6,888 matches
-
fel. Ideea este, pe scurt, că despre ei nu se poate vorbi decît de bine, într-un limbaj cuviincios, laudativ, care nici nu ar necesita, la urma urmelor, o apropiere reală, concretă față de un text sau altul, față de poezie, de publicistică sau corespondență. Fenomenul cuprinde încă ceva. Aiuritor. Senzația unei majorități semnificative că are opera acestor clasici - monumentali, barzi și alte etichete - la degetul mic. Că au parcurs-o, exhaustiv, desigur, că se plimbă lejer prin conținut și că jonglează cu
În măruntaiele unui text by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/5950_a_7275]
-
numai una. Despre ei, numai de bine. Nu erau considerați periculoși și pentru că nu erau contemporani, și pentru că accesul la operă fusese îngrădit - să ne gîndim, doar, la ce cozi stăteam, într-un soi de semiclandestinitate ca să cumpărăm volumele de publicistică din seria Eminescu, Opere complete, parte din creația sa despre care nu se vorbea - iar receptarea, unidirecționată. Povestea asta a dus la o imagine deformată, inflexibilă a operei. La o imagine pietrificată, rigidă, așa cum era totul atunci. Morga ideologilor și
În măruntaiele unui text by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/5950_a_7275]
-
Cosmin Ciotloș Multă vreme a părut surprinzătoare, la Liviu Ioan Stoiciu, discrepanța de ton dintre discursul său poetic (interiorizat până la intimitatea metafizică) și acela publicistic (aproape impersonal în vehemența sa). O consecință directă a acestei mirări e și prezentarea semnată, pe ultima copertă, Gheorghe Grigurcu. Criticul împacă silit cele două registre, limitându-se să constate că avem totuși de-a face, în cazul acestui autor
Vârstele poeziei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5954_a_7279]
-
Alexandru George La vremea debutului meu publicistic, care, a fost mai ales din voia mea foarte întârziat, aveam pe atunci o mulțime de texte scrise pe care doar în parte le gândisem pentru a le înfățișa unui anume public; multe erau simple însemnări, chiar pagini de jurnal
Revenind la vechi cuvinte noi by Alexandru George () [Corola-journal/Journalistic/5736_a_7061]
-
socotit „tehnic”, adică propriu unui jargon specializat; în comunism însă, se cultiva limbajul tern, voit neutru, de preferință lapidar, ca ordinele în armată și în concluzia ședințelor de partid. Călinescu avea la activ cel puțin 25 de ani de activitate publicistică, în care folosirea unei terminologii noi, scandaloase, nu fusese constatată reprobativ de nimeni. Cu doar câțiva ani înainte de Istoria... sa, obținuse cel mai mare succes de critică și de lectură cu Enigma Otiliei, un roman cât se poate de echilibrat
Revenind la vechi cuvinte noi by Alexandru George () [Corola-journal/Journalistic/5736_a_7061]
-
la genul masculinneutru, de preferință în combinație cu anumite substantive (de exemplu, la numerotarea regimentelor, a bornelor de distanțe) și aproape de regulă când e vorba de numere mari, de asemenea, mai ales în anumite varietăți funcționale (limbajul familiar, tehnic și publicistic)” (1997: 151). Tendința se explică, în bună măsură, prin complexitatea de structură și comportament morfosintactic al numeralelor ordinale românești: este evident că structurile cu numeral invariabil - locul trei, pagina doi - sunt mai ușor de utilizat (mai ales la genitiv-dativ) decât
În secunda doi... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5902_a_7227]
-
în sensul prezenței legi, se înțelege activitatea de informare publică realizată prin orice forme de imprimare, înregistrare, transmitere și comunicare, materializata în: a) ziare, reviste, buletine periodice; ... b) emisiuni de radio și televiziune cu caracter de informare curentă și de publicistica specifică radioteleviziunii; ... c) jurnale cinematografice de actualități, filme de informare și documentare curentă; ... d) orice alte asemenea forme de imprimare sau înregistrare grafică, fonica ori vizuală, destinate și folosite ca mijloc de exprimare și informare publică de masă. ... În sensul
