2,680 matches
-
părinților, unchilor și mătușilor 14. Imaginea unei cantități de bogății limitate și neextensibile ar fi una dintre principalele surse ale ponderii sociale și individuale a invidiei. În acest fel, culturile tradiționale ale confruntării au favorizat suspiciunea tuturor contra tuturor și psihoza vrăjitoriilor, motivate de ranchiuna celorlalți. Viziunile romantice ale comunității călduroase și primitoare dragi secolului al XIX-lea trebuie serios amendate: în loc să predomine sentimentele de solidaritate și de fraternitate exemplare, primul loc revine tocmai resentimentelor și bănuielilor, cel mai mic avantaj
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
de psihanalistul Pierre Mâle. Acesta afirma: „n-am găsit alte cuvinte pentru a defini această stare particulară întâlnită la unii adolescenți, care nu este depresia, cu caracterul său anxios, de inhibiție formală, de culpabilitate exprimată etc. și care nu este psihoza... Este o stare care exprimă mai degrabă un refuz de investire a lumii obiectelor, a ființelor .... Nimic nu servește la ceva, lumea este goală. Aceste formule pot părea depresive, dar ele nu sunt integrate în cadrul timic. Ele sunt compatibile cu
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
aspect depresiv (un caz). Un singur caz pare că suferă de o patologie mai gravă notată în modul următor: „păstrează dificultăți de exprimare verbală, este instabil și recalcitrant, nu are deloc cunoștințe de nivel școlar, este vorba probabil de o psihoză”. Șapte pacienți sunt în plină adolescență (14-17 ani). Depărtarea medie față de primul episod depresiv inițial este de patru ani. Patru adolescenți nu par să fi avut dificultăți, sau au avut doar așa numitele dificultăți minore (unul dintre ei este considerat
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
inhibiție anxioasă, recădere depresivă, nervozitate și ticuri). În sfârșit, doi pacienți sunt tineri adulți (20-21 ani: depărtarea medie: 8,5 ani). Ambii par să prezinte o patologie destul de importantă: trăsături de personalitate de tip paranoic și homosexualitate cu apariția unei psihoze monopolare pentru unul dintre ei, episoade depresive repetate cu tentative de suicid pentru celălalt, considerate ca fiind o psihoză depresivă monopolară. Trebuie, totuși, să temperăm pesimismul pe care l-ar genera constatările anterioare, cu referire specială la ultimii doi pacienți
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
5 ani). Ambii par să prezinte o patologie destul de importantă: trăsături de personalitate de tip paranoic și homosexualitate cu apariția unei psihoze monopolare pentru unul dintre ei, episoade depresive repetate cu tentative de suicid pentru celălalt, considerate ca fiind o psihoză depresivă monopolară. Trebuie, totuși, să temperăm pesimismul pe care l-ar genera constatările anterioare, cu referire specială la ultimii doi pacienți, în măsura în care cazurile care prezintă tulburările cele mai importante sunt în același timp și cele care sunt în continuare urmărite
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
de orice analiză și abordare psihopatologică, o relativă ignorare a caracteristicilor psihologice și psihodinamice ale adolescenței. Totuși această „prezentare” semiologică are un merit: acela al expunerii cu claritate a riscurilor stabilirii în exces a unui diagnostic de schizofrenie sau de psihoză la această categorie de vârstă (între 15-25 ani), cu implicațiile terapeutice pe care le antrenează. Acest risc este cu atât mai mare cu cât episodul depresiv este însoțit de simptoame numite „psihotice” (mai ales delir și halucinații), congruente sau nu
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
însoțit de simptoame numite „psihotice” (mai ales delir și halucinații), congruente sau nu dispoziției. Din acest punct de vedere diagnosticul de criză delirantă acută, foarte caracteristic nosografiei franceze, reprezintă exemplul ambiguităților semantice ce pot conduce la ipoteze cvasi semantice de „psihoze”, cadru diagnostic cu implicații care sunt adesea foarte dăunătoare subiectului. În acest capitol, după o scurtă abordare istorică, vom prezenta mai întâi situația tulburărilor bipolare la adolescență, apoi a episoadelor delirante acute, pentru a face apoi unele considerații privitoare la
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
de vârstă 15-20 ani. Această situație nosografică des întâlnită era direct înscrisă în modelul kraeplian al afecțiunilor mentale. „Regula lui Jaspers” clasică recomanda „acordarea unei poziții privilegiate” simptoamelor psihotice față de simptoamelor timice. Această regulă a condus la o supradiagnosticare a psihozei și a schizofreniei, situație ce a fost denunțată de numeroși autori la începutul anilor optzeci, între care și de Pope și Lipinski (1978; 1980). Cahn (1991) relatează într-un studiu recent despre unele cazuri clinice de „catastrofă psihotică” la adolescență
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
