1,593 matches
-
un efect profilactic asupra fazelor procesuale. Cunoașterea ritmului lor ar putea modula ritmul prescrierii funcție de riscul fiecărui episod în parte. - Recăderile psihotice se produc în câteva zile/săptămâni precedate de o perioadă prodromală în care simptomele nu sunt de tip psihotic:iritabilitate, insomnie, angoasă, tendință de închidere în sine... Aceste simptome pot avea rol de "simptome santinelă" pentru anturaj/pacient, cu condiția ca ele să fie cunoscute și corect interpretate, putînd suscita o prescripție adecvată (Hogarty et al 1974). - Noțiunea de
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
conceptul care a stat la baza definirii acestei tulburări: DSM sau ICD în diversele lor variante. în clinica psihiatrică indicațiile lor par să se întindă dincolo de vârsta de 15 ani și în general după un an de evoluție a tulburărilor psihotice confirmate. Nu există studii controlate riguroase care să permită precizarea pertinentă a indicațiilor cutărui sau cutărui neuroleptic pentru diferitele forme de schizofrenie, deficitare, productive sau cu componetă distimică, încât apare că fiecare psihiatru clinician se ghidează mai mult în funcție de experiența
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
unui personal calificat ca parte importantă a echiepei terapeutice (Johnson, 1989; Altamura, 1993). 5. Dozarea NR cât și răspunsul pacientului la administrarea drogului nu pot fi anticipate, după cum la fel de problematică este și anticiparea dozajului necesar unui control optimal al simptomatologiei psihotice în cazul recăderilor (Davis, 1991). 6. O perioadă inițială de minim trei luni de terapie cu antipsihotice ordinare pare să fie necesară pentru a asigura o tranziție reușită spre o terapie depot. Doar un procent din pacienții schizofreni răspund complet
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
efectiv este tratamentul profilactic ? 3. Care sunt riscurile pe care le implică acest tratament ? (Kissling, 1992). La prima întrebare răspunsul este susținut de un număr important de cercetări, care nu se pot însă desprinde de concluzia că riscul unei recăderi psihotice nu poate fi încă prevăzut cu un grad rezonabil de aproximație. Tot ceea ce se poate aproxima este că cei care au prezentat recăderi recurente, par să o facă și în viitor, iar puținele variabile care au fost acreditate ca prezicând
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
se încadreze la terminarea instrucției. Corelația între această situație și frecvența recăderilor, ilustrată mai jos, pare să indice faptul că persoanele care au o inserție profesională cel puțin satisfăcătoare, par să fie predispuse într-o măsură mai mică la recăderi psihotice. Pe de altă parte, cei susceptibili la recăderi frecvente nu numai că își pierd în timp inserția profesională, dar par mai puțin apți să-și găsească o activitate lucrativă, chiar dacă reușesc să-și completeze nivelul instrucției de bază. Aparent, există
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
imagine suficient de clară asupra complicațiilor minore sau majore posibile, cât și asupra riscului aproximativ de apariție în decursul tratamentului a la long. Pare licită ipoteza că neurolepticele depôt reprezintă un mijloc valid de asigurare a unei protecții împotriva recăderilor psihotice în debutul schizofreniei. în absența unui consens deplin între psihiatri cel puțin și a unor standarde unanim acceptate referitoare la uzajul lor precum și în absența unor criterii fiabile de prognostic bun care să contraindice prescrierea lor, pare de asemeni acceptabilă
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
scăzută, diminuarea flexibilității în cazul curelor îndelungate, tendințele de a conferi o utilizare periculoasă în cazul tentativelor suicidare, modificarea posologiei de către pacient fără informarea medicului. Cauzele noncomplianței par să fie: lipsa de conștiință asupra bolii pe care o prezintă pacienții psihotici; - ameliorarea simptomatologiei determină mulți pacienți să-și sisteze medicația; - ambivalența și/sau negativismul manifestat de mulți pacienți fată de medicația neurioleptică; - încapacitatea multor pacienți de a-și autoadministra corect medicația; - atitudinea negativă a familiei; - relație terapeutică medic-pacient și personal de
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
gradul de intensitate a unor anumite simptome-țintă sau pe check-listele de evaluare generală psihopatologice cum este, de exemplu, SCL-90 (Symptom Check-list) a lui Derogatis, a cărui versiune revizuită datează din 1977 și care este, la ora actuală, singura aplicabilă pacienților psihotici. Evaluările făcute de către personalul de îngrijire pot să constea într¬-o evaluare globală, în scale de psihopatologie generală sau în instrumente specializate în culegerea simptomatologiei psihotice iar mai rar, în scale comportamentale sau de adaptare socială completate în funcție de caz de către
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
