2,057 matches
-
brațe când nu se poate mișca. Cum lesne se vede, revoluția română a dezlănțuit în mine energii de nebănuit, iar cărăușitul n-a mai cunoscut, în ce mă privește, nici o limită după 1990. În plus, m-am perfecționat ca un pușcaș marin și mi-am văzut visul cu ochii: cu inima cât un puric, m-am înscris la arte marțiale. Acolo am învățat multe, dar mai ales cum să-mi stăpânesc nervii sau frica și cum să mă adun dacă e
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
Branului(Torcsvar, în ungurește, Torzburg, în săsește, Terciu, în românește), cetate foarte frumoasă, existând și acum și care poate da o noțiune a lucrurilor din veacul al XIV-lea. Acolo stăteau străjerii regelui Ungariei, printre ei au fost și arbaletrieri, pușcași englezi(secolul XV, un caz), a se face legătura cu Sigismund de Luxemburg. Se intra în Țara Românească a lui Vodă. Uneori acela care conducea pe călător era un cărăuș din Ardeal, dar, de la o bucată de vreme, și cred
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
umorului. O să supraviețuiesc! Regimul alimentar (absolut insipid și greu de respectat) trebuie să fie neapărat urmat. Ulcerul nu se tratează ușor, știu bine că e o boală cronică, de durată. Voi încerca să mă duc la Șimleul-Silvaniei, la dr. Ioan Pușcaș, tratamentul lui cicatrizînd în cca. 9 zile nișele. Pentru că o nișă "stimulată" poate duce la perforații. Uneori, aceasta e sinonim cu "sindromul de cui", adică moartea. Iartă-mă că-ți spun toate aceste mizerii care te-ar mîhni chiar și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
Simion Chioariu Ioniți Simonu Grigori Chiptariu Vasilie Botar Miron Căciulacă sau Bran Grigori Chioariu Iacob Cozmei Dumitru Horodescu Lupul Simon Costandin Sârbu Toader Crețu Nechita Crețu Vasile Uriașul sau Cheptanaru Iacobu a lui Iliesă Petrea Branu Stavarachi Ignat Mateiu Antonu Pușcaș Grigori Moraru Lupu Moraru Neculai Cozmeiu Cosd(andin) Cozmeiu Antonu Nechifor Cozmeiu Ștefan Brașovanu Dumitru a lui Grigori Moraru Toader a lui Vasăle Cosovanu Vasăle Mihăliac Gheorghe Cozmeiu 7 slugi boerești fără biru 5 a dumis(ale) stol(ni)ces
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Hurdugan Toma săn Iosăpu Horgiian Iliana lui Nichifor Cozmeiu Irina lui Calistru Țurcanu Malanca lui Vasăli Cozma Gafița lui Măteiu Mihulescu Nastasăia lui Nechifor So(...) Catrina lui Ștefan Duceac Iliana lui Alecsa Mihuliac Safta lui Dumitru Hordicu Acsănia lui Anton Pușcaș Nastasă Herlegiții Pricopi săn Calistru Țurcanu Ion săn Andriiu Cosovanu Dumitru săn Grig(o)ri Morariu Mafteiu săn Grig(o)ri Morariu Dumitru săn Vasăli Săuciuc Toad(e)r săn Vasăli Săuciuc Grigori săn Ion Cosovanu Ignat săn Măteiuc Vasăli
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
să-mi declanșeze preocupările pentru literatură (însingurare, lecturi majore, reflecție). M-a influențat și Mama, Elisabeta, rămasă în grijă cu 3 băieți năzdrăvani, aproape șomeră (ca soție de preot într-un regim ateist...). De asemenea, bunicul dinspre mamă, Neculai Prisecaru, pușcaș pe fostele moșii regale, administrator, agricultor sfătos, diriguitor de familie cu mulți, mulți copii, nepoți și strănepoți. Mai târziu au apărut alți "prieteni" sfătuitori, îndrumători, magiștri: evreul profesor de germană Hary Zupperman, profesorul de română Mihai Dărăban, Ana Blandiana (mi-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Paraschiv); Beiuș (Alexandru Andrițoiu, Ioan Măduța, Ioan Crișan, Ioan Popiu, Maximilian Briscan, Alexandru Pantea, Gheorghe Cârtea, Gheorghe Panciu, Roman Dănilă); Cluj (Septimiu Râmboiu, Martinel Nemeș, Vasile Ilea, Mitică Grad, Toader Săuca, Zirbo, Ioan Popșa, Mircea Prișcu, Bar, Ionel Ladea, Ioan Pușcaș); Brad (Zeno Oarcea, Toader Gligor); Timișoara (Petru Păcuraru, Vasile Lascu, Gheorghe Sicloveanu, Ioan Vist, Gheorghe Văleanu, Petru Giurgiu, Petru Caius); Caransebeș (Martin Rădoi, Remus Faur, Ioan Crăciun, Băncilă, Aurel Suciu); Baia Mare (Ștefan Buteanu, Cornel Osanu, Ioan Tamaș, Ioan Ilut, Vasile