dispoziție congruentă comportamentelor psihotice; - antecedentele familiale; - schimbarea dispoziției indusă prin tratament antidepresiv. În același mod, Halfon, Dugas și colab. (1986) analizează retrospectiv simptomatologia a 21 de adolescenți cu vârste între 13 și 19 ani diagnosticați cu „tulburare timică”, „schizofrenie” sau „psihoză schizo-afectivă”. Acești autori aduc următoarele argumente în favoarea tulburărilor timice: - antecedente familiale privind manifestarea tulburărilor timice la rude de gradul întâi; - delir și halucinații în funcție de dispoziție; - mare sensibilitate la testul cu dexametazonă la adolescenții deprimați cu manifestări psihotice; - eficiența litiului în
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
să se exprime în termeni de „ruptură psihotică”, deși constată prezența clinică a oscilațiilor de dispoziție, decât în termenii patologiei timice. În ciuda acestor constatări repetate, poziția academică nu se schimbă și articolul lui Samuel-Lajeunesse și Heim (1994) din EMC asupra psihozelor delirante acute este un bun exemplu în această direcție. Constatând în același timp: - că „tulburările timice sunt practic constante”; - dificultatea stabilirii diagnosticului diferențial al acestor episoade cu stări maniacale „în legătură cu care cunoaștem frecvența cu care se manifestă simptoamele delirante și
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
același timp: - că „tulburările timice sunt practic constante”; - dificultatea stabilirii diagnosticului diferențial al acestor episoade cu stări maniacale „în legătură cu care cunoaștem frecvența cu care se manifestă simptoamele delirante și confuzionale”; - că există „numeroase studii care au ajuns la concluzia că psihozele delirante acute nu erau decât stări distimice nediagnosticate”; - că „apartenența la grupul de psihoze maniaco-depresive este întărită de studiile familiale”. În ciuda acestei multitudini de constatări în favoarea unei posibile origini timice, acești autori propun ca „tratamentul chimioterapeutic să se bazeze în
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
episoade cu stări maniacale „în legătură cu care cunoaștem frecvența cu care se manifestă simptoamele delirante și confuzionale”; - că există „numeroase studii care au ajuns la concluzia că psihozele delirante acute nu erau decât stări distimice nediagnosticate”; - că „apartenența la grupul de psihoze maniaco-depresive este întărită de studiile familiale”. În ciuda acestei multitudini de constatări în favoarea unei posibile origini timice, acești autori propun ca „tratamentul chimioterapeutic să se bazeze în principal pe neuroleptice”! O astfel de atitudine continuă să respecte „regula lui Jaspers” și
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
dimensiunea depresiei, sau mai exact de a renunța, inerentă adolescenței (vezi capitolul 6). Această dificultate este cu atât mai mare cu cât tânărul adolescent prezintă semnele unei fragilități psihopatologice anterioare: tulburare a personalității de tip limită sau narcisiacă, antecedent de psihoză infantilă mai mult sau mai puțin stabilizată, nivel intelectual (QI) la limită sau inferior, tulburări anxioase marcate de o angoasă patologică a separării... În toate aceste situații, fragilitatea și vulnerabilitatea planului identitar fac dificile, aproape imposibile, identificările obiectuale necesare pentru
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
o consultație la un alt medic. Jeanne a fost supravegheată într-o clinică de pedopsihiatrie de la vârsta de 6 ani pentru tulburări grave de personalitate, asociate unor angoase majore de separare, tulburări de somn intense; a fost evocat diagnosticul de psihoză a celei de a doua copilării. Nivelul său intelectual este normal/la limită (QIG: 86, verbal: 87, performanță: 88), dar ea este în situația unui eșec școlar. Revăzută la vârsta de 11 ani și jumătate, diagnosticul este următorul: „patologie anaclitică
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
puțin convingătoare (Lewinsohn și colab., 1994: o depresie majoră ar fi moderat predictivă; Wichstrom, 2000: persistența ideilor suicidare după prima tentativă). Alte studii izolează unii factori care par mai specifici pentru recidivă dintre care cităm: - existența unui diagnostic psihiatric de psihoză sau de personalitate patologică la adolescent, stadiu limită în special (Davidson și Choquet, 1988: Jeammet și Birot, 1994); - antecedente familiale patologice, alcoolism în special (Pfeffer și colab., 1994); - antecedente de abuzuri sexuale la care doar frecvența pare a fi corelată
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
general favorabilă, 40% cu o evoluție intermediară, fie foarte lent pozitivă fie staționară, simptoamele persistente fiind adesea destul de invalidante, ultimul sfert cunoscând o evoluție clar negativă, atât din punct de vedere social (marginalizare, neimplicare etc.) cât și psihiatric (tulburări severe, psihoze confirmate etc.). În sfârșit, din cei 44 de pacienți regăsiți, 2 au decedat prin sinucidere (3,3% din populația inițială: procent aproape similar celor prezentate în celelalte studii). 11. ÎNȚELEGERE: ABORDARE PSIHOPATOLOGICĂ Așa după cum am spus deja, tentativa de suicid
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
fi asociată în mod simplu unei „crize a adolescenței”) la un punct de vedere în mod clar psihopatologic, cel al clinicienilor mai întâi, care consideră că o tentativă de suicid în adolescență este întotdeauna consecința unei tulburări grave asociată cu psihoza (poziția unor autori cum ar fi Laufer, 1989 sau Ladame, 1981) apoi la cel al noilor studii epidemiologice din anii ’70-’80, în care se multiplică „descoperirile” unor indicatori de risc îngrijorători la subiecții care au avut o tentativă de
