3,464 matches
-
pot s-o facă și alții, Kant a fost preocupat exclusiv de fixarea articulațiilor sistemului său în limbajul relativ scolastic consacrat de școala lui Wolff, un limbaj care poartă pecetea modelului prozei latine. Atunci când și-a propus să discute teme punctuale, într-un spațiu limitat, Kant a scris neobișnuit de clar. Este ceea ce probează texte ca Răspuns la întrebarea: Ce este luminarea? (1785), Despre sentința: Acest lucru poate fi corect în teorie, însă nu funcționează în practică (1793) sau Despre un
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
și colectivităților să-și rezolve problemele privind adaptarea la o societate în evoluție, să pună în evidență cauzele care compromit echilibrul lor, în vederea ameliorării condițiilor sociale și economice. Până în prezent, serviciile sociale au fost dezvoltate, în special, pentru a răspunde punctual unor situații de criză și au privit asigurarea unei asistențe instituționalizate pentru copii, persoane cu handicap și persoane vârstnice, model care, în cele din urmă, accentua izolarea persoanelor, și nu socializarea acestora. Ulterior au fost găsite forme alternative de asistare
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
fenomen. Este vorba de tratarea fenomenului în totalitatea sa (optică curativă) sau de limitarea consecințelor sale ulterioare prin retragerea copilului sau punerea sub control a familiei (optică paliativă). În protecția copilului, luarea în considerație a nevoilor acestuia lărgește caracterul strict punctual al intervenției sociale. Nu este vorba numai de limitare a efectelor unuia dintre comportamentele neadecvate, ci de prevenire a apariției violenței și abuzului printr-o veritabilă educație a părinților și educatorilor care să-i sensibilizeze pe aceștia față de nevoile copilului
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
a doua logici. Astfel, intervenția socială nu vizează numai controlul și pedepsirea, ci și educarea și asistarea. Lărgirea temporală a procedurii intervenției. Dacă abordăm maltratarea luând drept criteriu de referință nevoile copilului, intervenția nu se mai reduce doar la administrarea punctuală a momentului de criză. Aceasta nu presupune numai intervenția într-o familie la un moment precis, de o manieră transversală, de tipul aici și acum, ci înseamnă să integrăm intervenția într-o dimensiune longitudinală. Schema metodologică a intervenției longitudinale modifică
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
instituției, fiind deci inserate în logica de funcționare a instituției (ele sunt, de altfel, „tradiționale” în sistemul nostru legal), permisiunea de ieșire din penitenciar este principalul instrument prin care se realizează legătura dintre cele două lumi. Această recompensă constituie excepția punctuală de la caracterul delimitator sau total al instituției. Funcția esențială a acestei recompense este să conserve și să întărească legăturile individului cu societatea („susținerea unui examen de către persoana condamnată”, „menținerea relațiilor cu familia persoanei condamnate”, „participarea persoanei condamnate la înhumarea unui
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
retortă” - Călinescu, 1965, p. 16). Nota Este o „Însemnare, Înregistrare În scris a unei observații referitoare la o anumită chestiune; text scris care conține o scurtă Însemnare, un comentariu” (DEX). Să reținem că nota este concentrată asupra discutării unei chestiuni punctuale, de amănunt. Deseori, notele aduc anumite Îndreptări, corecții, puneri la punct În chestiuni foarte precise. Așa după cum spunea Magdalena Vulpe (2002), În cazul notei, accentul cade pe noutatea informației aduse, indiferent dacă această noutate constă În prezentarea unui material necunoscut
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
erijându-se chiar în simptom patologic, întrucât nu mai reușește să „își facă datoria”, ci se constituie într-un punct de fixație care pune în lumină o intensă suferință psihică și corporală. Faptul cel mai interesant este că intervenția terapeutică punctuală permite anularea fixației, precum și o redemarare a evoluției libidinale a subiectului. Putem presupune că, în absența unei cure adecvate, evoluția acestui caz ar fi degenerat în constituirea unui caracter anal, poate chiar a unei nevroze obsesionale, cu întregul său cortegiu
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
deplasează dinspre celălalt asupra propriei persoane. Și formațiunea reacțională întreține strânse legături cu transformarea în contrariu. Atunci când transformarea în contrariu conduce la o modificare globală a personalității, devenind obișnuită, putem vorbi despre formațiune reacțională. Aceasta din urmă nu este niciodată punctuală, ci reprezintă o transformare în contrariu care antrenează o modificare a caracterului. Freud (1926/1995) explică diferența dintre cele două descriind, la o femeie isterică, urmările unei transformări a pulsiunii de ură față de copiii săi. Prin reacție, ea îi va
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
