3,405 matches
-
percepțiile sinelui, b) un simț al continuității percepțiilor sinelui în timp, c) un simț al reciprocității între propriile percepții ale sinelui și modul în care este perceput individul de către ceilalți. Pentru Erikson, ”criza de identitate” este parte integrantă a dezvoltării psihosociale normale. Majoritatea psihologilor consideră că adolescența ar trebui să fie o perioadă de experimentare a rolului în care tinerii pot explora conduite, credințe, interese și ideologii alternative, care pot fi modificate sau înlăturate, în încercarea de a modela un concept
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
totalitate, nu integral), ea dispunând de toate laturile și relațiile dintre ele, dezvoltate nu oricum, ci chiar maturizate” (M. Zlate, 1995, p. 162). Precizarea este corectă pentru că, spre deosebire de evoluția biologică care poate fi considerată ca fiind încheiată, dezvoltarea psihică și psihosocială continuă toată viața. De asemenea, ceea ce reține în mod deosebit atenția este faptul că adolescenții încep să se manifeste ca persoane responsabile, preocupate, în mare măsură, de nota lor de originalitate și de care doresc să se folosească pentru a
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
reguli ale învățării eficiente Ceea ce avem de învățat să facem, învățăm făcând. Aristotel Prin învățare se înțelege nu numai și nu în primul rând achiziționarea de cunoștințe și deprinderi, ci mai ales dezvoltarea unor funcții, capacități și trăsături psihice și psihosociale ale personalității: intelect, atitudini, valori, trăsături de personalitate, convingeri etc. Prin conținuturile de învățare trebuie să se urmărească în mod deosebit construcția și dezvoltarea capacităților de învățare: cei ce învață trebuie învățaȚi cum să învețe, trebuie pregătiți pentru a putea
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
-om, om calculator etc., este un principiu de bază al unui învățământ modern ce are la bază formarea competenței de învățare a învățării. 9. Învățarea în grup, bazată pe dialoguri și interogații inteligente, stimulează creativitatea, schimbul de experiență, dezvoltarea aptitudinilor psihosociale (comunicare, cooperare etc.Ă. Acest principiu presupune însă o serie de reguli: dialog competent; dacă grupul este feminin numărul membrilor este recomandabil să fie par; dacă grupul este masculin numărul membrilor este recomandabil să fie impar; dacă grupul este mixt
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
profesorul și pune întrebări, cere explicații, dialoghează, își confruntă punctele de vedere proprii, emite păreri, opinii personale. 15 11. Cunoașterea și dezvoltarea opțiunilor de învățare! Fiecare dintre voi are un stil și o adaptare personală la învățare, generate de particularitățile psihosociale. Stilurile de învățare cele mai des întâlnite sunt: aă stilul auditiv - elevii aparținând acestui tip învață mai bine ascultând sau citind cu voce tare; bă stilul comunicativ - elevii învață mai bine conversând; că stilul acționalelevii învață mai bine făcând ceva
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
multiple asupra desfășurării procesului instructiv-educativ” (Nicola, I., 1974, apud Iucu, R., 2006, p. 51). Din punctul de vedere al managementului clasei, clasa de elevi își prezintă imaginea dual: o primă perspectivă o reprezintă cea didactică, în timp ce a doua este perspectiva psihosocială. Amândouă perspectivele, de interes al managementului în studiul clasei de elevi, au ca punct comun poziționarea accentului pe ideea asimilării clasei de elevi ca un spațiu preferențial al relațiilor interpersonale școlare (ca reprezentând un caz particular al relațiilor sociale). Clasa
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
școală. Totodată, poate fi evidențiat și aspectul instituționalizat al clasei, asigurat prin fundamentarea activității de asimilare a cunoștințelor pe planuri de învățământ, programe și norme elaborate de instanțele competente. Perspectivele de abordare a clasei de elevi sunt: perspectiva didactică; perspectiva psihosocială. 1. 1. Învățătorul - manager al procesului didactic 1. 1. 1. Proiectarea, organizarea procesului de predare - învățare - evaluare Procesul de conducere, managementul, este o caracteristică a oricărei activități organizate și a oricărei acțiuni ce tinde către eficiență maximă. Activitatea din clasa
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
ca finalitate dezvoltarea proceselor intelectuale și a motivației pentru studiu în condițiile unei omogenități relative a componenței interne a colectivului. Perspectiva care definește cel mai bine, din punctul de vedere a managementului clasei de elevi, domeniul de studiu este perspectiva psihosocială. Clasa de elevi constituie cadrul psihosocial al desfășurării activității de instruire și de educare și un mediu de comunicare și de socializare. Ca grup social, clasa de elevi are structură și caracteristici proprii, iar membrii acesteia ocupă diverse poziții, au
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
a motivației pentru studiu în condițiile unei omogenități relative a componenței interne a colectivului. Perspectiva care definește cel mai bine, din punctul de vedere a managementului clasei de elevi, domeniul de studiu este perspectiva psihosocială. Clasa de elevi constituie cadrul psihosocial al desfășurării activității de instruire și de educare și un mediu de comunicare și de socializare. Ca grup social, clasa de elevi are structură și caracteristici proprii, iar membrii acesteia ocupă diverse poziții, au roluri variate și stabilesc relații. Caracteristicile
