1,976 matches
-
recentă, volumul Despre Gramatologie al lui Derrida fiind tradus și lansat în România abia în iunie 2009, deconstrucția a fost folosită ca inițiativă teoretică radicală, în diverse arii ale științelor umane și sociale, pe lângă filozofie și literatură, cum ar fi psihanaliză, arhitectură, antropologie, teologie, feminism, teorie politică, istoriografie și teoria filmului". 64Ioana Em. Petrescu, Modernism Postmodernism. O ipoteză, Cluj-Napoca, Casa Cărții de Știință, 2003. 65Ioana Bot, în Ioana Em. Petrescu și poetica postmodernismului, Prefața la Ioana Em. Petrescu, op. cit., p. 15
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
aceste doctrine au evoluat astăzi spre un Anton Carpinschi, Deschidere și sens În gândirea politică, Institutul European, Iași, 1995, Cuvântul de Încheiere. Monette Vacquin, La responsabilité. La condition de notre humanité, dirijé par Autrement, Paris, 1994, p.11. Și pentru psihanaliză a dori nu este culpabil, Însă ești responsabil de actele proprii. Această “distincție extrem de importantă, a avut măreția de a smulge dorința din sfera culpabilității În care au aruncat-o secolele de cultură iudeocreștină” (E. Diet, De culpabilité en responsabilité
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
au evoluat astăzi spre un declin al ideii de responsabilitate individuală, către o asumare a unei responsabilități colective, a unei responsabilități sociale. Monette Vacquin, La responsabilité. La condition de notre humanité, dirigé par Autrement, Paris, 1994, p. 11. Și pentru psihanaliză a dori nu este culpabil, Însă ești responsabil de actele proprii. Această „distincție extrem de importantă, a avut măreția de a smulge dorința din sfera culpabilității unde au aruncat-o secolele de cultură iudeocreștină” (E. Diet, De culpabilité en responsabilité, În
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
eu cred că, sub pretextul acesta al interși multidisciplinarității, se fac și multe excese. În multe cărți și articole, unele publicate chiar de colegi de la Universitate, găsești un amestec nedigerabil de ingrediente diverse, multe incompatibile între ele, de la semiologie la psihanaliză, esoterisme orientale și alchimie, istorie "secretă" și teologie etc. În fond, nu trebuie să uităm că nu orice îi este permis oricui și în orice împrejurare. Eu aș zice că interdisciplinaritatea s-a aflat de fapt dintotdeauna la îndemâna oricărui specialist
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
propriei opere, contestatarul vehement din satire și pamflete, este în cele din urmă absorbit de ideea construirii monumentului propriei sale personalități de reformator" (p. 291). Introducere... "Este Antim, în general, un personaj al didahiilor, un subiect de analizat cu instrumentele psihanalizei, ceea ce nu l-ar face mai puțin admirabil și eficace, prea eficace chiar, ca predicator" (p. 126); "Neculce... vrea să convingă de adevărurile sale, înfățișându-se înaintea cititorului, el însuși ca personaj efectiv interesant, închegat deasupra textului, din luminile și
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
critic despre autor, moment polarizat de încercarea de delimitare a profilului moral, intelectual și emoțional al celui ce scrie. Din punct de vedere lexico-semantic, acest palier de viziune este asumat discursiv de structuri verbale și substantivale din sfera psihologiei și psihanalizei, căi privilegiate de scrutare a interiorității auctoriale. Din numeroasele fragmente care ar putea fi circumscrise unei analize psihologice sui-generis a instanței creatoare, oferim doar câteva exemple care ilustrează importanța pe care Elvira Sorohan o acordă înțelegerii omului "din spatele textului": Ipostaze
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
românește, evocă o situație cunoscută multor elevi sau studenți, mai ales la Litere: cum să vorbești despre ceva ce n-ai citit (Comment parler des livres qu'on n'a pas lu, 2007). Universitar serios, cu mai multe studii de psihanaliză literară, istorie literară și retorică la activ, Bayard nu face aici o simplă parodie a genului voiajor, ci pune la contribuție o foarte reală cunoaștere a domeniului pentru a comenta și pune în valoare diverse opinii ale unor autori respectabili