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
acesta. Însoțitorul meu, tovarășul Stoianovici, om vârstnic cam greoi, mă însoțea la fiecare bătaie, căutându-și îndărătul meu, între brazde sau între tufișuri, "un camuflaj". Se întindea sub soarele fierbinte și îndată îl auzeam sforăind, până ce începeau focurile pe linia pușcașilor. Vorbind cu sătenii de la Iazu, lângă Slobozia Ialomiței, despre pacostea șoarecilor și a șobolanilor în această toamnă secetoasă, am aflat că, de la o vreme, nu de mult, s-a iscat în șoricărime și în guzgănime un fel de ciumă care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de atuncea, am rămas aproape singur. Cea din urmă întâmplare vânătorească a mea a avut loc în codru la Borosești, lunea trecută. Mi-a părut rău că lipseau din apropierea mea Topîrceanu și Demostene Botez. Eram așezat în linie cu alți pușcași, pe clina unei văi, și zvoana hăitașilor începuse. Fulguia subțire și pădurea era albă. Maistrul de vânătoare (Basile Chefneux) anunțase probabila apariție a unui mistreț, care a și căzut în bătaia aceia. Așteptând în tăcere, nemișcat și cu ochii ațintiți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
211 Popescu, Titu : VI, 209 Popon, Ioan: IV, 112 117 ; V, 119 121 Popovici, Constantin : VIII, 24 29 Popovici, D. : I, 124 132 ; V, 67 68 Popovici, Doru : VIII, 230 Prepeliță, Mihai : VI, 10 13 Prodan, Dan Florin : VII, 202 Pușcaș, Ilian : IV, 146 150 R Rachieru, Adrian Dinu : X, 105 120 Rașcu, I.M., V. 85 87 Rațiu, George Vasile : III, 14 16 Rațiu, Iuliu : VI, 125 126 Rădulescu-Pogoneanu, I.A. : II, 114 119 ; V, 128 129 Rebreanu, Mircea : III, 93
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
mai, mai că așa s-a întâmplat. Atins de o boală care nu iartă, el a ținut pușca-n mână pănă în ultimele zile ale vieței sale. Apoi venea Dimitrie Rosetti, om distins, care a ocupat în țară pozițiuni înalte, pușcaș de frunte, plin de ardoare înzestrat cu un apetit fără păreche și cu niște compasuri lungi pe care când le rășchirează 56, nu e chip nici astăzi, că a împlinit 70 de ani, să te ții de el. Mai figurau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
de gură, gata să clămpănească 57 și să împroaște pe tovarășii săi cu felurite glume pipărate; Petrache Lochman, un bătrân cu inimă de copil, victimă vecinică a Cățelei; colonelul Grigorie Sturdza, vânător egoist care la goane ieșea totdeauna din linia pușcașilor, ca să-i vie lui mai întăi dihăniile; în fine, Costică Șuțu, un tip sui generis 58, care mergea totdeauna în fruntea vânătorilor, deși purta în spate două puști și o torbă plină de praf și plumb, de cel puțin zece
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
bun pat de dormit, pe care punea stăpânire din vreme, ca să nu îl ieie altul cineva. Dar, într-un rând în pădurile de la Sinești, soarta a pedepsit amar pe Sturdza pentru apucăturile sale egoiste. Ca totdeauna, el ieși din linia pușcașilor și înaintă mult înspre hăitaș. Ce se întâmplă însă? Între vânătorii poftiți la goană era și Iancu Cațichi sau moș Cațichi, cum îi ziceam noi, un bătrân cu o mână stricată și care se servea de pușcă prin un miracol