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
77). Competența presupune „a ști”, „a ști să faci”, dar și „a ști să fii”, implică complexe integrate de cunoștințe, capacități și atitudini. În Managementul clasei de elevi, Romiță Iucu propune, pe lângă competența științifică a cadrului didactic, următoarea clasificare: Competența psihosocială (optimizarea relațiilor interumane prin și din activitatea educativă) capacitatea de a stabili fără dificultate relații adecvate cu elevii; adaptarea la roluri diverse; capacitatea de comunicare lejeră și eficientă, atât cu grupul, cât și cu indivizii separat; abilități de utilizare și
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
eficiență a relației sau chiar un indice de diagnosticare a competenței interpersonale a învățătorului. A. E. Weinstein definește competența interpersonală ca fiind „abilitatea de a îndeplini sarcini interpersonale, de a mânui reacțiile celuilalt” (apud. Marcus, S., 1999, p. 47). Competența psihosocială, în viziunea lui Nicolae Mitrofan, i-ar permite cadrului didactic să depășească „aspectul oficial”, de suprafață în relațiile cu părinții, ajungând la o cunoaștere profundă a acestora, conturând cât mai obiectiv fizionomia familiei sau a grupului de părinți. Calitățile ce
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
Nicolae Mitrofan, i-ar permite cadrului didactic să depășească „aspectul oficial”, de suprafață în relațiile cu părinții, ajungând la o cunoaștere profundă a acestora, conturând cât mai obiectiv fizionomia familiei sau a grupului de părinți. Calitățile ce țin de competența psihosocială, în relațiile cadru didactic părinți sunt: deschidere, flexibilitate, receptivitate la solicitare, înțelegerea problemelor specifice familiei, disponibilitate, răbdare, sinceritate, sociabilitate, discreție etc. Abordând problema competențelor necesare profesiei didactice, Adrian Neculau și Ștefan Boncu menționează chiar „competența de a dezvolta bune relații
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
Dificultatea de legitimare a autorității parentale obligă părintele să își legitimeze mereu autoritatea față de copil prin „sacrificiul” pe care îl face pentru reușita școlară a copilului. Părinții pot influența reușita școlară a copiilor, fie indirect (prin climatul familial favorabil dezvoltării psihosociale a copilului), fie direct și mai ușor observabil (prin grija manifestată față de preocupările copilului, prin cunoașterea învățătorului / profesorilor, colegilor și prietenilor lui, prin ajutor oferit la temele școlare, prin participarea la activitățile școlare, ședințele cu părinții, prin sfătuirea cu copilul
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
colaborării, lipsa informațiilor necesare privind cadrele didactice, colegii și prietenii copilului, neparticiparea la întâlnirile dintre cadre didactice și părinți la școală, neimplicarea în sprijinirea activității de învățare acasă pot genera rezultate școlare slabe și situații de risc / criză pentru dezvoltarea psihosocială a copilului. Căile cele mai importante pentru prevenirea / rezolvarea unor asemenea situații nedorite sunt: cunoșterea reciprocă, comunicarea reciprocă, cooperarea în anumite activități. 2. 2. Relațiile familie - școală / școală familie Eficiența întregii activități didactice este determinată, în mod substanțial, de relațiile
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
deosebită pentru reușita școlară a copilului. Acțiunea educativă a familiei este eficientă atunci când obiectivele ei sunt în concordanță cu obiectivele educative ale școlii. Obiectivele fundamentale comune ale educației familiale și ale educației școlare sunt considerate: cunoașterea copilului și dezvoltarea lui psihosocială (aptitudinală, motivațională, atitudinală). Cercetări cu privire la raporturile educative părinte - copil și la raporturile familiei cu ceilalți factori educativi, în special cu școala și cu grupurile de similitudine, au pus în evidență că rolul educatului este activ, copilul este actor al propriei
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
comportamentală și adaptabilitate. În capitolul al treilea am încercat să elaborăm un program de formare, a cărui analiză de nevoi a confirmat necesitatea formării exprimată de învățători / institutori, în ceea ce privește relaționarea cu familia și comunitatea, dezvoltarea competențelor psihopedagogice, de consiliere, comunicaționale, psihosociale. De asemenea s-a putut observa că învățătorii / institutorii au apreciat colaborarea cu familiile elevilor ca fiind bună, doresc implicarea părinților în activitățile școlare și extrașcolare, însă o bună parte dintre ei nu știu să conceapă și să gestioneze relații
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
Programul de formare continuă propus - „Învățătorul - factor proactiv al parteneriatului școală familie” are ca scop dezvoltarea competențelor specifice și esențiale ale învățătorilor / institutorilor pentru realizarea unui parteneriat eficient între școală și familie: competențe metodice, competențe de comunicare și relaționale, competențe psihosociale, competențe de evaluare. Temele și subtemele propuse sunt adecvate scopului, obiectivelor generale și specifice urmărite a fi realizate prin îmbinarea judicioasă a suportului teoretic cu activitățile practice, prin utilizarea unei strategii de formare activ - participativă. Ideal ar fi ca orice
