1,193 matches
-
libere 172 timpului de reacție 170 Percepția 11 relațiilor interpersonale 20 sinelui 20, 199 Personalitate 96, 208, 234 trăsături de 183 agresivă 28-34 antisocială 30 ostilă 30 iritabilitate 30 susceptibilitate emoțională 31, 32 exteriorizare-înfrânare 31 Perspectivă evoluționistă 22, 121, 132 psihanalitică 181, 222 sociobiologică 131 Pornografie 68 Păpușă care suferă 164-165 Putere 138 dezechilibrată 214 coercitivă 183, 235 Prejudecată 59 Privare 53, 54 Proces biologic 99-107 cognitiv 32 de dezangajare 182, 186 de învățare 30, 191 de prelucrare a informațiilor / a
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
a gândirii, spre un mai bine atât timp cât suntem preocupați de "Cine vorbește?". În ceea ce urmează am să încerc să prezint "metoda" lui Foucault în scrierea cărților sale, dar nu din perspectiva biografică și auctorială a lui "Cine vorbește?" o reminiscență psihanalitică în gândirea lui Foucault. Despre "metoda" lui Foucault în scrierea cărților sale Cărțile lui Foucault sunt asemenea pânzelor unui strălucit pictor baroc, adept al clar-obscurului. Sunt clare și imanente, atunci când au legături concrete cu o realitate trecută. Sunt obscure (de
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
analitice. A descrie mai "înseamnă, de asemenea, a învăța să vezi, pentru că înseamnă a oferi cheia unui limbaj care stăpânește vizibilul"153. Un discurs este și o serie de vizibile. În analiza unui discurs, Foucault este determinat de anumite precepte psihanalitice, mai ales atunci când se pronunță pentru studierea "intenției subiectului vorbitor, activitatea lui conștientă, ce anume a vrut el să spună sau, de asemenea, jocul inconștient care a ieșit la iveală, împotriva voinței lui, în aceea ce el a spus sau
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
din ce în ce mai adecvată și mai cuprinzătoare a comicului. Acestui deziderat i-au servit din zorii istoriei cele peste o sută de teorii corespunzătoare celor mai diverse abordări ale comicului, de la cele filosofice la cele etiologice, antropologice, sociologice, la cele neurofiziologice, psihologice, psihanalitice și, bineînțeles, la cele istorice, estetice și literare. În acest sens, trebuie să amintim că meditațiile filosofilor pe această temă s-au concretizat în câteva formulări teoretice de prestigiu care explicitează mecanismul de producere a râsului prin intermediul comicului estetic. Cea
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Rabelais, Michel Montaigne și Erasmus de Rotterdam dar și de filosofi precum Kant, Baruch Spinoza, Nietzsche, Kierkegaard și Vladimir Jankélévitch. Nu în ultimul rând, pornind de la considerațiile lui Kant și prefigurată la Bergson, se conturează din perspectivă neurofiziologică, psihologică și psihanalitică teoria râsului ca descărcare de energie nervoasă, ca destindere emoțională, îndeosebi prin contribuția lui Herbert Spencer (The Physiology of Laughter, 1860) și Freud (Der Witz und seine Beziehung zum Umbewußten, 1905, Humor, 1927). Se poate spune că în eseurile lui
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
pentru a înțelege corect realitatea în care trăim. 1. Presupoziții culturale Există o serie de presupoziții culturale care au contribuit la impunerea unei viziuni reductive pe care o avem astăzi despre familie. Între acestea am identificat Iluminismul, Romantismul și cultura psihanalitică. Ne întrebăm cum acești trei factori filosofici și literari au influențat ideea pe care o avem despre familie? Înainte de toate, trebuie să precizăm că gândirea iluministă îl pune în centrul ei pe individul adult, care trăiește un raport dificil cu
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
neueren Philosophie, 1895, I, p. 232. 3 Cf. despre psihologia deciziei, cartea mea Psychologie in Umrissen auf Grundlage der Erfahrung, 1887, Vii B, 2 (pp. 419 și urm.). 4 Ludwig Feilberg, Samlede Skrifter, I, p. 172. 5 Așa numita școală psihanalitică, din știința bolilor psihice (Freud și elevii lui), pune mare preț, în perioada cea mai recentă, pe faptul că trăirile de mare importanță își exercită in durabil influența, putînd deveni astfel cauza unor maladii psihice. În stare de hipnoză sau
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
pentru formarea unei atitudini, fiind formată din nevoi care-l determină pe individ să aibă un anumit comportament. Voi trece în revistă, în continuare, principalele modalități în care a fost abordată motivația creativă de către câteva orientări esențiale din psihologie: - teoria psihanalitică, prin S. Freud și apoi Ernest Dichter, prezintă motivele inconștiente ca forțele dinamizatoare ale comportamentului uman, implicit în actul de creație, au rolul de motive inconștiente. Motivația inconștientă a creatorilor poate fi cunoscută prin interviuri de profunzime și teste proiective
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
un scepticism amar și ireductibil. Moartea, boala, schilodirea fizică sau morală, vulgaritatea, promiscuitatea etc. sunt pentru P.-B. fețele multiplicate ale urâtului ce prezidează existența umană. Frecvența mărturiilor de repulsie și chiar de oroare față de incarnările urâtului nu este întâmplătoare. Psihanalitic, s-ar putea vorbi de o reacție a feminității în raport cu tot ce o înjosește sau o vulnerează prin gest sau prin înfățișare, o reacție de conservare a unei purități amenințate și fragile. Senzualitatea unor eroine este o exaltare a vieții
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]
-