versiune revizuită datează din 1977 și care este, la ora actuală, singura aplicabilă pacienților psihotici. Evaluările făcute de către personalul de îngrijire pot să constea într¬-o evaluare globală, în scale de psihopatologie generală sau în instrumente specializate în culegerea simptomatologiei psihotice iar mai rar, în scale comportamentale sau de adaptare socială completate în funcție de caz de către pacient, anturaj sau un lucrător social. Scale globale de funcționare Scala de evaluare globală a funcționabilității (SEGF) în engleză Global Assessment of Functioning Scale pusă la
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
de psihopatologie generală Listele de simptome cele mai utilizate sunt fie scalele de psihopatologie generală, cum ar fi sistemul PSE al lui Wing, Comprehensive Psychiatric Rating Scale (CPRS) al lui Asberg et al 1978, dar mai ales scalele de simptome psihotice: Brief Psychiatric Rating Scale (BPRS) al lui Overall - 1962, fie dezvoltări mai recente a scalelor lui Andreasen, SANS și SAPS (1982), scală de simptome negative prima și pozitive a doua. Destul de larg utilizată este și scala Positive and Negative Syndrome
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
de evaluare. Este cazul lucrărilor lui Bilder et al, 1985, Schedule for Affective Dizorders and Schizophrenia (SADS) a lui Edicot și Spitzer, 1978, sau Thompson și Meltzer, 1993, CASH a lui Andreasen et al, 1992 etc. Alte evaluări a simptomelor psihotice Alte instrumente citate de către Marchanda, Hirsch și Barnes, în sinteza lor din 1989, sunt mai puțin utilizate decât instrumentele citate anterior. Este vorba de Psychological Impaerments Rating Scale (PIRS), supliment al PSE, inclus în mai multe studii ale OMS-ului
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
care se întinde pe o perioadă de 1-3 săptămâni până la o lună de zile de la nivelul acestor zone de stocaj. Aceasta ar explica intervalul de 6-12 săptămîni observat de regulă la schizofreni, între sistarea chimioterapiei antipsihotice eficace și reapariția simptomelor psihotice. De regulă se notează în această perioadă de timp un sentiment de confort pe care îl încearcă atât anturajul cât și bolnavul, care resimte efectele benefice fără simptomele secundare indezirabile. Astfel a apărut logică ideea considerării curelor antipsihotice discontinui, care
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
intermitentă, care, prin reducerea dozelor totale, ar reduce în consecință și riscul diskineziilor (Kane et al, 1986). - Majoritatea pacienților schizofrenici evoluează după un model cronic marcat de apariția unor faze de exacerbare, mai mult sau mai puțin apropiate, a simptomatologiei psihotice. între acestea, intensitatea simptomatologiei psihotice rămâne relativ stabilă, chiar moderată; neurolepticele ar avea mai curând un efect profilactic asupra fazelor procesuale. Cunoașterea ritmului lor ar putea modula ritmul prescrierii funcție de riscul fiecărui episod în parte. - Recăderile psihotice se produc în
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
totale, ar reduce în consecință și riscul diskineziilor (Kane et al, 1986). - Majoritatea pacienților schizofrenici evoluează după un model cronic marcat de apariția unor faze de exacerbare, mai mult sau mai puțin apropiate, a simptomatologiei psihotice. între acestea, intensitatea simptomatologiei psihotice rămâne relativ stabilă, chiar moderată; neurolepticele ar avea mai curând un efect profilactic asupra fazelor procesuale. Cunoașterea ritmului lor ar putea modula ritmul prescrierii funcție de riscul fiecărui episod în parte. - Recăderile psihotice se produc în câteva zile/săptămâni precedate de
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
apropiate, a simptomatologiei psihotice. între acestea, intensitatea simptomatologiei psihotice rămâne relativ stabilă, chiar moderată; neurolepticele ar avea mai curând un efect profilactic asupra fazelor procesuale. Cunoașterea ritmului lor ar putea modula ritmul prescrierii funcție de riscul fiecărui episod în parte. - Recăderile psihotice se produc în câteva zile/săptămâni precedate de o perioadă prodromală în care simptomele nu sunt de tip psihotic:iritabilitate, insomnie, angoasă, tendință de închidere în sine... Aceste simptome pot avea rol de "simptome santinelă" pentru anturaj/pacient, cu condiția
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
un efect profilactic asupra fazelor procesuale. Cunoașterea ritmului lor ar putea modula ritmul prescrierii funcție de riscul fiecărui episod în parte. - Recăderile psihotice se produc în câteva zile/săptămâni precedate de o perioadă prodromală în care simptomele nu sunt de tip psihotic:iritabilitate, insomnie, angoasă, tendință de închidere în sine... Aceste simptome pot avea rol de "simptome santinelă" pentru anturaj/pacient, cu condiția ca ele să fie cunoscute și corect interpretate, putînd suscita o prescripție adecvată.(Hogarty et al 1974) - Noțiunea de
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
neuroleptice(Bartels, 1992; Meltzer, 1992). 3. în paralel cu ajustarea tratamentului, întreaga situație și volumul asistenței psihoterapeutice trebuiește evaluat cu atenție (Kinon et al. 1993; VanPutten et al., 1993) 4. La o minoritate de pacienți refractari la tratament, ameliorarea simptomatologiei psihotice poate fi totuși obținută cu o serie de terapii adjuvante somatice: există o serie de date rezonabile ce sugerează că asocierea de litiu sau TEC (Varghese & Singh, 1985), sau ßblocanți și antiepileptice (Eligur et al., 1979; Simhandl & Meszaros, 1992), precum și
