78,673 matches
-
best-seller În vogă; să citești viața sau fragmentele de viață scrise În mare taină, dar ca pentru un public. Această intimitate publică, această ipocrizie fină de intelectual, mânată de un singur scop: scrisul, beletristica. Așa cum Mario Vargas Llosa arăta unui public nerăbdător calea de manipulare „a teniei” care este scrisul. COLOANA SONORĂ A PROPRIEI VIETI ÎNTR Farmecul acestuia este că depășește tipologiile. Deci, „autobiografie” ar trebui să fie un cuvânt pe care să Îl retrag, așa cum ar trebui să retrag și
ALECART, nr. 11 by Vlad Tundrea () [Corola-journal/Science/91729_a_92887]
-
acestea nu sunt Într-o ordine strict cronologică, deși debutează cu o temă cromatică Înfățișând supliciul sufletelor În Infern. Cu toate că nu urmărește Îndeaproape lucrarea literară care Îi stă la bază, Dante dezvăluie o muzică extrem de sugestivă, care impresionează cu ușurință publicul. De altfel, Întreg volumul din care face parte sonata Dante abundă În aluzii literare, Însuși titlul referindu-se la romanul lui Goethe, Anii de ucenicie ai lui Wilhelm Meister. Preocuparea lui Liszt pentru literatura romantică din acea vreme se reflectă
ALECART, nr. 11 by Iuliana Alecu () [Corola-journal/Science/91729_a_92892]
-
aceea, pentru a aștepta ora proiecției, am fost invitați Într-o sală de așteptare, „the green room”, iar Corneliu ne-a mărturisit desfăcânduși un alt pachet de țigări, că el n-o să vină decât la sfârșitul proiecției, pentru Întâlnirea cu publicul, la sesiunea de Întrebări. Avea emoții mari. La scurt timp a plecat pentru un alt interviu, iar eu am rămas Împreună cu prietenul meu debutant În camera de așteptare. Eram foarte obosiți. Dar acel amestec de bucurie, nerăbdare și oboseală nu
ALECART, nr. 11 by Victor Vașuta () [Corola-journal/Science/91729_a_92889]
-
lumea noastră. Știu că după cele câteva beri la o terasă din apropiere, de-a lungul cărora nu m-am putut abține să nu-l dăscălesc prietenește pe Corneliu să-și prepare câteva cuvinte dinainte pentru Întâlnirile astea cu marele public sau cu presa, ca să nu mai cadă În momente de neputință sau de tăcere penibilă, am mers apoi la hotel unde am fumat havane și am băut un vin de Panciu pe care Îl adusesem cu noi din Montreal. După
ALECART, nr. 11 by Victor Vașuta () [Corola-journal/Science/91729_a_92889]
-
italienilor, care se desprinde din corespondența lui Ionel Perlea, se citește la fiecare rând, iar dirijorul trăiește - poate - cea mai sublimă și singura bucurie a carierei artistice pe care nu a atins-o nici la Cluj, nici la București. Concluzia? „Publicul entuziast! Dragostea pentru mine, parcă aș fi deja italian!” Viorel Cosma Autor: Ionel Perlea Limba română Destinatar: Nicolae Lubomirov Scrisoare (copie) Locul și data: [Milano] 1945 Colecția Viorel Cosma Dragă Lubache și scumpe prietene, Sunt sigur că ești supărat pe
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
și de două ori a „Noua”, Roma (mare concert) apoi m’am repezit o săptămână la Paris, apoi la Scala (5 „Cosi” și două concerte cu „orchestra de cameră” din Milano), Trieste (concert) și recent un concert la Genova unde publicul a fost foarte entuziast, a trebuit să repet bucata de la sfârșit (Tristan, moartea și preludiul). De la Genova am făcut o plimbare delicioasă cu un prieten în mașină, de-a lungul Rivierei până la Rapallo și mărturisesc că nu am văzut ceva
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
Scalei la lacul Como. Ați cunoscut Villa Carlotta? E paradisul pe pământ! Alaltăieri a fost inaugurat primul teatru de stat italienesc de proză! Am fost rugat să dirijez eu orchestra Scalei o bucată la începutul spectacolului! A fost foarte simpatic - Publicul entuziast! Dragoste pentru mine parcă aș fi deja italian! Proectele mele: După cum am mai spus, voi dirija tot Iunie la Scala! E vorba de o stagiune „extra” pentru primul târg internațional acu după războiu. Totul va avea un cadru festiv
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
a reabilita pe Petrică, după ce el a fost atât de atacat de presă; la rândul meu m’a încântat ideea deasemeni de a-l reabilita. Dar pe de altă parte mă întrebam dacă nu va fi un nou scandal, când publicul va auzi ca un tenor, deja protestat, va fi din nou chemat. Serafin m-a liniștit, spunându-mi că la Milano publicul este absolut obiectiv și știe să deosebească printre cazuri. În orice caz - ce să vă spun - am avut
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
a-l reabilita. Dar pe de altă parte mă întrebam dacă nu va fi un nou scandal, când publicul va auzi ca un tenor, deja protestat, va fi din nou chemat. Serafin m-a liniștit, spunându-mi că la Milano publicul este absolut obiectiv și știe să deosebească printre cazuri. În orice caz - ce să vă spun - am avut într’adevăr un mare curaj și cred că am dovedit cu asta cât ajut pe artiști atunci când merită, cu toate că „domnii” de la București
