1,291,347 matches
-
monografice grupate pe ceea ce ar putea fi dominanta operei unui scriitor, în cele trei mari domenii ale literaturii: poezie; proză; critică literară (tot aici intră eseul și memorialistica). Firește, împărțirea este cumva artificială (în nu puține situații, aceiași scriitori au publicat poezie și proză ori roman și critică literară). Astfel, cei preocupați de proza lui Nicolae Prelipceanu, să zicem, vor trebui să consulte capitolul Poezia, iar cei interesați de romanele lui Alexandru George vor trebui să meargă direct la capitolul Critică
Bizare istorii literare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13397_a_14722]
-
nu se poate vorbi despre o regulă strictă (și necesară) precum cea folosită de autorii Dicționarului Scriitorilor Români, care și-au impus ca termen limită al cărților luate în considerare anul editorial 1989. Ioan Holban amintește sau discută despre cărți publicate de Mircea A. Diaconu în 2000 și chiar 2002, Cornel Ungureanu în 2002, Grigore Ilisei în 2001, Mircea Ghițulescu în 2000, sau Vasile Popovici în 1997, în vreme ce, la alți scriitori (Dan C. Mihăilescu, Al. Cistelecan, Romulus Rusan, Mihai Zamfir, Gabriel
Bizare istorii literare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13397_a_14722]
-
Cronicar Case memoriale, case de vacanță Evenimentul Zilei” din 30 octombrie publică un reportaj semnat Doru Cobuz despre două case din Ștefănești-Argeș: una, cea de vacanță, nou-nouță, cu drum asfaltat pînă în poartă, cu gard înalt de protecție, aparține celui de al doilea personaj politic din țară, președintelui Senatului, dl N. Văcăroiu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13392_a_14717]
-
pentru atitudinile și apartenențele lor trecute). Nimeni din redacția RL nu se implică în alegerile ori în judecățile dlui Ș, așa cum de altfel nu se amestecă în scrisul nimănui. Nu e vorba de a împărtăși opiniile celor pe care-i publicăm. Problema este că se preferă de către mulți comentatori de astăzi o judecată globală negativă asupra unor autori pe care critici foarte supărați pe comunism nu-i mai citesc, iar cînd cineva chiar îi recitește, e pus la zid. Dl Pecican
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13392_a_14717]
-
Sturza Dacă morală nu e, ce e?" se întreabă George Geacăr, parafrazându-l pe Marin Preda, în finalul uneia dintre cărțile cu probleme ale anului 2004. Gurile rele ar găsi repede primul motiv de defăimare: volumul apare pe lista neagră publicată de "Observatorul cultural" conținând titlurile subvenționate de Ministerul Culturii. Nu știu dacă prezența, pe aceeași listă, la "Cartea românească", a unor titluri precum Poeme (Ion Mircea) sau Triumful dantelei (Iolanda Malamen) îi fac onoare sau nu, însă eseul lui George
Jumătatea de măsură by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/11997_a_13322]
-
Adriana Bittel Vreau să atrag atenția asupra unei cărți apărute de curînd la Editura Albatros, Tinerețea unui comisar politic de Miron Bergmann. E vorba despre o traducere: romanul a fost publicat inițial în Franța, la Ed. Lattés, deducem că după 2000 (pe contrapagina de titlu nu se specifică, așa cum s-ar fi cuvenit, anul), de vreme ce are ca subtitlu O jumătate de secol mai tîrziu, iar subiectul îl constituie anii '50 în
Un roman autobiografic by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/12008_a_13333]
-
expresiei și de concizie. Înseamnă a elimina ce nu este esențial, muncă extenuantă, și-așa, luând o groază de timp, nemaivorbind de greutatea însăși de a surprinde, săpând, rafinând, distilând esențialul râvnit", scria Constantin }oiu într-un articol din 1975 publicat chiar în "România literară", articol în care deplângea dezinteresul publicului pentru genul scurt deși, atrăgea ascriitorul atenția, "cei mai buni prozatori ai noștri, de ieri și de azi, și-au forjat talentul scriind mai întâi schițe și nuvele". Constantin }oiu