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
tot mai radicală a noțiunii de "identitate". Mai multe elemente au contribuit la această disoluție rapidă. Mai întîi, ar trebui probabil avute în vedere loviturile puternice produse cam în același timp de descoperirile științifice, îndeosebi în materie de fizică cuantică, psihanaliză și deconstructivism postmo dern, ale căror teorii au zdruncinat considerabil metafizica occi dentală, lingvistica, semantica, sociologia etc. Această revoluție a fost îndreptată împotriva unei anumite viziuni statice despre lume, subiect și limbaj, considerate anterior ca stabile, unitare, monolitice. De la Newton
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
publicat atîtea romane, niciodată nu a fost mai limpede supremația unui gen, care și-a permis să spargă toate frontierele și să aspire în magma-i seducătoare deopotrivă teorii științifice, anchete jurnalistice, fapte diverse, viziuni poetice, pasaje diariste, elemente de psihanaliză, sociologie, economie, politică, amestecînd cu voioșie stiluri și mărci pentru a satisface, pînă la urmă, un dat imuabil al naturii umane nevoia de fabulație. Periodic, între o criză și alta, comentatorii (și nu doar din sfera literară) se întreabă de ce
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
reperele pe care și le-au fixat membrii curentului, și anume marxismul, teoria inconștientului și experiențele-limită de text și de subiect (așa cum apar ele la Mallarmé și Lautréamont), se vor dezvolta trei direcții generale de cercetare: lingvistica, economia politică și psihanaliza. Având în vedere că începuturile teoriei se regăsesc și în structuralism și semiotică, Julia Kristeva și Roland Barthes vor investiga și aceste domenii. Conceptul de semn, în accepțiunea sa saussuriană, va suporta numeroase critici și reevaluări; cercetări mai recente acordă
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
vor contura conceptul de intertextualitate ca "indice al modalității în care un text citește istoria și se inserează în ea", sunt doar câteva exemple ale unor teme care se regăsesc și în lucrările lui Jean Baudrillard. Mișcarea tel-quel-istă, prin asumarea psihanalizei, marxismului și a experiențelor-limită (ca de exemplu cele de text și de subiect), a dezvoltat principalele noțiuni care vor fi în centrul teoriei discursivității postmoderne. În textele baudrillardiene se regăsesc ecourile acestor subiecte, precum și trimiteri la o serie de filosofi
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
teoretic, ci și din perspectiva înțelegerii naturii umane în general. Conceptele lor s-au imperializat, impunându-se ca modele totale de analiză și interpretare a diferitelor domenii. Baudrillard critică această dominație teoretică și respinge ca neadecvată "mixarea" marxismului și a psihanalizei, deoarece "marxismul, ca și psihanaliza, nu au coerență decât în circumscrierea lor parțială (în ignorarea lor), și nu sunt generalizabile ca scheme de analiză"400. Mai mult, consideră Baudrillard, cele două câmpuri critice se află în plină criză, iar construirea
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
înțelegerii naturii umane în general. Conceptele lor s-au imperializat, impunându-se ca modele totale de analiză și interpretare a diferitelor domenii. Baudrillard critică această dominație teoretică și respinge ca neadecvată "mixarea" marxismului și a psihanalizei, deoarece "marxismul, ca și psihanaliza, nu au coerență decât în circumscrierea lor parțială (în ignorarea lor), și nu sunt generalizabile ca scheme de analiză"400. Mai mult, consideră Baudrillard, cele două câmpuri critice se află în plină criză, iar construirea unei teorii noi, radicale, nu
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
