20,576 matches
-
petrecută la Radio, "locul de muncă unde m-am simțit cel mai bine". De-acum reporter cu experiență, Cătălin Striblea a riscat soluția străinătății, dar s-a întors de la Londra nu după mult timp. Întors în țară, și-a înfipt rădăcinile la Realitatea Tv. Acolo a rămas pâna la scindarea postului, în urma căreia a ales să-l refuze pe Elan Schwartzenberg și să-l urmeze pe Sebastian Ghiță, la Rtv. Actual moderator al emisiunii "Ultima oră", a reușit performanța ca în
Cine este Cătălin Striblea: "Jurnalism. Altă meserie nu cunosc" by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/80329_a_81654]
-
prețului lor potrivit cu cele arătate la secțiunile III și IV ale acestui capitol. Cel de al treilea ce le ține va fi custodele lor, daca judecată nu ordona altfel." Capitolul III Urmărirea silită a fructelor neculese și recoltelor prinse de rădăcini*) ---------- *) Capitolul III este reprodus astfel cum a fost modificat prin art. I pct. 201 din Ordonanță de urgență nr. 138/2000 publicată în M. Of. nr. 479 din 2 octombrie 2000. În vechea reglementare, Capitolul III avea următoarea denumire: "Capitolul
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 31 ianuarie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106056_a_107385]
-
pct. 201 din Ordonanță de urgență nr. 138/2000 publicată în M. Of. nr. 479 din 2 octombrie 2000. În vechea reglementare, Capitolul III avea următoarea denumire: "Capitolul III. Executarea silită asupra veniturilor nemișcătoare" Secțiunea I Urmărirea fructelor prinse de rădăcini Articolul 463 Fructele neculese și recoltele prinse de rădăcini, care sunt ale debitorului, nu se pot urmări decât pe bază de titluri executorii; ele se pot însă sechestra potrivit art. 591 și următoarele.*) ---------- *) Art. 463 este reprodus astfel cum a
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 31 ianuarie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106056_a_107385]
-
publicată în M. Of. nr. 479 din 2 octombrie 2000. În vechea reglementare, Capitolul III avea următoarea denumire: "Capitolul III. Executarea silită asupra veniturilor nemișcătoare" Secțiunea I Urmărirea fructelor prinse de rădăcini Articolul 463 Fructele neculese și recoltele prinse de rădăcini, care sunt ale debitorului, nu se pot urmări decât pe bază de titluri executorii; ele se pot însă sechestra potrivit art. 591 și următoarele.*) ---------- *) Art. 463 este reprodus astfel cum a fost modificat prin art. 1 pct. 202 din Ordonanță
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 31 ianuarie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106056_a_107385]
-
prin art. 1 pct. 202 din Ordonanță de urgență nr. 138/2000 publicată în M. Of. nr. 479 din 2 octombrie 2000. În vechea reglementare, art. 463 avea următorul conținut: "Art. 463. Fructele și recoltele neculese și încă prinse de rădăcini, ce sunt ale datornicului, nu se pot urmări decît pe bază de titluri executorii, ele se pot însă sechestra potrivit art. 591 și următoarele din acest cod." Articolul 464 Urmărirea acestor fructe nu se va putea face decât în 6
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 31 ianuarie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106056_a_107385]
-
al executorului judecătoresc se va lăsa la primarul comunei. (2) Originalul se va depune la judecătorie. ... (3) Copia se va inmina și datornicului." ... Articolul 469 Executorul judecătoresc va hotărî, după caz, vânzarea fructelor sau a recoltelor așa cum sunt prinse de rădăcini sau după ce vor fi culese.*) ---------- *) Art. 469 este reprodus astfel cum a fost modificat prin art. 1 pct. 205 din Ordonanță de urgență nr. 138/2000 publicată în M. Of. nr. 479 din 2 octombrie 2000. În vechea reglementare, art.