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
în permanență pe multipli factori vechi și actuali, care participă la declanșarea unei psihoze (Jeammet, 1980; Benedetti, 1984; Thurin, 1990; Thurin, 1993) și mai general, cei care intervin în relația și dezvoltarea umană. Desigur, nu vom putea niciodată afirma că psihoticul va trăi ca un nevrozat, toate aceste refuzuri a unei fatalități, desigur că va păstra multă vreme, pentru totdeauna, multe fragilități; dar, tot așa de sigur, va reuși să relaționeze cu lumea exterioară, va trăi împreună, iar situațiile ieri destructive
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
este cel puțin la fel de importantă ca și cea a realității trecute. {i una și cealaltă sunt dificil de disociat în termeni de situații de funcționare, de destructurare sau reconstrucție; 2.Este absolut indispensabilă acceptarea dimensiunii de timp. Munca cu bolnavii psihotici este una de răbdare, adesea descurajantă prin refuzul inițial (care nu o dată comportă și o doză de prudență), și prin opririle în care totul pare că trebuiește luat de la început. Este necesară răbdare, câteodată reluarea după o întrerupere pentru a
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
internări, a căror patologie era apărută de dată recentă și brusc, cu schizofrenii pasivi a căror patologie s-a dezvoltat insidios (Racamier, 1984). Situația la începerea curei 1. Abordare fenomenologică. Una dintre situații o reprezintă cea a unui prim episod psihotic, fie productiv fie deficitar care ridicătemeri spre o evoluție prelungită, situație în care solicitarea vine de la un medic sau de la familie. Cealaltă situație este aceea în care patologia este deja constituită de o perioadă de timp. O oarecare stabilitate permite
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
oarecare stabilitate permite în aceste situații, solicitarea unei psihoterapii. Dacă se poate realiza o comunicare, ceea ce se relevă este în primul rând expresia unei suferințe importante: o dificultate de a se situa și de a exista, care împinge manifestările tipic psihotice spre niște dimensiuni "aproape iluzorii" (Thurin, 1994). Oricare ar fi situația, esențialul este mai întîi realizarea unei comunicații și a unei relații de încredere, de la ființă la ființă. Ceea ce implică din partea psihoterapeutului de a se situa cât mai aproape de ceea ce
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
regăsi într-o suită de elemente negative: fragilitatea EU-lui; tulburări de identitate și o lacună narcisiacă. Fragilitatea EU-lui, înțeles în sensul de capacitate intrinsecă pe care o posedă fiecare persoană de a integra evenimentele externe și interne diverse. La persoana psihotică lumea obiectivă transformă incontinuu pe cea subiectivă și invers. Capacitatea de raționament, ordonare, contextualizare sunt reduse dacă nu chiar absente; evenimentele sunt abordate în masă. - Tulburarea de identitate Se manifestă sub forma vagului, imprecisului în care evoluează subiectul permanent sau
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
aspecte ale unui transfer relațional, ceea ce va permite o evoluție de la personalitatea hipernarcisiacă și megalomanică- ceea ce reprezintă o apărare împotriva unei amenințări permanente de anihilare (Schultz, 1975). 3. Remanierea sectoarelor excluse: o cale de a face suportabil insuportabilul. Manifestările psihotice, de o manieră globală sau parțială, constituie mijloace de apărare prin raportare la o realitate care este insuportabilă. Adesea după o fază psihotică regresivă și dezorganizată, în momentul când poate verbaliza, pacientul ajunge să-și exprime sentimentele profunde de abandon
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
permanente de anihilare (Schultz, 1975). 3. Remanierea sectoarelor excluse: o cale de a face suportabil insuportabilul. Manifestările psihotice, de o manieră globală sau parțială, constituie mijloace de apărare prin raportare la o realitate care este insuportabilă. Adesea după o fază psihotică regresivă și dezorganizată, în momentul când poate verbaliza, pacientul ajunge să-și exprime sentimentele profunde de abandon, disperare, solitudine și să facă dovadă de hiperluciditate. Este momentul intervenției psihoterapeutului ce va "culege" această trăire - prezența sa fiind evident indispensabilă. 4
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
moment dat, se poate exprima câteodată, prin nenumărate detalii după un interval de luni sau chiar ani de zile, până într-acolo încât ne putem întreba, cum a fost posibilăo asemenea eroare de apreciere din partea clinicianului. 2. Halucinațiile. Cu pacientul psihotic pradă halucinațiilor, terapeutul trebuie să vegheze nu numai la prezentarea realității situației ci și să fie atent ca toate halucinațiile să fie verbalizate. O parte din aceste halucinații pot să fie critice, altfel spus, se poate explica cuiva delirant, că
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]