copiilor. Corespondență 1982-1985, p. 75. 204 Ibidem. 205 În acest sens, Lyotard utilizează termenul psihanalitic "perlaborare", care nu este nici repetiție și nici simplă reamintire a modernității și a sensurilor sale. Făcând apel la înțelesul de dicționar al termenului în psihanaliză, Ciprian Mihali îl explică astfel: "În filosofie, ea [perlaborarea, n. n.] desemnează, după Lyotard, aceeași interpretare a rezistențelor modernității, o atitudine nici de pasivitate, nici de activitate, ci de pasibilitate, adică de expunere la evenimentele ce vin, fără a prejudeca de
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
infinit mai dificil de trăit sau experimentat. Spaima generează cultură în două direcții, radical îndepărtate una de cealaltă, divergente, opozitive. Prima dintre ele vizează regresia, recuperarea "barbarului" sau fascinația pentru irațional și distrugere de sine, care apare în textele de psihanaliză. Individuația este, ca definiție și expectanță, anti-terifiantă prin excelență, însă, în termenii mai vechi ai lui Schopenhauer, ea presupune ruptura cuiva de energia informă pe care o reprezintă universul, ceea ce e destul de greu de menținut o vreme mai indelungată, fascinația
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
adânc decât s-ar fi căzut la un copil. Vorba la mine era icoană: o vedeam cu ochii". Interlocutorii încearcă să curme această imersiune într-un trecut bântuit de halucinații periculoase, însă Trubadurul cere să nu fie întrerupt. Sesiunea de psihanaliză sui generis continuă sub presiunea subiectului: "Trăiam deștept și-n somn. Sufeream la lumină și pe întuneric. Îmbătrâneam în loc să cresc. Visele se înmulțeau și mai toate se sfârșeau cu o babă bătrână, spaimă de urâtă, numai cu doi dinți în
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
figuri, culori, numere. 3 vol. Coordonatori: Micaela Slăvescu, Laurențiu Zoicaș. Traducere de Daniel Nicolescu, Doina Uricariu, Olga Zaicik, Laurențiu Zoicaș, Irina Bojin, Victor-Dinu Vlădulescu, Ileana Cantuniari, Liana Repețeanu, Agnes Davidovici, Sanda Oprescu, Micaela Slăvescu. București: Ed. Artemis, 1995. Cincă, Stelian. Psihanaliză și creație în opera lui Gib I. Mihăescu. Craiova: Ed. Scrisul Românesc, 1995. Cioculescu, Șerban. "D. Bolintineanu". D. Bolintineanu. Cuvânt înainte, antologie de texte, cronologie și bibliografie de D. Păcuraru. București: Ed. Eminescu, 1974. 164-81. ---, Vladimir Streinu, Tudor Vianu. Istoria
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
germane (americane, nu sovietice ori estice, cum îndrăznea să facă un alt german, D. Senghaas). În atmosfera destinsă a colaborărilor vest-internaționale, el a valorificat idei ale pragmatismului american, a preluat teoria dezvoltării personalității de la J. Piaget și Kohlberg, precum și din psihanaliza lui Freud. Le-a folosit în analizele etico-morale, în evaluarea principiului publicității din comunicările de masă, lăsând deschise problemele de logica și filosofia istoriei. Așa încât, la Habermas și la alți profesori și cercetători occidentali, marxismul a devenit un alt punct
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
la antropologi care susțineau rolul fundamental al culturii și al sacrului în viața socială. (Idem., p. 433) Enunțul că "științele politice seamănă mai degrabă cu un bazar aleatoriu" (Idem., p. 437), completat cu influențele darwinismului, teoriei einsteiniene a relativității, ale psihanalizei și sociobiologiei, s-a încheiat cu încă o constatare demobilizantă pentru un tânăr care ar vrea să le studieze: Nu există o știință socială ca o știință arhitectonică. Există doar niște părți fără un întreg". (Idem., p. 441) Acest ton
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
de G. Bachelard (1884-1962). Un asemenea profil îl produce un concept, chiar cu sferă mai îngustă (cum ar fi "masa", "forța"), căci el nu se situează uniliniar într-o epistemă, ci are conotații arhaice, pe care le cunoaștem cu ajutorul unei psihanalize obiective. Durand e de părere că "nu e nici o psihanaliză "obiectivă" de efectuat de vreme ce este vorba despre subiectul uman, singularizat în cutare sau cutare cultură și pentru care trebuie luată în considerare orice consistență semantică a "profilului epistemologic". (Op. cit., p.