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
însă? Între vânătorii poftiți la goană era și Iancu Cațichi sau moș Cațichi, cum îi ziceam noi, un bătrân cu o mână stricată și care se servea de pușcă prin un miracol de ghibăcie 63. El, cum venea pe cararea pușcașilor, văzu locul părăsit de Sturdza liber, și-l ocupă numai decât, fără să-și închipuiască că înaintea lui la 20 metri era cineva. Imediat pornesc haitașii. O capră se înfățișează la dreapta colonelului; el o ia în țel, dar, înainte de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
la munte nu-i ca la câmp; locurile sunt tari și cu anevoie pot străbate haitașii prin râpile cele prăpăstioase unde și-a înțarcat dracul copiii. Deodată auzii zgomotul haitașilor care, ajunși pe un colnic din fața noastră, înaintau spre linia pușcașilor. De-acuma, aține-te, cucoane Neculai! Parc-o furtună a prins să învăluie pădurea, parcă au început brazii să dănțuiască, parcă năvălea asupra noastră un potop să înece lumea, așa clocoteau munții de vrăjmaș. Se speriau toate vrăbiile, toate mierlele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
din fiecare crăpătură de zid, de sub fiecare piatră răsturnată răsăriră sumedenie de oameni, cu feliurite chipuri, în feliurite costume, care, după ce au intrat în joc, au început și dânșii să-mi facă aceleași schime, aceleași semne. Erau plăieșii 190, arcașii, pușcașii, vechii păzitori ai cetăței, care s-au deșteptat din somnul lor cel vecinic, pentru a lua parte la danțul stihiilor. Iar eu, care stam culcat și priveam la toate aceste fără ca lucrul să-mi pară neînțeles sau peste fire, m-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
fire, m-am simțit deodată rădicat în sus și luat în neștire de vârtejul danțului. Ș-atunci, Dumnezeule!... S-a stârnit o furie de joc nepotolită, o orgie turbată, satanică; râdeau munții, se strâmba luna, crâșneau din dinți plăieșii, arcașii, pușcașii și se zbuciumau a peire, parcă-i vânturau ielele, și s-ar fi zbuciumat așa cât lumea, dacă năprasnic un fulger născut din senin n-ar fi spintecat bolta ceriului din miazăzi în miazănoapte, lăsând să se întrevază un moment
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
figură a lui Ștefan cel Mare, după care apoi se auzi un trăsnet înfricoșat, prelung, de mii de ori repetat care a zguduit în adâncuri și ceriul și pământul. Atunci munții, luna, stelele s-au oprit în loc de spaimă, plăieșii, arcașii, pușcașii au dispărut în tainițele lor ca prin farmec, iar noi câteșipatru musafiri ai ruinelor am sărit arși în picioare neștiind ce se petrece. ............................................................................................................................... O piatră enormă se desprinsese de pe vârful unui turn și căzuse alături de noi cu un zgomot cumplit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
brațe când nu se poate mișca. Cum lesne se vede, revoluția română a dezlănțuit în mine energii de nebănuit, iar cărăușitul n-a mai cunoscut, în ceea ce mă privește, nici o limită după 1990. În plus, m-am perfecționat ca un pușcaș marin și mi-am văzut visul cu ochii: cu inima cât un purice, m-am înscris la arte marțiale. Acolo am învățat multe, dar mai ales cum să-mi stăpânesc nervii sau frica și cum să mă adun, dacă e
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