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
mă prezint la Scala: fără îndoială, s’ar fi spus atunci: acest dirijor român, d’abia venit la Scala, ne bagă acum pe compatrioții lui pe gât. Unde mai pui că la Scala tenorul este sempre cel mai expus, iar publicul este neiertător de exigent, fiind obișnuit de-a lungul întregei istorii Scaligere cu tenori de rang, Caruso, Gigli, Pertile, Lauri-Volpi etc. Ei bine, Petrică (nu pot să spun că i-a tâmpit) a trecut foarte curat, cu aplauze la scenă
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
substituți, cu cari stătea toată ziua de vorbă, bârfindu-mă pe ruptele. La rândul meu, când îl întâlneam pe culoarele administrației, îi răspundeam foarte distant la salutul lui acru. Dar într’o seară a asistat la un „Samson” și cum publicul îmi făcea iar o manifestație colosală la apariția mea, se vede că a rămas impresionat și a schimbat de idee, căci după asta a venit foarte umil înspre mine pentru a mă „felicita”. Bun și iertător cum sunt, i-am
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
Scenele europene sunt dominate de câteva dintre cele mai mari nume de compozitori de operă. Informațiile circulă, partiturile circulă, artiștii circulă și astfel, în Franța, în Italia, în Germania, în Rusia - și nu numai - ultimele noutăți sunt repede cunoscute de public și comentate de critică. Niciodată efervescența creatoare în acest domeniu nu a fost mai mare iar direcțiile de dezvoltare atât de diverse. Dat fiind subiectul particular al acestor pagini, propunem o privire sintetică dar edificatoare asupra creației lirice cuprinsă între
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
între Simon Boccanegra de Verdi (premiera 1857, Veneția) și Turandot de Puccini (premiera 1926, Milano). Simon Boccanegra vede luminile rampei cu un an înainte de nașterea lui Giaccomo Puccini. La un an după nașterea viitorului mare compozitor, același Verdi aduce în fața publicului opera Bal mascat (Roma, 1959). Tot în 1859, la Paris are loc premiera Faust de Gounod. Ne oprim apoi la Forța destinului de Verdi și la premiera din 1862 de la Sankt Petersburg. O nouă și adevărată grand opéra propune tot
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
Praga, în 1866 are loc premiera Mireasa vândută de Smetana. În același an 1866, la Paris, pe scena de la Opéra Comique, Ambroise Thomas prezintă delicata partitură Mignon, în timp ce un an mai târziu, tot la Paris dar la Operă, Verdi oferă publicului vigurosul și sumbrul său Don Carlos. Doar un an desparte această premieră de o altă capodoperă a creației lirice franceze, Romeo și Julieta de Gounod (Paris, 1867). După doi ani, în 1868, la München Wagner triumfă cu Maeștrii cântăreți din
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
internațional este dominat deci, cert, de G.Verdi și G.Puccini. Giuseppe Verdi va muri în primul an al secolului următor, 1901. În 1902 C. Debussy propune la Paris, Pélleas et Mélisande, o lucrare de certă valoare dar care marele public nu s-a apropiat așa cum a facut-o în cazul operelor italiene contemporane. Frecvența premierelor lirice de reală importanță este din ce în ce mai mică. În 1904, la Brno, semnalăm Jenufa de L.Janacek. Pentru ca, în 1904 la
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
de stuf, ambițios și gol<footnote Tranchefort, Francois-Rene. L’Opera, ed. Seuil, Paris, 1983, pag. 433. footnote>. Nimic nou. Istoria muzicii a consemnat deja gafe celebre, porintre ele căderea operei Traviata cu ocazia premierei mondiale de la Veneția. Neclintit de huiduielile publicului, G. Verdi a rostit celebrele cuvinte Qui vivra verra/ Cine va trăi, va vedea, și a avut întru totul dreptate. Turandot este precedată de Wozzeck de Alban Berg (1925) și succedată de Les Mahlheurs d’Orphee de Darius Milhaud (mai
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
este precedată de Wozzeck de Alban Berg (1925) și succedată de Les Mahlheurs d’Orphee de Darius Milhaud (mai, 1926). Este cert că face parte din altă lume. Această lume este însă cea a marelui teatru liric italian, iubit de publicul de pretutindeni până la disperare, lume în care G.Verdi și G.Puccini au stat, stau și vor sta întotdeauna alături cu cele mai numeroase și de succes titluri pe toate marile scene lirice ale lumii Între nașterea lui Giuseppe Verdi
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