Cu prozele curate by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12021_a_13346]
-
azi, și-au forjat talentul scriind mai întâi schițe și nuvele". Constantin }oiu însuși a debutat în 1965 cu romanul Moartea în pădure, un roman regretabil, "grăbit" și total nerelevant, tributar schematismului realismului-socialist. Însă trei ani mai târziu, scriitorul va publica Duminica muților, un volum de proză scurtă care făcea un salt valoric enorm față de debut. Autorul însuși și critica literară au considerat apoi că abia această carte certifică adevăratul debut în proză. Anul trecut, volumul a fost reeditat cu titlul
Cu prozele curate by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12021_a_13346]
-
a fie expuse, arhivei, bibliotecii și discotecii nu li s-a acordat atenție decât treizeci de ani mai tarziu. Astfel că, de-abia odată cu redeschiderea atelierului din Impasse Ronsin în forma actuală, întreg inventarul sau de la acea dată a fost publicat și comentat. Începea atunci sisifica muncă a cercetătoarei Doina Lemny, ale cărei rezultate - îndeosebi volumele semnate împreună cu Marielle Tabart, L'Atélier Brâncuși. La Collection (Editions du Centre Pompidou, Paris, 1997) și La Dation Brâncuși, dessins et archives (2003) - sunt, din
Brâncuși în secolul XXI by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12012_a_13337]
-
a cărții este dată în primul rând de ansamblul scrierilor autografe ale lui Brâncuși în limbile română și franceză. Acolo au "zăcut" - până la acest moment al aducerii lor la lumină - frazele care ar fi putut sta la originea aforismelor brâncușiene publicate în 1926 în catalogul de la Brummer Gallery, fiind apoi reluate și îmbogățite de-a lungul timpului în numeroase volume și publicații. Printre acestea, faimoasele " Frumosul este echitatea absolută", " Când încetăm să mai fim copii, am murit deja", " Nu căutați formule
Brâncuși în secolul XXI by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12012_a_13337]
-
omagiu adus de Paola Molă - autoarea esențialei monografii italiene Studi șu Brâncuși (Solchi, Milano, 2000) și curătoarea recentei expoziții de la Veneția - gândirii și verbului sculptorului de la Hobița. Selecția propriu-zisă este urmată de traducerea italiană a eseului Brâncuși de Ezra Pound, publicat în 1921 în paginile revistei new yorkeze "The Little Review", apoi de cea a studiului Constantin Brâncuși. A Summary of Many Conversations, publicat în "The Arts", New York, n. 4, iulie 1923 și atribuit în mod tradițional lui Michael Middleton (despre
Brâncuși în secolul XXI by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12012_a_13337]
-
verbului sculptorului de la Hobița. Selecția propriu-zisă este urmată de traducerea italiană a eseului Brâncuși de Ezra Pound, publicat în 1921 în paginile revistei new yorkeze "The Little Review", apoi de cea a studiului Constantin Brâncuși. A Summary of Many Conversations, publicat în "The Arts", New York, n. 4, iulie 1923 și atribuit în mod tradițional lui Michael Middleton (despre ipotezele privind identatea autorului, semnat cu inițialele M.M., a se vedea prefață Doinei Lemny la volumul de la Humanitas), a prefeței lui Paul Morand
Brâncuși în secolul XXI by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12012_a_13337]
-
reproducerea articolului lui Eugenio Montale, Visita al bisbetico Brâncuși detto "Fidia senza l'aneddoto", apărut în numărul din 1 mai 1953 al cotidianului "Corriere della Serra", si de traducerea Annei Chiara Cimoli a articolului lui Henri-Pierre Roché, Souvenirs sur Brâncuși, publicat în numărul 29 din mai 1957 al revistei pariziene "L'Oeil". În prezentarea editorului se menționează: "La Paris, unde ajunge în 1904, Brâncuși participa la mișcările avangardiste, îi frecventează pe Picasso, Modigliani, Rousseau, Delaunay, Léger, Tzara, Mân Ray, se împrietenește
