1,270 matches
-
de câteva ori nedumerit.. „ - Cine, măi..?!..” „ - Părintele șoarece... Părintele șoarece!” întării numele, ca să înțelagă. „ - Ce „șoarece”, măi... ce tot spui ?!”. Preotul Ulea, se apropie și-i șopti ceva la ureche râzând. „ - Aaa..!”, făcu Sfinția Sa, dumirit. Toți elevii în jurul meu au pufnit în râs.. și, eu nu înțelegeam de ce.... Din capătul coridorului, apăru și Părintele Spiritual, mic de statură, chiar prea mic, în grabă cu antireul fâlfâind.. cu mustața mică sub nas putin zburlită, cu ochii, din dosul ochelarilor ca două rotițe
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
chiar prea mic, în grabă cu antireul fâlfâind.. cu mustața mică sub nas putin zburlită, cu ochii, din dosul ochelarilor ca două rotițe, veșnic neliniștiți, chiar speriați,.. Directorul școlii îl privi cu atenție sporită, uitând parcă de ce l-a chemat, pufnindu-l râsul și pe el... pentru o clipă. În timp ce directorul și însoțitorii săi se îndepărtau.. eu, nu mă vedeam din mulțimea de elevi care râdeau în hohote. „ - Și, cum, măi,.. chiar n-ai știut că „șoarece”, îi porecla ?!” Mă întrebă
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
După aceea... după aceea, n-am mai știut nimic de ea !.. Urmă din nou tăcere, între noi așternându-se o tăcere rece ca gheața. Ei lasă... lasă !.. îl consolarăm noi, în cele din urmă. Ce-a fost.. a fost !.. și, pufnirăm toți în râs. Uite !.. Interveni alt coleg.. Cum aș putea să uit... și, se pomeni în urmă cu mulți, mulți ani. Vă aduceți aminte de ziua aceea când... ne reaminti el, și povesti o întâmplare care ne mai descreți frunțile
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
lumea viselor... Cu un capoțel subțire pe mine și picioarele goale În papuci urc pe covertă și zgribulită de răcoarea nopții, mă ghemuiesc ca o pisică birmaneză Într-un șezlong. La acea oră târzie, totul pare adormit, cu excepția motoarelor care pufnesc greoi dislocând munți gigantici de apă, pentru a Înainta pe ruta propusă. Ca din senin, apăru În spatele meu un marinar, care Îngrijorat mă Întrebă În șoaptă dacă mă simt bine sau am pățit ceva?! Dau din cap plictisită, și cu
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
de servici!...”). Cerând detalii, Întreținând limbuția amicului, Niță și Ghiță se amuză construind scenarii și presupun că Mița, nevasta amicului-magaziner la gară, e «curățică»: „G.: ... dacă o fi și curățică.”. Constatarea-Întrebare a lui Ghiță declanșează reacția promptă a amicului: „A.(pufnește de râs): Curățică!... Mița, curățică!... Ce vorbești, dom’le? Îmi pare rău... Frumoasă, dom’le! Îngheață puțul... Stăi, să vezi...”. Și amicul Își Întărește spusele arătându-le fotografia Miței; mai mult, femeia - prin frumusețea ei - e un fel de punct
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
îi tălmăci cu plăcere numaidecât observările filosofice ale șătrarului. Toate șoaptele co nteniră și urechile se ciuliră, ascultând fără să înțeleagă limba străină de la marginea pământului, care suna în acel col ț depărt at al lumii, pe tărâmul celălalt. „Pf! Pufni mai mult în sine și mai mult către urechile calului, cu dispreț, șătrarul Lăzărel; pe mine nu mă ajunge mintea cum se pot pricepe oamenii cu asemenea vorbe p ocite.” Beizade auzi observarea și, râzând singur, voia s-o tălmăcească
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
oratoric și doreau acest lucru, făceau eforturi disperate că să-și îndrepte modul de a se exprima, de a rosti cuvintele, pentru a capta audiența auditoriului. Traian Băsescu, atunci când se exprimă, în limba engleză, ne aduce în situația de a pufni în râs, ori a comuta canalul televizorului. Fără accent englezesc, cu dezacorduri în limba respectivă, îl aduce într-o postură jenantă. Mai bine, s-ar gândi să vorbească în limba sa maternă, fiindcă există traducător specializat. Nicolae Ceaușescu avea bunul
AMERIC?INII, HUNIUNEA EUROPEAN? ?I POPEYE MARINARUL by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/84039_a_85364]
-
acolo și-n deșert căutam să alung nebunele gînduri”3). La Bacovia, numele lui Poe mai apare o dată în poezia „Finis”, asociat cu cele ale lui Baudelaire și Rollinat („O, simțurile-mi toate se enervau fantastic.../ Dar în lugubrul sălii pufneau în rîs sarcastic/ Și Poe, și Baudelaire, și Rollinat”)4) și încă o dată în „Cubul negru”: „Și ea luă ghitara neagră și începu, cu o voce stinsă, poema corbului din Edgar Poe. Refrenul «Niciodată, niciodată» se pierdea abia șoptit, și
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