activități de control, prevăzute expres prin lege, așa cum am arătat mai sus, respectiv controlul financiar preventiv (CFP) și controlul financiar de gestiune (CFG); inspecțiile reprezintă o categorie specială de control, care se află la îndemâna managementului ori de câte ori simte nevoia unor informații punctuale, concrete, asupra evoluției unor activități, compartimente, programe sau când se impune instrumentarea unei disfuncțiuni sau chiar a unei iregularități în vederea stabilirii dimensiunii financiare a neregulilor și a persoanelor răspunzătoare; auditul intern nu efectuează niciuna dintre formele de control intern prezentate
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
internaționale de control, inclusiv a procedurilor în forma scrisă pentru fiecare activitate; managementul are obligația de a identifica riscurile și de a întreprinde acțiuni care să mențină riscurile la un nivel acceptabil; pentru eventualele nevoi de efectuare a unor inspecții punctuale sau activități de control, managerii își pot constitui echipe/comisii pe bază de ordine / decizii ale managementului sau, dacă se impune, compartimente de control care să funcționeze permanent sau pe anumite perioade de timp, în vederea soluționării disfuncționalităților sau iregularităților constatate
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
vine așadar În Întâmpinarea nevoii de a umple un gol În analiza comunismului și a moștenirii sale politice. Demersul nostru nu are pretenția de a aborda toate aspectele referitoare la recrutarea și funcționarea elitelor comuniste, articolele publicate aici problematizând chestiuni punctuale ale acestei vaste tematici. Studiul elitelor comuniste: o temă nevalorificată de științele sociale din România Analiza elitelor comuniste și a strategiilor lor de conversie de după prăbușirea regimului a constituit una dintre temele privilegiate ale științei politice și sociologiei central-europene de după
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
literatura referitoare la elitele comuniste din România se rezumă la câteva titluri. Totuși, recrutarea, funcționarea și conversia nomenclaturii rămân În continuare teme de interes major pentru mediul academic occidental și est-european. Volumul de față tratează - În acest context - câteva aspecte punctuale care se circumscriu vastului subiect. Printr-o analiză comparată a guvernelor dejiste și ceaușiste, Laurențiu ștefan evaluează, În prima secțiune a anuarului, evoluția modelelor de recrutare a elitelor guvernamentale. Ruxandra Ivan problematizează suprapunerea elitelor de stat și de partid În
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
de vehicule...” (Cazul 37, Polonia) Astfel, respectivul director a beneficiat de rețeaua de clienți a Întreprinderii sale, de contractele de lungă durată, ceea ce i-a conferit o stabilitate mai mare decât cea a Întreprinderilor de transport care depindeau de contracte punctuale. În fapt, anii de aur pentru crearea unei Întreprinderi private au fost anii ’80. Cursul de schimb cu monedele occidentale era pe atunci deosebit de interesant: În Polonia era bine să fondezi un SRL În 1987-1988. Banii nu aveau valoare și
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
se schimbă. Rotația elitelor ce caracterizează perioada comunistă nu afectează În mod direct formarea cabinetelor postcomuniste, mecanismele sunt aceleași, deși persoanele suferă un proces gradual de schimbare. Noile elite nu prezintă similarități marcante la nivelul traiectoriilor comuniste. Există doar Încrucișări punctuale ale unor traiectorii individuale. În absența oricărei alte formule organizaționale În afara aparatului de stat și a Partidului Comunist, putem deci să ne Întrebăm care a fost procesul de numire a noilor actori executivi? Care au fost mecanismele care au primat
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
departe în text amintiri propriu-zise? Răspunsurile la asemenea întrebări nu sunt ușor de formulat, ele necesită o strategie de interpretare. Metoda prin care poveștile vieții au fost obținute în studiul nostru ne-a facilitat, în orice caz, căutarea unor amintiri punctuale. Pentru că subiectului i s-a cerut să-și împartă povestea în mai multe etape și să evoce un anumit eveniment sau o experiență în funcție de aceste stadii, m-am concentrat asupra răspunsurilor legate de prima etapă a fiecărei povești. În orice
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
fost aceea de a căuta prima amintire distinctă care apare în text. Prin „amintire distinctă” mă refer la orice amintire care se remarcă în calitatea sa de episod conturat mai degrabă decât ca impresie generalizată. În ciuda preferinței mele pentru episoadele punctuale, mi-am dat seama că impresiile generale despre copilărie ar putea oferi, la rândul lor, multe lămuriri cu privire la întreaga relatare. Astfel că, atunci când David afirmă pe parcursul poveștii lui că a fost un copil obișnuit, mediocru, deloc dornic să iasă în
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
concret particulară a evenimentului”. Prin urmare, este redundant să spui că: „Evenimentul este faptul socialmente semnificativ” (F.C. Popescu, 2002, p. 128). În presă, evenimentul se confundă cu faptul, care, la rândul său, se asimilează cu știrea, în măsura în care anunță o întâmplare punctuală, cum ar fi un accident aviatic, un atentat terorist etc. Altcumva, evenimentele complexe (conflicte militare, catastrofe, epidemii) se materializează într-un ansamblu de știri, relatări, reportaje. Patrick Charaudeau (1997) distinge trei tipuri de eveniment (raportat, provocat și comentat), pe baza