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
concept, chiar cu sferă mai îngustă (cum ar fi "masa", "forța"), căci el nu se situează uniliniar într-o epistemă, ci are conotații arhaice, pe care le cunoaștem cu ajutorul unei psihanalize obiective. Durand e de părere că "nu e nici o psihanaliză "obiectivă" de efectuat de vreme ce este vorba despre subiectul uman, singularizat în cutare sau cutare cultură și pentru care trebuie luată în considerare orice consistență semantică a "profilului epistemologic". (Op. cit., p. 193) În medicină, fostul său coleg F. Dagognet înlocuia cauzalitatea
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
criză a sociologiei" și a ansamblului științelor umane avea să rezulte din această distorsiune dintre specificitatea obiectului lor și imperialismul totalitar ale metodei științelor "pozitive". Este ceea ce explică și abundența pluralistă a acestor "științe" la plural. Multiplicând microtăieturile între psihologie, psihanaliză, lingvistică, filologie, fonologie, fonetică, gramatologie și cum remarcă Boudon însuși sociologia cutărui sau cutărui domeniu, epistemologia modernă pune cumva în circulație inevitabila tăietură epistemologică în măsură să epureze problematica și, mai ales, să mascheze prin confuzii sterile recunoașterea omului ca
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
ale cărții) este că simbolurile păstrate de creațiile populare de pe Glob au, fără excepție, conținuturi supraumane, redate divers și unitar totodată în ceea ce numim tradiție. Or, negarea tradiției de către "materialismul solidificant al secolului al XVIII-lea" a continuat prin "inconștientul" psihanalizei freudiene, jungiene și ale altor autori în materie. În locul "supraumanului" atestat de tradiții, psihanaliza recomandă "infraumanul". Puțini europeni și poate mai mulți americani creditează și încurajează hermeneuticile literelor, numerelor sau artelor divinatorii (la îndemână ne stau exemplele revenirilor în forță
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
conținuturi supraumane, redate divers și unitar totodată în ceea ce numim tradiție. Or, negarea tradiției de către "materialismul solidificant al secolului al XVIII-lea" a continuat prin "inconștientul" psihanalizei freudiene, jungiene și ale altor autori în materie. În locul "supraumanului" atestat de tradiții, psihanaliza recomandă "infraumanul". Puțini europeni și poate mai mulți americani creditează și încurajează hermeneuticile literelor, numerelor sau artelor divinatorii (la îndemână ne stau exemplele revenirilor în forță ale astrologiei, ale unor practici șamanice ca cele ale găgăuzilor din Basarabia, Dobrogea și
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Elisabeth Axmann-Mocanu și Bucur Stănescu, vol. II, 274 p., traducere de B. Stănescu, Editura Meridiane, București, 1977. c) Irina Petraș, Curente literare. Mișcări, direcții, tendințe, București, 1992, Editura Demiurg, 111 p. (Bibliografie selectivă pp. 105-110). 14. Din imaginile critice asupra psihanalizei, ne oprim la câțiva autori occidentali: a) Catherine B. Clément, Pierre Bruno, Lucien Sève, Pentru o critică marxistă a psihanalizei, traducere de L. Gavriliu, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1975. b) Critica hedonismului, tendințele distructive ale sexualității în civilizații, agresivitatea
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]