în felul său. În fapt, se produce o veritabilă babilonie sonoră. Pe măsură ce acest demers de acordaj se împlinește, globalitatea sonoră se diminuează, rarefiindu-se și stingându-se pînă la o deplină tăcere, în care ajung cu toții să sincronizeze, laolaltă cu publicul. Toată această spumă de zgomot, deși aparent ne murdărește auzul, este detergentul care dizolvă mulțimea de amintiri sonore ce ne îmbibă și rigidizează mintea ori ne tulbură calmul, ca niște prejudecăți sau emoții. Odată “mizeria” înlăturată, tăcerea este oglindirea curățeniei
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
monorimă. La început, poemele erau cântate pe o singură melodie, ajungându-se ulterior la două, maxim trei melodii diferite. Poemul de tip sawt era cântat de către un solist vocal, acompaniat de un luth și câteodată de un instrument de suflat. Publicul era participant activ la actul muzical, transformându-se în cor sau marcând momentele mai importante din punct de vedere ritmic prin bătăi din palme. Treptat, două poeme diferite au fost cântate înlănțuit, formându-se astfel un început de suită. Primul
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
căci cultiva intens parabola, simbolul, iar poezia, dintre toate genurile literare, avea un statut cu totul privilegiat. Gândiți-vă la Nichita Stănescu - un poet care cultiva metafora și folosea un limbaj destul de ermetic, avea o popularitate formidabilă. În schimb, astăzi, publicul cere literaturii accesibilitate și chiar facilitate. Literatura se vede obligată astăzi să renunțe la manierism, la estetizare, la cultivarea excesivă a parabolei și simbolului în favoarea unui limbaj direct, care să vorbească nu doar intelectualului rafinat ci și omului de pe stradă
ALECART, nr. 11 by Antonio Patras () [Corola-journal/Science/91729_a_92902]
-
există valori estetice absolute. În timp unele se deteriorează, iar altele se convertesc. „Criticul, dacă vrea să fie vizibil, trebuie să intre în jocul publicității, să promoveze cărțile apărute la marile edituri." - CE IMPACT ARE OPINIA CRITICILOR ÎN RECEPTAREA DE CĂTRE PUBLICUL LARG A UNEI CARȚI? A avut un impact imens în trecut. Astăzi, criticii profesioniști trebuie să se adapteze cerințelor pieței. Pentru a exista, un critic are nevoie de un spațiu în care să se exprime. Dezvoltarea criticii literare ca disciplină
ALECART, nr. 11 by Antonio Patras () [Corola-journal/Science/91729_a_92902]
-
care începe să se desprindă de limbajul prozaic și să se reflecte pe el însuși. Această modernizare a artei a dus, de fapt, la enclavizarea ei. Autonomizarea limbajului estetic duce la marginalizarea scriitorilor în societate. Ei nu se mai adresează publicului larg, încep să se citească între ei, iar oamenii simpli și de cultură medie nu îi mai înțeleg. Acest fapt a dus la valorizarea pozitivă în artă a nihilismului, a sterilității. Artistul modern scrie puțin, experimentează limitele limbajului și sfârșește
ALECART, nr. 11 by Antonio Patras () [Corola-journal/Science/91729_a_92902]
-
nici unul dintre marile lui romane. Valorizând pozitiv eșecul și exaltând autonomia literaturii, modernitatea a dus la separarea literaturii de consum de cea așa-zisă cu valoare estetică. Marii romancieri au scris o literatură de consum: Dickens, Tolstoi, Balzac scriau pentru publicul larg. Sunt celebre anecdotele care relatează modul în care Dickens și-a modificat sfârșitul romanelor pentru a satisface gustul publicului, care cerea ca literatura să ofere o alternativă la mizeria vieții, cerea un final fericit. Așa se naște melodrama în
ALECART, nr. 11 by Antonio Patras () [Corola-journal/Science/91729_a_92902]
-
de cea așa-zisă cu valoare estetică. Marii romancieri au scris o literatură de consum: Dickens, Tolstoi, Balzac scriau pentru publicul larg. Sunt celebre anecdotele care relatează modul în care Dickens și-a modificat sfârșitul romanelor pentru a satisface gustul publicului, care cerea ca literatura să ofere o alternativă la mizeria vieții, cerea un final fericit. Așa se naște melodrama în literatură, dar și în film. Astăzi, producțiile hollywoodiene satisfac această nevoie a publicului larg, care cer de la artă o compensație
ALECART, nr. 11 by Antonio Patras () [Corola-journal/Science/91729_a_92902]
-
modificat sfârșitul romanelor pentru a satisface gustul publicului, care cerea ca literatura să ofere o alternativă la mizeria vieții, cerea un final fericit. Așa se naște melodrama în literatură, dar și în film. Astăzi, producțiile hollywoodiene satisfac această nevoie a publicului larg, care cer de la artă o compensație pentru insatisfacția de a trăi într-o realitate neconvenabilă. Marea literatură este automat și literatură de consum, cu câteva excepții. Dar asta ar însemna să judecăm că valoroase sunt doar operele autonome estetic
ALECART, nr. 11 by Antonio Patras () [Corola-journal/Science/91729_a_92902]