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 31 ianuarie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106056_a_107385]
-
în M. Of. nr. 479 din 2 octombrie 2000. În vechea reglementare, art. 469 avea următorul conținut: "Art. 469. Autoritatea judecătorească va cita pe părți înaintea să și va hotărî sau respingerea urmăririi, sau vinzarea fructelor, așa cum sunt prinse de rădăcina, sau după ce se vor culege." Articolul 470 Dispozițiile art. 437 și următoarele, precum și ale art. 562-571 se aplică în mod corespunzător.*) ---------- *) Art. 470 este reprodus astfel cum a fost modificat prin art. 1 pct. 206 din Ordonanță de urgență nr.
CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 septembrie 1865 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 31 ianuarie 2013*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106056_a_107385]
-
Poate va reuși să/ determine ca anumite evenimente să se producă mai repede. Sau mai încet." Completată aici de fotografiile nu mai puțin expresive ale lui Dan Alexandru Taban, de interior (templul Luxor) și de exterior (o formidabilă încolăcire de rădăcini a unui copac de la cascada Putna), lirica lui Liviu Ioan Stoiciu se joacă încă bine cu anii. Craterul Platon e poate cel mai bun volum de poezie din 2008.
Fiți pe aproape by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7704_a_9029]
-
De asemenea, duminică 11 august, în cursul zilei în Cetatea Râșnovului, publicul este așteptat la spectacolele Curții Comedianților. Despre Curtea Comedianților Curtea Comedianților este un atelier de creație artistică, descoperire, cultură, un spațiu atemporal în care căutam să ne găsim rădăcinile culturale europene. Acest eveniment readuce în mileniul trei viața și spectacolul trupelor ambulante ale evului mediu, renascentist și baroc, dar și tradițiile acelor vremuri rămase în conștiința populară. Deschiderile Curții Comedianților Atelier închis - tinerii participanți fac cunoștință cu arta veche
Descoperă creaţia artiştilor ambulanţi, la Curtea Comedianților by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/77221_a_78546]
-
din 8 noiembrie 2008: "Către sat plopii sprijină/ tremurând și subțiri/ fierbințeala amiezii/ pașii lipăie în praf/ că turme de cuvinte/ trec prin sita amintirii/ Copile asculta/ cum din lințoliul pădurii/ cresc apele repezi/ ce vor înecă nisipul luncii/ și rădăcinile uscate și arămii/ odată cu visele noastre/ într-o năvalnica creștere/ spre cantul de argint/ al nopților cu luna în pârg". Nădăjduiesc să continuați să scrieți cu mai multă siguranță în puterea binelui pe care-l face poezia sufletelor singuratice, terapia
Post restant by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/7721_a_9046]
-
autosuficienți și ingenui ca niște organisme unicelulare de după Big Bang, sau, dacă vreți, ca niște dumnezei underground inelari. Personajele astea sunt - numele nu lipsesc, dar nici nu acoperă - inconștientul, trupul nostru fără suflet, instinctul nostru, bălegarul în care avem, deh, rădăcini, chiar dacă ceea ce arătăm nu este decît tulpină, frunze și, mai ales, flori".
ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7724_a_9049]
-
de oaze cu circuit închis, deschise doar inițiaților, pierdute între dune de indiferență și pustiuri de vâlvă cotidiană. Am participat (corect spus, asistat) deunăzi la o pasionantă discuție pe marginea unor chestiuni de drept străvechi din sud-estul european. Legi cu rădăcini ancestrale, cutume greu de înțeles astăzi, când fărădelegea face legea, ritualuri în care fiecare gest dăinuie cum a fost încifrat din începuturi, cuvinte care în-chid în ele istorii de pasiuni, jertfe și aspirații, ne-voia permanentă de echilibru social statuată
Două tablete by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/8175_a_9500]
-
Scrisoarea nu merita să ne rețină atenția dacă n-ar fi ilustrat o mentalitate mai generală, s-ar putea spune un "spirit al epocii": receptivitatea unor straturi largi ale populației față de ispitele obscurantismului, sub cele mai variate întrupări sau combinații. Rădăcinile obscurantismului sînt cele știute dintotdeauna: școlarizarea deficientă sau nulă, greutățile economice, dezechilibrele sociale ș.a.m.d. O parte din frustrările generate astfel își caută compensația apelînd la irațional, iar mass-media se conformează comenzii sociale. Micul ecran e literalmente invadat de
Asaltul obscurantismului by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/8201_a_9526]
-
tinerețe, nimic despre o eventuală despărțire de antisemitismul naeionescian. Toate aceste pasionante speculații eseistice sunt lăsate - nu puse!- la dispoziția cititorului. În locul lor, câteva încercări portretistice: "Dar, între aparență și adevăr, cine este Emil Cioran? Spaima care se află la rădăcina tuturor interogațiilor lui, spaima originară, privește tocmai propria identitate, o identitate precară, care glisează între limite incompatibile, care însă nu se exclud, chestionată în permanență, negată adesea în oricare din ipostazele ei. De fapt, abia astfel, prin negare, afirmată. Nu
Cui i-e frică de critica literară? by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8206_a_9531]
-
îi iubește pe spanioli, pe unguri, ba chiar se numește într-un loc nimic altceva decât Ťun mongol răvășit de melancolieť. Dar definirea cea mai exactă, ca străin, este aceasta: ŤSunt metafizicește, un evreu.ť Un evreu, pentru că n-are rădăcinile niciunde, pentru că este în permanență altul, pentru că propria identitate se hrănește din criză, pentru că trăiește datorită unui curaj negativ care înseamnă ură de sine. ŤNu mă înțeleg în profunzime decât cu evreii. Avem tare comuneť, mărturisește Cioran." (pag. 126) Chiar dacă
Cui i-e frică de critica literară? by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8206_a_9531]
-
Al. Mirodan, Nae Caranfil, Sandu Mendrea, Mariana Mihuț, Ion Caramitru, Eran Sela, Lia König, Ana Blandiana. Costel Safirman și Leon Volovici aduc, în Orientul Mijlociu, un imens serviciu culturii române și memoriei culturale a evreilor originari din România. Ei păstrează intacte rădăcinile românești ale evreilor născuți pe aceste meleaguri și oferă călătorului român ajuns la Ierusalim șansa regăsirii unei comunități care cândva dădea farmecul cartierelor Bucureștiului și târgurilor noastre de provincie.
Memorie și cultură by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9626_a_10951]
-
Este rău? N-am intenția să procedez aici la o confruntare a argumentelor pro și contra. Mă rezum să observ că schimbarea de la un an la altul a metodologiei bacalaureatului, în aspirația mereu înșelată de a optimiza evaluările, își are rădăcina în "epoca de aur", cu specifica fugă de răspundere inculcată profesorilor de presiunea regimului totalitar. Atunci s-au introdus celebrele "bareme", menite a uniformiza ceea ce se refuză uniformizării, în speță capacitatea fiecărui examinator de a aprecia judicios cunoștințele examinaților. Dar
D-ale examenelor by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/9646_a_10971]
-
mai curînd decît drept un fidel purtător al însemnelor șaizeciste, îl vedem ca un precursor al optzeciștilor. E adevărat, îi lipsește verva cu tangențe avangardiste, lejera desfășurare "inspirată" a celor din urmă, dar nu credem a greși stabilindu-i o rădăcină comună cu aceștia și anume blamarea condițiilor mizerabile în care ne-am aflat cu toții în epoca finală a regimului totalitar din România, zisă "de aur". Ca dovadă avem cîteva texte de rejecție a naționalismului festivist ajuns pe atunci la saturație
