînd că sînteți stăpîn al alegerilor ecleziastice și al proprietății este ca și cum s-ar vorbi limba diavolului. Aduceți-vă aminte promisiunea pe care ați făcut-o la altarul lui
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
absolventă de teologie sau de drept sau nu avea vîrsta necesară. Dioceza căreia îi era destinată nu primea nici o asigurare în această privință. Dar atunci cînd își alegea propriul Episcop, Biserica putea să-și facă propriile investigații; atunci cînd Episcopii provinciali sau Papa alegeau un Episcop, întotdeauna Biserica catolică făcea această alegere. Biserica știa, trebuia să știe, care erau cerințele, iar dacă alegea prost își făcea rău sieși. Nimeni altcineva nu îi făcea rău; dar atunci cînd un Episcop este impus
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
oameni cu nume bun pe care să-i numim în această slujbă... iar ceea ce au spus a mulțumit pe toată lumea" (Fapte 6) (cf. 3-5). 110 O cincime din cele douăzeci de canoane disciplinare ale Conciliului de la Niceea cere ținerea conciliilor provinciale de două ori pe an (cf. SC2, 35). 111 Avem, de aceea, două epoci și două perioade. Epoca progresistă este atunci cînd începe o nouă ordine a lucrurilor; o epocă statică este atunci această nouă ordine s-a format și
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
124 Matei 10. 16. 125 Conciliul Antiohiei din anul 341 nu menționează abuzul necunoscut pe atunci al domicilierii Episcopului la curte, dar interzice Episcopilor, preoților și altor clerici să viziteze împăratul fără permisiunea și fără scrisori de prezentare din partea Episcopilor provinciali și, în special, metropolitani. Pedeapsa pentru neascultare era excomunicarea și interzicerea exercitării oficiului! Acest lucru demonstrează cît de mult era prețuită libertatea Bisericii și ce mari erau temerile față de puterea lumească. În 347, Conciliul din Sardica ordona Episcopilor să-și
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
un Episcop pe care nu îl dorește este ca și cum ai supune poporul depravării, iar aceasta este una dintre rațiunile pentru care Sfîntul Pontif se manifesta ferm în menținerea disciplinei străvechi a Bisericii în privința alegerii Episcopilor prin intermediul Clerului, poporului și Episcopilor provinciali. 142 Pentru a observa cît de strînsă era uniunea și dependența, în vremurile vechi, a popoarelor față de Episcopii lor, este de ajuns se deducem acest lucru dintr-o împrejurare în care nu numai Sacerdoții, dar și simplii enoriași, trecînd dintr-
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
ce? Pentru a obține de la ei "o lege nu după justiție, ci după placul său", căreia îi dă numele de demnitate. E ciudată speranța de a corupe un Conciliu național pentru a se răzbuna pe dreptatea făcută de un Conciliu provincial! Dar n-am mai văzut astfel de speranțe care au condus la aceleași rezultate și în zilele noastre? Cine a uitat Conciliul național de la Paris? 174 Toți aceia care cred că nimic nu se petrece în treburile lumești în afară de înțeleapta
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
-o în geanta-plic. Hai să coborâm. Altfel, mama o s-o ia razna. Ν —Iubitelor! Heee-eeei! Hai aici! Mama ne făcea semne dintr-un colț umbros al cortului din fundul grădinii. Petrecerea tatei era în plină desfășurare, imaginea perfectă a vieții provinciale engleze. Oaspeții forfoteau de colo-colo sorbind din paharele cu Pimm’s1 pe gazonul din spatele casei. Trebuie să recunosc, mama făcuse o treabă minunată. A decorat totul à la Thomas Hardy (una din temele ei favorite). Invitații stăteau pe bănci micuțe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
mele de vinovăție aveau o bază reală. Am ajuns cu zborul de dimineață de pe Heathrow, aterizînd pentru prima dată pe pista militară care deservea acest ultim avanpost al Imperiului Britanic. Mereu am evitat Gibraltarul, cu aerul său vag de Anglie provincială lăsată prea mult afară, la soare. Dar ochii și urechile mele de reporter au preluat repede controlul și timp de o oră Încheiată am explorat străzile Înguste, cu ceainăriile lor pitorești, cu magazine foto și polițiști deghizați În curcani londonezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
autoritățile spaniole, distrugeți tot ce-i bun aici. Ca să nu mai spun că avem deja patrulele nostre voluntare de poliție. — Genul de poliție care impune domnia crimei. Brokerii și contabilii voștri pensionați sînt remarcabil de pregătiți pentru rolul de infractori provinciali. Mai să-ți vină să crezi că profesiile lor au fost proiectate exact pentru cazuri de genul ăsta. — Cabrera și detectivii lui au fost deja aici și n-au găsit nimic. Nimeni n-a fost pus sub acuzare. — Cu excepția fratelui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
egalii lor și au devenit, brusc, revendicativi, justițiari, autoritari și intoleranți. Ce-a urmat se cunoaște. Efectul se vede: ce viață literară avem? Cum arată viața literară românească? Arată ca un câmp de luptă. Lupte mărunte, epuizante, deloc creatoare, foarte provinciale. Aici se manifestă toate idiosincraziile, resentimentele, voința de putere. Voiam, în fapt, să vă spun că n-a fost ușor nici ieri, în vremea totalitarismului comunist, nici azi - în fervoarea și haosul libertății - să-i aperi pe Nichita Stănescu, Sorescu
Eugen Simion: "Mi-ar plăcea să formez o echipă de 5-6 critici tineri, care să scrie cu regularitate despre literatura română" by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/8336_a_9661]
-
niște tolerați, niște meteci, cum le zice Sartre, care s-a năpustit recent asupra lor, într-un text de un șovinism furibund. Și totuși ei scriu cea mai valoroasă franceză contemporană. Dar naționalismul francez, exacerbat după război, promovează o politică provincială, în cultură, cu întoarcerea spatelui atît Orientului, cît și Europei occidentale. Celui mai incolor poetastru din Sud i se dedică analize sofisticate de către o critică ignorantă, care se simte jignită cînd e întrebată care sunt marii poeți europeni de azi
Printre amintiri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8354_a_9679]
-
sistemul "vechi", "inert" și "înțepenit"; iar țărăniștii, care au ratat în 1928 șansa lor revoluționară, adică de a distruge "statul liberal" și de-a pune în loc "un aparat de stat simplificat, țărănesc, gospodăresc, sprijinit pe spirit local și pe necesități provinciale", nu sînt nici ei mai buni; așa că amîndouă aceste partide țin lumea în loc. Fascismul mussolinian. Încă din 1929, Sebastian a fost un admirator - la început, prudent, apoi mai înflăcărat - al lui Mussolini. Într-un articol din Cuvîntul din octombrie 1929
Diavolul și ucenicul său: Nae Ionescu-Mihail Sebastian by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/8633_a_9958]