Brâncuși în secolul XXI by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12012_a_13337]
-
ajunge în 1904, Brâncuși participa la mișcările avangardiste, îi frecventează pe Picasso, Modigliani, Rousseau, Delaunay, Léger, Tzara, Mân Ray, se împrietenește cu Satie și Duchamp. Dar aceste legături sunt strict personale, căci Brâncuși rămâne în afara curentelor artistice ale vremii, nu publică în reviste, nu da declarații. Cu toate acestea, a lăsat în urmă o moștenire unică a gândirii sale despre arta și aspecte ale vieții. Sunt rânduri notate pe caiete, pe hârtii disparate, pe paginile cataloagelor; sunt fraze reținute de prieteni
Brâncuși în secolul XXI by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12012_a_13337]
-
peste gustul rău și aerul gros al poemelor pornografice ale altui coleg cu naturel năstrușnic dar care-și ieșise, și el, cu totul din matcă lovit ca de molimă și scâlciat, și căruia VATRA (numărul cu proletcultismul) i le-a publicat fără să... roșească! Cum să se pună cititorul cuviincios la adăpost de asemenea elucubrații bruiante și infame? Deschide revista ca un copil curat și se trezește invadat de texte bolnave, împotriva cărora a spune ceva, a le înfiera, înseamnă fatalmente
Despre exercițiu by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/12017_a_13342]
-
în general cu oarecare dificultate și nu fără o cultură teologică sporindu-i aplecarea spre credință și deschiderea spre absolut. Tot aici am citit cu plăcere trei poeme ale unei eleve debutante din Botoșani, Alexandra Vatamanu, care a mai fost publicată în HYPERION și Convorbiri literare și a luat premii la concursurile de poezie la care a participat. Și tot în Dacia literară nr. 1/2005, continuă publicarea Scrisorilor către prieteni, ale regretatului Aurel Dumitrașcu. Aflăm că o carte a sa
Despre exercițiu by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/12017_a_13342]
-
1977 în Germania Federală, după ce, în același an, îi apare în prestigioasa editură Rowohlt volumul de proză Versuchte Nähe (Apropiere încercată), primit de critica de specialitate și de public cu entuziasm. Stabilit din 1979 în Berlinul Occidental, Hans Joachim Schädlich publică numeroase romane, printre care amintim: Tallhover, Schott, Mal hören, was noch kommt, Jetzt, wo es zu spät ist, Anders ș.a. Despre romanul Anders (Altfel) apărut în 2003, critica afirmă: "șH. J. Schädlichț este cel mai mare laconic printre autorii germani
Hans Joachim Schädlich - Musca e întreținuta mea by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/12013_a_13338]
-
Tudorel Urian Pînă în anul 1982, George Arion era cunoscut în mediile literare românești ca un foarte bun gazetar (interviurile sale cu mari personalități ale vieții culturale, publicate în revista "Flacăra" și strînse, ulterior, în mai multe volume ar trebui studiate și astăzi în facultățile de jurnalistică), eseist (autor al unui important studiu despre opera lui Alexandru Philippide) și poet. A venit însă anul 1982 care a schimbat
Înapoi la parodie! by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12022_a_13347]
-
mers, măcar "furnicare" între ziduri. Interesantă pentru scriitor, care nu face, de obicei, teoria bunei direcții, este mai ales a doua imagine: frenezia tuturor azimuturilor. Despre facultate ca "roză a vînturilor" își scrie Andrei Bodiu primul roman, Bulevardul Eroilor, recent publicat la Paralela 45, o poveste "închinată" filologiei brașovene și "resurselor" ei eroi-comice. Argumentul "de autor" îndeamnă la o lectură lejeră, potrivită cu o istorisire "de plăcere", care nu se complică să dea verdicte și să înșire concluzii docte. E, în