recepții, unde el își pune pe umeri mantaua grea de catifea stacojie, și adaugă: Asta se întâmplă când ne purtăm prostește! Este punctul său de vedere, de om modern care, atunci când se drapează în păun și se uită în oglindă, pufnește în râs. Cred că prin această atitudine ironică este mai aproape de adevărata tradiție a țării sale decât tatăl său. Va domni peste germani serioși și conștiincioși, care nu au nevoie să fie orbiți de stăpânul lor pentru a rămâne credincioși
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
aibă și italienii în sfârșit ce vedea: o scroafă cu colier de perle“. Oricât de nesuferit ar fi fost Böttiger, pun pariu că v-ar fi plăcut să stați cu el de vorbă la o halbă mare de bere nemțească, pufnind a lehamite la numele vreunei cucoane și făcând din ochi cu subînțeles la auzul unei anectode cu Goethe. Cu toții suntem niște Kaffeeklatschtante (Mătuși-bârfitoare-la-o-cafea). Sau mă înșel? FILM Iulia BLAGA Odiseea lui Anthony Minghella „She’s the place I’m heading
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
contractul din Franța. În sfârșit, opinia publică a înghițit la urma urmei. PSD are pești cu adevărat mari, nu ca el. Dar când îl vezi donând senin 26 de euro celor care au pierdut totul, e greu să nu te pufnească râsul! FURTUNA DIN PAHAR De la o vreme, oriunde te sucești și te învârtești auzi că e criză politică. Deschizi un ziar la întâmplare și, dacă n-ai nimerit la sport, dai peste criză. Deschizi televizorul și ea îți intră în
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
vieții. Dacă are probleme de tip „frigi“ (frigider sau frigiditateă, să evite cartea. Nu ar pricepe nimic. O carte recomandată de Dan Lungu „E o carte plină de umor și inteligență. Citind-o, inevitabil din când în când vă va pufni râsul. Pericolul este că, amintindu-vă anumite scene, vi se poate întâmpla același lucru când intrați în bucătărie sau mergeți la piață. Și știți bine, nu e sănătos să râzi de unul singur. Mai ales în spațiile publice.“ (Dan Lunguă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2214_a_3539]
-
quello che vuoi, ma non questo! Nu mi-a plăcut niciodată Preziosilla, în plus, dacă nu l-am făcut când eram tânără, ce rost mai avea să îl fac atunci? Parcă i s-a pus ceva sub nas instantaneu. A pufnit și a dat să plece. — Nu te supăra, e dreptul meu! Nu am să fac niciodată rolul ăsta! — Bene, bene... De atunci, nu am mai vorbit și nu am mai cântat cu el. După un timp, iar ne vedem și
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
a fost adus doctorul, mi-a făcut o injecție, aveam o scenă în actul III în care trebuia să fiu foarte activă, am re gândit-o din mers, mi s-a dat un baston și așa am terminat spectacolul. Mă pufnea și râsul: eu cu baston, Germont cu baston, Grenvil cu baston... Era simfonia celor trei bastoane! Să știi însă că nu mi-a căzut nasul, pentru că nu aveam mentali tatea asta, deși multă lume m-a judecat. Eu mi-am
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
pe dinăuntru" și se arată ca un abur, iese din ele odată cu respirația și lasă dâră de abur în urmă (Fum) În chip neștiut, sufletele acestea comunică cu "ființa de abur" a poetului însuși. Spre deosebire de descrierea tandră a micilor făpturi ("pufnesc..., se uită melancolic la mâncare, la bec"), în ciuda ironiei care vede "dâra pe care o las eu / ca o coadă fără de care nu mi-aș putea ține echilibrul", subiectul e unul extrem de intim și dureros de intens. Poemul e străpuns
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
izbească mirosul puternic de fum și arcă biblică pentru că se așteptau exact la asta și pentru că totul depindea, cel puțin în strategia lor, de disimularea elegantă a șocului primit. Chestie de profesionalism: dacă nu stăpânești arta manipulării aparențelor și te pufnește anapoda cine știe ce efuziune șleampătă, cu toaleta nefăcută, mai bine te retragi neîntârziat în culise cu o reverență... Erasmus de Rotterdam îi convinsese definitiv că spațiul public se protejează cu grijă de intruziunile celui privat, și invers; civilizația le părea a
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
luăm mai bine la întoarcere. Ar fi păcat de vremea asta minunată să nu mergem pe jos; până la Beaubourg nu facem mai mult de-un sfert de ceas. Haide, că Asterion ne-așteaptă - dar nu mai mult de sfertul academic! Pufniră într-un râs spumos, potrivit ocaziei, și ieșiră afară din hotel în forfota citadină matinală, la doi pași de podul St. Michel; sporovăind, traversară agale Sena și intrară în umbra plăcută a platanilor de pe Boulevard du Palais, în drum spre