Oroarea de realitate by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9654_a_10979]
-
anii '30. Cum persoanele implicate și evenimentele comentate țineau de meleagurile natale, la bătrînețe, înaintea sfîrșitului pe care și-l simțea aproape, Mintonia găsise mai potrivit să nu lase notațiile autobiografice în țara de adopție, propriilor copii, rupți demult de rădăcinile lor sarde, ci nepoatei Itriedda, de care se despărțise cînd aceasta era de o șchioapă. Este o poveste într-adevăr sardă de iubire, de vendetta și haiducie, de care odată cu destinatara ia cunoștință și cititorul introdus într-o realitate istorică
Premiul Campiello 2006 by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/9693_a_11018]
-
și se conectează la infinit. Scriitura rizomatică se ramifică imagistic și lingvistic conform unei logici intermediare și hibride, plurale și extensive. Cartea-rizom, având modelul creșterii ierbii în mod dezordonat, descentrat, deschis și non-ierarhic, se opune cărții de tip arbore sau rădăcină, carte fixă, centrată, închisă și ordonată, funcționând în chip genealogic, urmând principiul logicii binare și constituind binecunoscuta emblemă axis mundi. Mai degrabă decât să ofere o imagine a cărții totalitare, unitare sau bazate pe o logică maniheistă a construcției, M
Strategii literare by Lucia Simona Dinescu () [Corola-journal/Journalistic/9703_a_11028]
-
ale unei scriituri rizomatice, cvasi-biologice, senzoriale și afective, în acord cu complexitatea vieții. Scrierile lui M. H. Simionescu sunt, în fine, dovezi ale modului în care sistemul îndrumării de partid, al cenzurii și al comandamentelor ideologice poate fi ros de la rădăcină din perspectiva literarității rizomatice.
Strategii literare by Lucia Simona Dinescu () [Corola-journal/Journalistic/9703_a_11028]
-
a tăcerii, mult în afara mamei mele. Sînt cufundat în sine./ Sînt cufundat, Doamne, în nesine./ Dumnezeu infinitul este întotdeauna întredeschis. în el intră/ sufletul meu infinit" (Psalmul 22). Relativ rareori apare invocat inefabilul ca atare: "cum stăteam înconjurat de/ lumina rădăcinilor/ mă întîlnii deodată/ cu vocea/ aceea nespusă// cum stăteam răsturnat/ în pădurea de crini/ lîngă răsuflare auzii/ deodată/ vocea aceea nespusă" (cum stăteam înconjurat...). De regulă autorul are tactul de a-și învălui năzuința mistică în figuri materiale, de a
O poezie religioasă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9705_a_11030]
-
datînd din urmă cu 2500 ori 500 de ani, sau făurite în ultimul deceniu. l Această priveliște mi s-a așezat pe cornee ca o lentilă de contact. l Italia, precum știe toată lumea, are forma unei cizme, ce-și are rădăcinile bine înfipte în istorie. l Clopotarul cu o mînă ține de funie, iar cu cea dreaptă mușcă dintr-un colac nu tocmai proaspăt. Informații l O mare speranță a Hollywoodului, gravidă în penultima lună, a fost desființată ca organism viu
Pescuitorul de perle by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/9717_a_11042]
-
dreptul tragic mi se pare a fi faptul că dărâmarea bisericilor sau raderea completă a unor cartiere (Evreiesc, Izvor) a dat startul unui soi de iconoclasm istoric și arhitectonic. Profesorul Ștefan Cazimir a nuanțat - cu exemple și cu umor, desigur - rădăcinile tuturor acestor anomalii prin depistarea a trei tipuri de crize care destabilizează drumul unui proiect de la autoritățile publice până la societatea civilă. Succint, putem vorbi despre o criză de transparență, despre una de autoritate și despre una de bani. Periplul documentar
Dramele Bucureștiului istoric by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9718_a_11043]
-
minte, a doua zi când mergeam spre casa ei, cu capul în pământ, că ea s-ar putea să nu se gândească la mine. Cărțile fuseseră îngropate, așa că de data asta m-am ascuns în spatele unor copaci, îmi imaginam cum rădăcinile lor se încolăcesc în jurul cărților, hrănin-du-se din paginile lor, îmi imaginam inele de litere în trunchiurile lor, am așteptat ore-n șir, am zărit-o pe mama ta la o fereastră de la etajul al doilea, era o fetișcană, s-a
Jonathan Safran Foer - Extrem de tare și incredibil de aproape by Andra Matzal () [Corola-journal/Journalistic/9735_a_11060]