apologet al deconstructivismului continuă să-și descrie devotamentul în fraze din ce în ce mai hilare, mai ales că sunt rostite cu o maximă seriozitate: "... nu gândirea scria limbajul; limbajul scria gândirea și n-o făcea deloc bine". Printre liderii grupului, e menționat "structuralistul psihanalitic Jacques Lacan", care explicase cum că "gândesc unde nu exist și prin urmare exist unde nu gândesc". Ne aflăm în fața unei schimbări care poate anula gândirea. Ultimul țel, acela de a "greși creator" a fost atins, iar Bradbury se declară
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
1969). Acesta în colectivul Spitalului „Socola“ din Iasi fondează „Societatea de neurologie, psychiatrie, psychologie și endocrinologie din Iassi“ în 1918 și care demonstrează pluralitatea preocupărilor sale interdisciplinare. Arnold Stocker (1890 - 1978), psihiatru format la școala de la Socola, face primul studiu psihanalitic din literatura medicală românească, publicând la Paris în revista „L’Encephale“ (1921), articolul „Etude psychoanalitique sur la Crouche cassée“ celebra pictură a lui Jean Baptiste Greuse. Leon Ballif (1892 - 1960) înființează la Socola unul dintre primele servicii de malarioterapie din
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
restructurare afectivă și intelectuală a personalității, un proces de individualizare și de metabolizare a transformărilor fiziologice legate de integrarea corpului sexual. Adolescența constituie un câmp psihologic privilegiat pentru studierea schimbării”. Schimbările produse în această perioadă sunt explicate dintr-o perspectivă psihanalitică: ”prin renașterea mișcării de separare/ individualizare a micii copilării; prin reactivarea conflictului oedipian; prin desprinderea de imaginile parentale infantile și prin reatașarea de noile obiecte libidinale; prin raporturi defensive față de un ideal al eului și de pulsiunile pentru stabilirea unui
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
sunt angajate (Hoon și Lim, 2001). 4.4 Instrumente de măsurare a credințelor și comportamentelor față de bani Deoarece s-a considerat că este un domeniu exclusiv al economiștilor, s-au efectuat puține cercetări cu privire la bani. Psihologii clinicieni, cu o pregătire psihanalitică (Fenichel, 1947; Frenczi, 1926, Forman, 1987; Goldeberg și Lewis, 1978; Matthews, 1991 apud Furnham și Okamura, 1999) au fost mereu fascinați de numărul nevrozelor asociate cu banii (Furnham și Okamura, 1999). Un motiv al faptului că atitudinea față de și comportamentele
Atitudinea faţă de bani by GABRIELLA LOSONCZY () [Corola-publishinghouse/Science/365_a_564]
-
lumii trebuie să fie capabil să manifeste ultimul impuls. Trebuie să fie capabil să dea, prin sunet și mișcare, aceste impulsuri care oscilează la frontiera între vis și realitate. Pe scurt, trebuie să fie capabil să construiască propriul său limbaj psihanalitic din sunete și gesturi, în același mod în care un mare poet își creează propriul limbaj de cuvinte." Nu este vorba pentru Grotowski să-i predea actorului o tehnică, ci să-i elimine blocajele, ceea ce el numește "calea negativă". "Astfel
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
și revelații, năzuiește a se apropia de „inima misterului”. Pendulând „între gândul neînfăptuit și fapta negândită”, șovăitorul (pseudo) danez își amână împlinirea proiectului „din deznădejde în fața posibilului”. Comentariul, deopotrivă elevat și seducător, atingând o întreagă claviatură (în gamă simbolică, filosofică, psihanalitică, politică), șerpuiește în modulații fine. Într-o sintaxă economicoasă sunt alăturate opiniile neconvergente (care „se ucid una pe alta ca scorpionii strânși sub un clopot de sticlă”) ale celor care, cu orgoliu de inițiați, au crezut că posedă „cheia” acestei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288533_a_289862]
-
pradă. Această lectură devine posibilă pe fondul investigațiilor freudiene, a popularității de care se bucura neurologul Charcot la Viena, ale cărui opere erau traduse chiar de către Freud, dar și a unui presupus interes sau familiarizare a lui Klimt cu vulgata psihanalitică. Pe acest fond este inserată și tema femeii fatale, înscrisă în tipologia isteriei: "Legătura patologiei isterice cu sexualitatea, concluzia observației clinice, furniza atunci o cauțiune științifică multiplelor variațiuni pe tema femeii fatale care apărea în literatură"362. Raporturile trasate între
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
al unui complex oepidian, apare obsedant în pictura lui Khnopff, transpusă la nivelul visului și a unor teme prin excelență decadente, precum cea a lui Oedip și a Sfinxului. Prezența florii indică aici într-un plan simbolic cu corolarul implicațiilor psihanalitice caracterul litigios al prezenței feminine, atracția răului fiind dublată de imaginea lilială, angelică a femeii al cărui veșmânt o închide ca într-o armură inexpugnabilă. În Un înger (1889), imaginea androgină a îngerului este speculată și la nivelul "vestimentației". Dacă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
fundația sociologiei ca știință, contribuind decisiv și la dezvoltarea economiei politice; mai mult, Eminescu a intuit în opera sa literară teoria relativității a lui Einstein (Tomiță, 2007, p. 111); Ion Creangă l-a anticipat pe Freud prin profundele sale analize psihanalitice, totul culminând cu actele de pionierat înfăptuite în politică de către Nicolae Ceaușescu (p. 123). De fapt, întreaga cultură mondială se poate regăsi prefigurată avant la lettre în cultura română! Dezvoltat ca reacție radicală la teza sincronismului elaborată de E. Lovinescu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]