toți cei ce se pribegiseră, părăsind satul în momentul sau poate ceva mai înainte de a începe completarea urbariului pentru a se sustrage dela acest recensământ care avea ca prim scop stabilirea de obligații înrobitoare: Preot: Mateiu Iobagi : Mihai Rovencia Coman Pușcaș Coman Porcar Todor Cânduletz Stanciul Bobeica Ion Boieraș Stanciul Boieraș Toma Benyese cizmar Lupul Benyese Stanciul Iacob Moisin Iacob Stanciul Blende Opre Blende Constantin Dan Sâlca Tăbăcar tăbăcar Dragul Mircior Adam Păduran jude («villicus») Bucur Porcar Oprea Porcar Iuon Mucia
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
cu pușca !”, spune un personaj din proza lui Panait Istrati <endnote id="(723, p. 584)"/>. O seamă de proverbe și zicători probează imaginea- stereotip a evreului fricos și, ca atare, lipsit de aptitudini războinice : „Cal verde, armean cuminte și jidan pușcaș nu se poate”, „Jidan călare și grec verde dracul a mai văzut”, „E un erou, măcar că e ovrei” (proverbe românești ; <endnote id="cf. 293 ; 3, p. 38 ; 80, p. 139"/>) ; „Se grăbește ca evreul la război”, „Îndemânatic ca un evreu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ca fiind peiorativ, cu toate că el a intrat În vorbirea curentă prin intermediul popoarelor slave (de exemplu, În limba poloneză evreului i se spune „židow” - jidov). De „grija” sa deosebită s-au „bucurat” și Întinse pasaje din piesele celor din Vutcani („Mocănașii”), Pușcași - Laza („Turca”), Bogdănița, Tomești - Popești; Iana („Vălăretul”) sau Rafaila („RÎndul de flăcăi”). Intervențiile fuseseră categorisite În a doua parte a amplului său proces scris de amputare ideologică, notat cu „b”. Iată conținutul explicativ: „O a doua categorie de intervenții s-
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
fiecare costum al pieselor de teatru popular specifice, mai ales, sărbătorilor creștine de iarnă de pe cuprinsul proaspătului județ Vaslui, chivernisit de Ceaușescu și cu aproape Întregile teritorii ale fostelor județe Fălciu și Tutova. Iată descrierea „jidanilor” de la „Turca” din Pușcași: „Din grupa <urîților> alături de șătrari și cioban (În alte cazuri moșneag), erau consemnați și <jidanii>. Astfel, <<Jidanii>> (numărul lor variind Între 3-4) au măști cu coarne. Se Îmbracă cu <hlaibure> (halate sau capoate uzate pe care sunt prinse fîșii de
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Cristian Nemescu : vrei să-i iasă tot ce încearcă să facă. și încearcă multe : o felie de suprarealism comercial, un inventar de tipuri rurale romînești, o parodie de western, o comedie erotică și, best of all, primul film romînesc cu pușcași marini americani. E o premisă minunată de tip așteptați-vă la cadouri peste cadouri : ce se întîmplă atunci cînd într-un sat romînesc (din 1999), în care toți americanii sînt percepuți ca niște ființe fabuloase (America e un perete acoperit
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
patriotică a celor închiși în vagoane. La declararea războiului în 1941, Eugen Radțibar se afla la regimentul 39 infanterie, departamentul aruncător de flăcări. A fost participant la luptele de la Cotul Donului, unde cu toată nenorocirea a salvat un batalion de pușcași italieni ai căror comandanți căzuseră în lupte. Pe front sa întâlnit cu soroceni și a fost numit comandant de detașament. În cursul retragerii s-a reușit o regrupare la Vasilevsco, unde Eugen cade rănit și este transportat mai întâi la
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]