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
rolul esențial revine profesorului. Pe lîngă o serie de avantaje, această modernă și eficientă formă de Învățare are și anumite limite : 9 Individualizarea excesivă a Învățării duce la negarea dialogului elevprofesor și la izolarea actului de Învățare În contextul său psihosocial; 9 Segmentează și atomizează prea mult materialul de Învățat; 9 Duce prea mult la “tutelare” dirijînd pas cu pas activitatea mentală a subiectului și, prin aceasta, Împiedicîndu-l să-și dezvolte capacitățile creatoare. Instruirea programată nu poate cuprinde Întregul proces instructiv-educativ
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
programe de parteneriat largi. Din această muncă a rezultat o perspectivă teoretică (Epstein, J.L., 1996217-232) numită "modelul sferelor de influență suprapuse" și un vocabular specific, care au devenit ulterior cadre de referință pentru cercetători și practicieni. Modelul introduce perspectiva psihosocială și organizațională asupra școlii, afirmând că cele mai bune rezultate sunt obținute atunci când școala și familia au scopuri și misiuni suprapuse în ceea ce privește educația copiilor, și colaborează pentru asta. Modelul sferelor de influență suprapuse include structuri interne și externe. Structura externă
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
anumită postură. De la o etapă istorică la alta, conceptul de persoană a dobândit noi nuanțe. Desi persoana constituie obiectul preferat al disciplinelor care, direct sau indirect, abordează problematica umană, prin conținutul său aparține, în primul rând, psihologiei. Este o entitate psihosocială, la nivelul ei realizându-se interacțiunea dinamică dintre individual și social, dintre procesele psihice care stau la baza elaborării conduitelor și procesele psihosociale care condiționează forma și conținutul acestora. Este determinată sociocultural (statut, etnie, religie etc.), constituindu-se doar prin
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
direct sau indirect, abordează problematica umană, prin conținutul său aparține, în primul rând, psihologiei. Este o entitate psihosocială, la nivelul ei realizându-se interacțiunea dinamică dintre individual și social, dintre procesele psihice care stau la baza elaborării conduitelor și procesele psihosociale care condiționează forma și conținutul acestora. Este determinată sociocultural (statut, etnie, religie etc.), constituindu-se doar prin interacțiunea omului cu mediul sociocultural. Desemnează sistemul de însușiri, relații și calități psihosociale care dau identitate socială individului. Persoana vizează ființa concretă cu
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
procesele psihice care stau la baza elaborării conduitelor și procesele psihosociale care condiționează forma și conținutul acestora. Este determinată sociocultural (statut, etnie, religie etc.), constituindu-se doar prin interacțiunea omului cu mediul sociocultural. Desemnează sistemul de însușiri, relații și calități psihosociale care dau identitate socială individului. Persoana vizează ființa concretă cu o identitate socială determinată (nume, familie, loc și dată de nastere, statut social etc.) și având o anumită poziție în cadrul sistemului social, cu anumite drepturi și obligații de care este
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
ceva valoros. În sens strict psihologic, este o construcție teoretică elaborată de psihologie în scopul înțelegerii și explicării - la nivelul teoriei științifice - modalității de ființare și funcționare a persoanei. Reprezintă modul specific de organizare a trăsăturilor și însușirilor psihofizice și psihosociale ale persoanei. Este o sinteză (unitate) bio-psiho socio-istorică și culturală, care asigură adaptarea originală a individului la condițiile mediului natural și mai ales social. Înțelegerea personalității ca izvorând din individualitate, nu ne permite izolarea ei de infrastructura biologică de care
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
solicită perseverența, abilitățile; în timpul liber citește mult, colecționează diverse obiecte, construiește aparate; - relațiile interpersonale: copiii supradotați sunt mai optimiști, mai toleranți, mai cooperanți cu ceilalți. Familia are un rol important, întrucât adaptarea acesteia la copilul excepțional influențează capacitatea de adaptare psihosocială și preferința pentru prietenii mai în vârstă decât el, copii sau adulți. În educația copiiilor supradotați se impun unele exigențe suplimentare, care se referă la aspectele: asigurarea unui standard de viață rezonabil și a unei ambianțe spirituale incitante, dar nu
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
rolurile jucate de acestea în învățarea umană și, mai ales, în învățarea școlară. Punctele principale de sprijin în înțelegerea primară a problemei examinate ar putea fi, după opinia noastră, următoarele: a) Învățarea implică seturi de mecanisme. Unele sunt biologice, altele psihosociale și cultural-antropologice. Unele sunt dominate de structuri individualizatoare, altele de structuri sociale. Unele sunt planificabile și controlabile, altele greu controlabile. Din rândul celor greu controlabile (deci și planificabile), menționăm cazul abilităților care "nu se învață" (în sens clasic) sau care
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]