Pudriera bătrînei doamne by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12028_a_13353]
-
actele lui, unui bun prieten, apoi dispare, lăsînd în urmă, cum se spune, de obicei, în anunțurile mortuare, o familie iubitoare și o carieră strălucită. Aflînd, după o vreme, de sfîrșitul lui în Alpi, vechiul amic se gîndește să-i publice, totuși, cartea, cu multe (și deseori inutile!) precauții și justificări. Despre familia dispărutului, va adăuga o proză în genul lui Mircea Eliade, dedicată lui, de altfel. Urmează, drept încheiere, un (fel de) epilog cam redundant, care denunță în clar convenția
Istorie la două mîini by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12041_a_13366]
-
operă, ignoră, de fapt, istoria. De aceea Nicolae Breban este și un mare nostalgic. Nu o poate spune în gura mare, dar oscilația cu care ne prezintă comunismul îl trădează. Ubi sunt? este motivul multor pagini: "Cine, dacă aș mai publica acum un roman atât de atipic și de consistent, de dificil precum Drumul la zid, m-ar mai citi azi?". Nu e cam puțin pentru un clasic în viață, martor și "complice" al sistemului totalitar chiar și din postura onorifică
Breban. Nicolae Breban by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12042_a_13367]
-
Dacia. Se află în curs de apariție și alte astfel de bilanțuri, absolut necesare. Stratificările tradiției dau mișcări tectonice de reașezare a plăcilor, adică a promoțiilor succesive. La Cluj se discută din ce în ce mai mult în ultima vreme despre un nou volum (publicat de Editura Tritonic) consacrat fenomenului echinoxist: Dicționar Echinox, A-Z. Perspectivă analitică, al cărui coordonator este Horea Poenar, actualul director al revistei, începând din 2001. Asistent la Facultatea clujeană de Litere, autor a două volume proprii - unul despre Cristian Popescu
Dicționar de sentimente echinoxiste by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12047_a_13372]
-
a așternut asupra întîmplărilor de la sfîrșitul anului 1989 este departe de a se fi risipit. În pofida mărturiilor actanților depuse în sălile de judecată sau în fața comisiilor parlamentare de anchetă, a miilor de articole de presă și a sutelor de cărți publicate pe această temă, nimeni nu poate răspunde în deplină cunoștință de cauză la unele întrebări rămase pe buzele tuturor. Evenimentele din decembrie 1989 au început ca o revoltă spontană sau au fost provocate de forțe (interne/externe?) care urmăreau înlăturarea
Revoluție și/sau conspirație? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12062_a_13387]
-
prozatori, dîndu-i în vileag că se abat de la linia partidului. Acum, CVTudor face pe cîinele de pază al aniversărilor și comemorărilor, altele decît cea a lui Ceaușescu, dar dintr-un soi de reflex pavlovian mai sare și la cei care publică antielogii la adresa Cîrmaciului de odinioară. CVT s-a repezit la artiștii plastici care și-au permis să deschidă această expoziție despre Ștefan cel Mare. Cu ce autoritate? A celui care pe vremea cînd Ceaușescu dărîma biserici scria în Săptămîna că
Scandalul lui Fane by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12057_a_13382]
-
Radu Paraschivescu Intr-un text intitulat " Starea criticii literare, azi" și publicat de România literară în nr. 2/2005, domnul Nicolae Breban vorbește despre câteva lucruri, mai puțin despre starea criticii literare azi. E puțin importantă o asemenea incongruență din partea unui scriitor convins că vălmășagul aluvionar al vorbelor e tehnică narativă, iar
Controverse - Pornind de la o frază pripită by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/12059_a_13384]