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
câte puțin să repereze și să eticheteze o emoție cum ar fi mânia, tristețea, angoasa. După Kestenbaum (1989) această abordare este un adaos adesea necesar și prealabil unei psihoterapii de tip analitic, în special în cazul unei dezorganizări psihice grave (psihoză afectivă acută); - abordările mixte. Nu vom detalia aceste terapii în măsura în care teoriile care le susțin depășesc cu mult cadrul adolescenței, ceea ce nu înseamnă, în mod evident, că acestea nu sunt potrivite acestei vârste. Organizate în sesiuni de opt până la douăsprezece ședințe
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
Zen înainte de a-și goli ceașca. Evaluarea inițială Terapeutul începe să determine dacă hipnoza este o modalitate terapeutică adecvată pentru pacientul său încă de la prima evaluare. Trebuie să fim prudenți cu pacienții care prezintă simptome suicidare active, care suferă de psihoze, sunt alcoolici sau consumă droguri, au o tulburare de personalitate de tip borderline sau alte tulburări caracterizate de o dependență extremă și labilitate emoțională (Wester, 1984; Crasilneck și Hall, 1985Ă, dar aceasta nu înseamnă că hipnoza nu poate fi utilizată
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
de „statut și rol social”, „nivel de aspirație”, „nivel auto-estimativ” etc., poate servi la realizarea unei ample scheme descriptive și explicative a personalității. Fenomenul de frustrație, generalizat, a constituit punctul de plecare în elaborarea unor teorii asupra personalității, afectivității și psihozelor. Desigur, trebuie neglijat - ne avertizează Vasile Pavelcu - „aspectul practic, terapeutic sau pedagogic al teoriilor, precum și de deosebita importanță ideologică, politică a unor aseemenea teorii”. Numărul mare de lucrări consacrate fenomenului de frustrație în literatura psihologică, îndeosebi cea apuseană, dovedește marea
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
Dezvoltarea, de-a lungul timpului, a unor concepții, interprete chiar teorii asupra fenomenului de frustrație, relevă caracterul polivalent al acestui fenomen: „Fenomenul frustrației, generalizat, a constituit punctul de plecare în elaborarea unor teorii asupra personaltății, afectivității, sau asupra nevrozelor și psihozelor. O nevroză, a firmă, unii psihologi, este o stare permanentă de frustrați (Maier) și chiar și orice manifestare psihopatologică nu este decât o consecință a frustrației (French). Frustrația tinde a deveni o sursă de explicat: chiar a unor fenomene sociale
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
de sustragere (ocolire); celui de-al treilea nivel îi sunt proprii agresiunea, dușmănia, mânia; mai jos, stau nivelurile de oscilație și inactivitate, de neliniști maximă și, în sfârșit, nivelul cel mai de jos este cel al dezintegrării, al nevrozelor și psihozelor. Obiectând psihologiei sociale apusene faptul că, sub influența psihanalizei și a unor teorii inspirate de aceasta, prezintă tendința de a psihologiza forțele motrice ale dezvoltării sociale, N.D. Levitov aduce teoriei lui H. Anderson asupra frustrației și agresiunii, următoarele critici întemeiateă
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
rurale În țară, mai precis pentru realizarea unei noi reforme agrare, care să ducă la Împărțirea marilor proprietăți către țărani. Nu se pomenea nimic despre colectivizarea după modelul sovietic, deși exista În societatea românească, Îndeosebi În mediul rural, o adevărată psihoză În acest sens. Strategia comunistă nu putea să nu țină cont de puternicul sentiment de proprietate care Îi caracteriza pe țăranii români. O declarare deschisă a adevăratelor intenții ale extremei stângi ar fi reprezentat un act de sinucidere politică. și
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
conflictelor, în timp ce conservă singularitatea și diferența. Alterând contururile clare ale ideii de corp prin navigația neliniară și discontinuă, interfața tehnologică creează noi siluete trupești, circuite și sisteme ambulatorii, precum proteza cyborgică produce noi extensii și recombinări corporale. Narcisismul și narcoza, psihoza și dandismul (vezi Lovink, 2004Ă sunt câteva dintre posibilele manifestări care rezultă în urma unor astfel de interfațări corporal-tehnologice. Prin intermediul interfeței, subiectivitatea umană este expandabilă și repoziționată, pluripotențializată în relație cu obiectele și cu spațiul, sau cu alte subiectivități, urmărind un
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
cu adevărat important. Ceea ce ne schimbă pe noi ca oameni. Lucrurile care ne implică trup și suflet. Prin intermediul focus grupurilor am avut acces la unele scene din medii despre care altfel nu am fi aflat nimic. Ce înseamnă suferi de psihoză. Ce înseamnă să trăiești cu cineva care suferă de depresie cronică severă. Ce înseamnă să fii veteran. Cum este să fii mamă pentru prima dată. Ce înseamnă să ai un copil care are nevoie de cursuri pentru persoanele cu nevoi
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]