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
răpească suportului prea sigur al fundațiilor; nu ești de părere? Spre-a nu se mucegăi, fânul se întoarce cu furca, iar viața cu coarnele; fără aerisirea asta putrezim de vii. − Nebună mai ești! Știu eu ce împunsături îți trebuie ție, pufni Trees voit vulgar și ușor defensiv. Of, scumpa mea rană nedeschisă, se tângui ea matern la brațul lui Ondine, există anumite lovituri pe care, dacă nu le primim, le dăm! Dar văd că de fapt torera din gravură îi întinde
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
Bibescu, care îl cunoștea pe Buholtzer. Acesta îi spune că se pregătește să zboare până la Tecuci, ca pasager... "Și cu cine mergi?" îl întreabă prințul. "Uite, cu fata asta!" îi răspunde amiralul. Bibescu s-a uitat la mine și a pufnit în râs! Dar totul a decurs bine". * 1938. Atmosfera politică din Europa este tot mai încordată, vecinătatea sovieticilor, revizionismul german și cel maghiar se profilează amenințător... La manevrele militare care au loc în toamna acestui an, la Galați, sunt invitate
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
fățișă, apoi dispare. Sofia se pomenește apoi în pragul unei capele așezate pe coama unei dune suspendate deasupra mării. Nu-l zărește pe bărbat, însă îi simte prezența în apropiere. Deasupra altarului stă agățat un crucifix din lemn neșlefuit. Tânăra pufnește în râs, fără să știe de ce. Dintr-odată, micuța capelă se umple de sfâșierea unei voci de contralto cântând o cantată tragică. Sofia stă, goală, în fața altarului. Bărbatul de pe plajă reapare pe neașteptate. Este gol. Nu mai zâmbește; chipul îi
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
supranumi ele însele, își găsesc curând un alt cavaler. De data asta este vorba de un oarecare Théo, un tip "de modă veche", după cum subliniază Bab, dar înzestrat cu atâta spirit încât "scapără". Împreună cu el, cele trei fete vizitează Londra pufnind în râs la tot pasul. Mai târziu, la un hotel, petrec o noapte întreagă în compania lui, "lăfăindu-se în paturi", glumind, râzând și devorându-se reciproc, la propriu și la figurat. În vreme ce Bab încearcă să transcrie dialogurile savuroase dintre
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
iubește nevasta și în același timp pe mine......și, probabil, pe alte vreo câteva... - Se teme că te va pierde!... - Ce vrei să zici? Nu este ceva despre care să- ti permiți să emiți tu păreri imuabile. El tăcu, apoi pufni pe nas: - Credeam că avem aprobarea ta. Apoi continuă: - Și dacă nu va putea fi nicidecum dovedit? - Zău, Emile, e o nebunie ceea ce-mi cereți voi!.. - Și eu simt același lucru, dar trebuie că cineva să-l demaște...Doamne
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
se puse în mișcare. Abia a doua zi dimineață am trecut Prutul și am ajuns la Iași. Peronul era plin cu doamne de la Crucea Roșie care ne primiră oferind fiecărui refugiat un pachet cu mâncare și ceai fierbinte. Huruind și pufnind trenul își continuă drumul îndepărtândune tot mai mult de ținuturile natale. Spre seară am ajuns la Ploiești. Dar în loc să ne ducă în gară ne-au tras pe o linie secundară departe de oraș. Aici am văzut un spectacol fascinant. Chiar
UN EPISOD DIN REFUGIUL MEU. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Anatol Muşceleanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1693]
-
japoneze mărunțele, în kimono, își fac apariția numaidecât, cu pași mici-mici de tot, ca să-și ofere serviciile: "Un masaj sau un ceai?" Nu, mulțumesc, n-am aer... "Gură la gură atunci sau gură la ureche", propun în cor micuțele japoneze pufnind în râs. Genele lor filtrează o lucire lubrică. Se pare că ele dau acestor expresii un înțeles special. Nu vrea nimic din toate astea. Bărbatul ei se întoarce, înfășurat într-un prosop amplu, a făcut o baie. Între timp, palierul
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
înseamnă, pentru ea, Colombes, este Moscova ei! Și acum negrul. Negrul fără fund. Rămâne nemâncată cât e ziua de lungă. Chelnerițele trec pe sub nasul ei cu platourile încărcate de farfurii aburinde fără să se oprească. O fac dinadins, încep să pufnească atunci când își cere prânzul. "Mi-e foame, țipă ea. De ce nu mi se dă să mănânc?" Cléa nu catadicsește să-i răspundă. Heideggeriana nu aude, îți vine să crezi că Dasein-ul îi astupă urechile. Fetele își taie felii groase de
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]