LEGE nr. 3 din 28 martie 1974 (*republicată*) Legea presei din Republica Socialistă România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106391_a_107720]
-
cum își îndeplinește consiliul de conducere atribuțiile ce-i revin potrivit legii și hotărîrilor de partid; ... e) stabilește condițiile de apariție, finanțare și administrare a organului de presă, precum și structura organizatorică a redacției acestuia, în condițiile legii; ... f) analizează activitatea publicistica a organului de presă, situația să economico-financiară, urmărind îmbunătățirea acestora. ... Articolul 20 Organele de presă se editează de către editorii de presă, direct sau prin redacții special constituite pentru una sau mai multe publicații. Administrarea publicațiilor se poate asigura de editor
LEGE nr. 3 din 28 martie 1974 (*republicată*) Legea presei din Republica Socialistă România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106391_a_107720]
-
gazetelor de perete, realizarea de emisiuni la stațiile de radioficare și alte asemenea activități de informare publică în locurile unde își desfășoară muncă; ... b) colaborarea la organele de presă centrale și locale, cărora le furnizează informații, articole și alte materiale publicistice privind activitatea politică, economică, cultural-educativă din unitățile în care muncesc; ... c) participarea la difuzarea presei în unitățile respective, contribuind la explicarea în rîndurile personalului muncitor a conținutului principalelor materiale publicate în ziarele centrale și locale. ... Prevederile art. 40-42 și 44
LEGE nr. 3 din 28 martie 1974 (*republicată*) Legea presei din Republica Socialistă România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106391_a_107720]
-
de stagiu în redacție poate fi prelungită cu 1 an. Neatestarea atrage după sine trecerea într-o altă activitate corespunzătoare pregătirii candidatului sau desfacerea contractului de muncă, potrivit legii. Articolul 51 Membrii uniunilor de creație și alte persoane cu activitate publicistica notorie pot cere atestarea că ziarist, prin comisia de atestare, fără obligația stagiului prevăzut la art. 50. Articolul 52 Ziariștii colaboratori din rîndul oamenilor muncii neîncadrați în redacțiile organelor de presă, cu rezultate deosebite în activitatea de presă confirmate prin
LEGE nr. 3 din 28 martie 1974 (*republicată*) Legea presei din Republica Socialistă România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106391_a_107720]
-
în activitățile de presă sînt cele stabilite prin dispozițiile legale. Articolul 58 Timpul lucrat în ziaristica de ziariștii care au și o alta calificare profesională li se recunoaște că vechime în munca în specialitatea din care provin, daca activitatea lor publicistica privește acea specialitate. Specialiștilor încadrați că ziariști li se recunoaște că vechime în presă, odată cu atestarea, vechimea avută în specialitatea lor de bază, dacă își desfășoară activitatea publicistica în acea specialitate sau într-una învecinată. Ziariștilor atestați în această profesiune
LEGE nr. 3 din 28 martie 1974 (*republicată*) Legea presei din Republica Socialistă România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106391_a_107720]
-
că vechime în munca în specialitatea din care provin, daca activitatea lor publicistica privește acea specialitate. Specialiștilor încadrați că ziariști li se recunoaște că vechime în presă, odată cu atestarea, vechimea avută în specialitatea lor de bază, dacă își desfășoară activitatea publicistica în acea specialitate sau într-una învecinată. Ziariștilor atestați în această profesiune, transferați în interes de serviciu în alte domenii de activitate, îndeplinind funcții în care au fost numiți sau aleși, la revenirea în activitatea de presă li se considera