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
de la interlocutor? În cazul în care sensul discuției merge într-o direcție neașteptată pentru noi, trebuie să luăm decizia cea mai înțeleaptă. De pildă, să reformulăm subiectul interviului. Nu același lucru este posibil în cazul unui interviu-expres, pe un subiect punctual. * Importanța unghiului de atac este vădită mai ales în textele lungi - în reportaj, de pildă. Îmi amintesc că am ajuns în satul Lancrăm pentru un reportaj despre Lucian Blaga (copilăria, ultimele clipe, înmormântarea etc.). În sat, spre nefericirea mea, nu
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
vastitatea subiectului, excesul de informații și presiunea unor complicate detalii de strictă specialitate. Cu o bună organizare a documentării și impunând textului un ritm alert, ziaristul poate obține un efect publicistic extrem de puternic, atrăgând atenția mai puțin asupra unui caz punctual, cât asupra fenomenului. Ancheta de investigație Orice anchetă este de investigație și, prin urmare, denumirea nu poate fi decât pleonastică. O acceptăm în măsura în care orice altă titulatură (ancheta propriu-zisă) pare laxă și echivocă. Ancheta de investigație reprezintă regina genurilor de presă
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
înțelepciune, urmând, printre altele, regulile unui bun interviu. Fără a mai aminti aceste reguli (numite într-un capitol anterior), insistăm doar pe câteva sfaturi: Nu începeți agresiv, dur, ostil, acuzator. Duritatea tonului poate fi înlocuită prin insistență și prin întrebări punctuale. Un răspuns evaziv sau prea general poate trăda indirect recunoașterea vinovăției. Fiți buni psihologi. Învățați să citiți oamenii, să simțiți când cineva minte sau are ceva de ascuns. Deși nu reprezintă o probă, această impresie vă ajută foarte mult în
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
faptului divers în tipul de informație vehiculată: deschisă sau închisă: J. Gritti („L’événement, technique d’analyse de l’événement”), J. Potel („Mort à voir, mort vendre”) sau R. Barthes. (7) Se vorbește mult despre chestionarul Proust (întrebări scurte și punctuale despre preferințele unui om). Există și alte tipuri de chestionar standardizat (de pildă, cel al lui Jeremy Martin), care poate oferi multe sugestii tânărului jurnalist (vezi D. Randall, 1998, p. 82): Care este primul lucru din viața dumneavoastră de care
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
concepute pentru un public-țintă, conținuturi periferice, adiacente, complementare sau facultative, la care educații se pot relaționa; proceduri și instrumente de evaluare: instrumente de evaluare formativă ce asigură și stimulează progresia în învățare (exerciții, teste, chestionare, activități de reflecție sau întrebări punctuale), instrumente de evaluare sumativă (examinări virtuale, eseuri, portofolii etc.), evaluarea de cunoștințe în linie student cu student sau în grupuri, forumuri etc.; resurse de sprijin logistic și pedagogic: resurse informatice și birotice (programe de calculator, logiciele), suporturi informatice diverse (CD
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
dincolo de timpul de muncă. Educatul își organizează el însuși formarea în perioada timpului de muncă Organizarea parcursului pedagogic Progresie lineară și predefinită. Progresie adaptabilă fiecăruia, în funcție de situație. Conexiune cu activitățile operaționale Fără o legătură imediată. Integrată activităților operaționale. Modalități Activitate punctuală, având loc precis cu date de început și de sfârșit impuse. Activitate continuă. Conținut Conținutul este același pentru toți și trebuie să satisfacă pe cât mai mulți. Este explicitat prin programe, într-o modalitate centralizată. Nu ține cont de schimbările intervenite
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
o selecție și o semnificare corespunzătoare, uneori tutelat sau coordonat de formatorul aflat la distanță. În al doilea rând, e-learning-ul presupune punerea educatului în situația de a lucra intens, de unul singur, printr-o concentrare unilaterală spre rezolvarea unor probleme punctuale, neconsumând timp pentru scenarii didactice energofage sau cronofage presupuse de lucrul în clasa tradițională. Un al treilea atu este dat de faptul că se respectă ritmurile personale de lucru, fiecare cursant gestionându-și singur obligațiile și timpul necesar pentru îndeplinirea
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
întregii game de activități. Portofoliul este un produs complex, format din elemente diferite, ca forme de transmitere a informației și a mesajului: fișe de informare și documentare independentă, referate, eseuri, pliante, prospecte, desene, colaje care pot constitui subiectul unor evaluări punctuale, dar nu obligatoriu. Elevul adaugă în portofoliu materialele pe care le consideră necesare, materiale ce-l reprezintă, subliniind atitudinea și interesul față de domeniul abordat. Într-un anumit sens, portofoliul este un companion al formatului, un martor și un stimulent pentru
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]