LEGE nr. 3 din 28 martie 1974 (*republicată*) Legea presei din Republica Socialistă România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106391_a_107720]
-
studii și pregătire profesională prevăzute în art. 39. Sînt exceptați de la îndeplinirea acestor condiții ziariștii care la data intrării în vigoare a prezentei legi mai au cel mult 10 ani pînă la împlinirea vîrstei de pensionare. Cei a caror activitate publicistica depășește 20 de ani vor putea exercita în continuare profesiunea de ziarist, fără să îndeplinească cerințele de studii prevăzute la art. 39. Ziariștii cu o vechime mai mică de 2 ani în redacții la data intrării în vigoare a prezentei
LEGE nr. 3 din 28 martie 1974 (*republicată*) Legea presei din Republica Socialistă România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106391_a_107720]
-
vorba de Punctul de vedere, impunătorul studiu despre roman al lui Jaap Lintvelt, și de studiul lui Matei Călinescu Cinci fețe ale modernității, o „sinteză de cultură din care nicio problemă majoră a modernității nu lipsește". Un comentariu nou despre publicistica lui Benjamin Fondane îl înlocuiește pe cel care figura în prima ediție. Cel de acum, ne dăm seama, nu ar fi putut să apară în 1981, cu atât de multele trimiteri la poziția circumspectă și deseori critică a lui Fondane
Idee și expresie by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/6050_a_7375]
-
Cristea-Enache, n-avea nici o vină pentru impresia mea mai degrabă nefavorabilă. Pur și simplu, obișnuit ca Ileana Mălăncioiu să aibă mereu dreptate, uitam că în literatură mai contează și ambalajul. Între volumele de poezie, oricare dintre ele, și cele de publicistică, tot oricare, diferența e netă, fără ca la mijloc să fie vreo formă de mistificare sau de compromis. Unele fascinează și tulbură, celelalte, ca un făcut, nu impun. M-am bucurat să comentez în România literară, acum câțiva ani, antologia de la
Opera și cartea by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6178_a_7503]
-
doi îngrijitori) în două volume, scoasă de Pavel Țugui la Cartea Românească, la începutul anului 1990. Spre deosebire însă de aceasta, noua ediție este proiectată să cuprindă absolut tot ce a scris Baconsky: poezie, proză, relații de călătorie, eseuri și publicistică. Primele două volume reflectă, prin urmare, ambiția totalității, căci conțin în întregime poezia și proza autorului, recuperând și un mare număr de texte rămase în periodice. Volumul întâi este dedicat integral poeziei, iar cel de-al doilea prozei și (tot
A. E. Baconsky în ediție critică by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6199_a_7524]
-
Cosmin Ciotloș Față de aceea a Ilenei Mălăncioiu (despre care am scris în urmă cu două săptămâni), publicistica lui Matei Vișniec e cât se poate de agreabilă. Nu pentru că, vezi Doamne, autorul s-ar fi lăsat atras de subiecte facile, de prim plan, în dauna subiectelor cu adevărat profunde, dar, desigur, mai puțin cuceritoare pentru public. Nu e
O viață de om by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6147_a_7472]
-
din 1981, al cărții, au apărut, de altfel, câteva modificări, care arată că, din punctul de vedere al autorului, conținutul nu e cel mai important. (Astfel: vechiul eseu despre Benjamin Fondane a fost înlocuit cu unul de dată recentă, dedicat publicisticii politice a aceluiași, studiul despre Gaetan Picon, reluat între timp în Geometrie și finețe, a fost eliminat de aici, apărând în schimb altele două, Între ce și cum: Jaap Lintvelt și „punctul de vedere " în roman, respectiv Matei Călinescu și
Semnal de alarmă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6164_a_7489]
-
unul complicat. A fost acuzat de trădare de puterea politică și de reprezentanții guvernamentali din Cluj, Budapesta și București, din Transilvania, Austro- Ungaria și România, „patriile” apărate de el cu vigoare în sute și mii de articole de gazetă (de publicistică generalistă, nu literară!), într-o carieră jurnalistică de 55 de ani. A intrat în dispute cu oameni politici, dar și cu scriitori, Ion I. C. Brătianu, Octavian Goga sau Nicolae Iorga desemnându-se printre adeversari. I-au fost aproape Mihai Eminescu
Ioan Slavici – „spion” și „trădător” by Lucian-Vasile Szabo () [Corola-journal/Journalistic/4876_a_6201]
-
Mihai Eminescu și Tudor Arghezi, cu acesta din urmă stând în pușcăria Văcărești, în 1919, 11 luni încheiate. Slavici avea 71 de ani și un stagiu de un an (1888-1889) în temnița din Vaț (Vác) de lângă Budapesta. O recitire a publicisticii sale se impune, precum și o reevaluare în contextul epocilor. Acuzele de trădare, de punere în slujba celorlalți, vor veni repede în cariera de jurnalist a lui Ioan Slavici. Prima dată va fi luat la ochi de administrația maghiară din Transilvania
Ioan Slavici – „spion” și „trădător” by Lucian-Vasile Szabo () [Corola-journal/Journalistic/4876_a_6201]
-
zis între noi”3. Apare și o variantă în franceză, limba cu cea mai largă circulație (diplomatică) în epocă. Efectul este puternic, cu ecouri atât în Austro-Ungaria sau în alte state, cât și la fața locului, în Bucovina. Geografia sa publicistică se va vedea alimentată și de alte suferințe, căci austriecii vor fi cu ochii pe el. Un cercetător ne dă o imagine de pe harta umăriririi sale: „Bănuit de agitație este și Ioan Slavici, din Vilagos, comitatul Arad, 36- 38 de
Ioan Slavici – „spion” și „trădător” by Lucian-Vasile Szabo () [Corola-journal/Journalistic/4876_a_6201]
-
în articole de gazetă sau în volume atât de unguri, cât și de români nu mai e urmă de îndoială. Autorul a îndurat greu nu suferința, încarcerarea, ci înjosirea. O va denunța cu obidă și... curaj. Există în geografia sa publicistică momente când compară situațiile. Maghiarii l-au băgat la pușcărie, dar l-au tratat aici omenește. De partea cealaltă situația se complică: „Dușmanii români ai neamului românesc n-au îndrăznit să mă tragă în judecată, ci m-au osândit în
Ioan Slavici – „spion” și „trădător” by Lucian-Vasile Szabo () [Corola-journal/Journalistic/4876_a_6201]
-
a fost catalogat și el în tabăra trădătorilor. Gazetarul a răspuns, dar pentru că a refuzat să se dezică de prietenul său, publicarea textului a fost întârziată. Scrisoarea a apărut în „Telegraful român”10. E o poziționare pe harta activității sale publicistice care îl face suspect în ochii lui Goga. Acesta își intitulează articolul-replică A murit un om: Ioan Slavici. Recunoaște marile merite din trecut ale gazetarului, dar nu-i poate ierta acțiunile din prezent: „A murit un om. Meșterul Ioan Slavici
Ioan Slavici – „spion” și „trădător” by Lucian-Vasile Szabo () [Corola-journal/Journalistic/4876_a_6201]
-
pe români de pe fața pământului ungar și-i ajută în lucrarea lor de distrugere”13. Și, totuși, peste doar șapte ani, atunci când ziaristul este încarcerat (România intrase în război, iar „agenții” austro-ungari trebuiau neutralizați!), vine un moment în geografia sa publicistică când lămurește autoritățile ce este cu acest atașament al său față de kaiser. Lucian Boia a descoperit Memoriul asupra faptelor de care sunt învinovățit, scris în timpul anchetei și datat 15 septembrie 1916. Istoricul precizează: „Își declară fără înconjur convingerile prohabsburgice. «Am
Ioan Slavici – „spion” și „trădător” by Lucian-Vasile Szabo () [Corola-journal/Journalistic/4876_a_6201]
-
amuzante în carte, intrate deja în folclor.) Ci pentru spiritul critic omniprezent. În definitiv, faptul că Regman nu le-a preluat în cronici ține strict de o opțiune personală. Și, cum am văzut, de o exigență structurală în privința acestui gen publicistic. Pasăre rară în critica anilor șaptezeci, Cornel Regman n-a făcut din păcate școală. Cei care încearcă să-l imite prea sunt încrâncenați. Și serbezi.
Spirite. Critice by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4837_a_6162]