4,392 matches
-
mai fost la Tg. Mureș cu școala dar nu mai departe. Tu ești mult mai versat. Problema copiilor pe care-i putem sau nu proiecta este minoră, pendinte de mult mai multe. - La drum deci. Sărut măna stimată Doamnă. Vă răpesc fiica cu speranța că o conving. Larevedere. Și a început astfel pentru fata de măritat Anica prima călătorie a vieții cu un flăcău care nu-i este nici măcar logodnic. Ce moravuri! Pe velier La Tg. Mureș, după ce au colindat orașul
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN.-1- de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1573 din 22 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353938_a_355267]
-
dăruit de părinți. Înțelegerea că el nu era precum alți oameni și că nu putea găsi adăpost în cetate, îl făcu să se simtă ca un animal vânat. Dacă mai și credeau că o omorâse pe regină și că o răpise pe prințesă, atunci cu siguranță că nu va trece prea mult până avea să fie cu adevărat vânat ca o fiară. Părăsi cetatea, luând singurul drum pe care l-ar mai fi putut urma, drumul către Pădurea Neumblată. Cu toate că era
PĂDUREA NEUMBLATĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1638 din 26 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352981_a_354310]
-
descântec și se transformă într-o nălucă, pierind din fața armatei și a prințesei. - Ce-ai făcut? L-ai ucis pe salvatorul meu, strigă cu deznădejde frumoasa fiică a regelui! - E un ucigaș! Botosu’ ți-a ucis mama și te-a răpit! - Nu m-a răpit el, iar mama a fost mușcată de un șarpe ascuns în camera ei. - Ești vrăjită și nu știi ce spui! Înainte de a riposta, prințesa fu ridicată de cavaler pe calul său, care nu se mai opri
PĂDUREA NEUMBLATĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1638 din 26 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352981_a_354310]
-
într-o nălucă, pierind din fața armatei și a prințesei. - Ce-ai făcut? L-ai ucis pe salvatorul meu, strigă cu deznădejde frumoasa fiică a regelui! - E un ucigaș! Botosu’ ți-a ucis mama și te-a răpit! - Nu m-a răpit el, iar mama a fost mușcată de un șarpe ascuns în camera ei. - Ești vrăjită și nu știi ce spui! Înainte de a riposta, prințesa fu ridicată de cavaler pe calul său, care nu se mai opri din galop până la poarta
PĂDUREA NEUMBLATĂ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1638 din 26 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352981_a_354310]
-
observându-i starea emoțională prea puțin corespunzătoare și lipsa de curaj în a răspunde la întrebări, a încuviințat prezența mamei dar, foarte sever, i-a interzis să intervină în discuție. Din relatările fetei se înțelegea destul de clar că a fost răpită, sechestrată și violată. Ofițerul nu avea îndoieli, ba chiar era convins că biata de ea trecuse prin momente mult mai oribile decât cele descrise. Înțelegea de ce este atât de reținută, de ce plângea numai la amintirea unor scene și de ce refuza
EPISODUL 5, CAP. II, ALERTĂ GENERALĂ, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1639 din 27 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352989_a_354318]
-
semnătura medicului legist, doamnă, are puterea și... - Și puterea lui trebuie plătită, domnule ofițer! Asta nu înțelegeți. Să-l puneți pe nenorocit la plată, aia trebuie făcut! Băgați-l la pușcărie repede și să plătească animalul de el. Mi-a răpit copilul și nu-l pedepsiți? - Doamnă, treaba Poliției s-a terminat aici, deocamdată. L-am depistat, l-am reținut și, în funcție de rezultatul cercetărilor, vom întocmi dosar penal, probabil, împotriva lui... Vă rog, doamna Oprescu, ascultați-mă! a apăsat ofițerul pe
EPISODUL 5, CAP. II, ALERTĂ GENERALĂ, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1639 din 27 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352989_a_354318]
-
iubirii tale, Adăpostindu-mă, tăcută, Să te-ntâlnesc din nou în cale, Iubirea mea de mult știută... În ochii mei vii, de smaralde, Pierzându-te, să te regăsesc, Să te-nvălui în raze calde Și-n zorii zilei să te răpesc... Referință Bibliografică: TOAMNĂ RUGINIE / Camelia Ardelean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1367, Anul IV, 28 septembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Camelia Ardelean : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
TOAMNĂ RUGINIE de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353140_a_354469]
-
Rodicăi, care nu a contenit nicio clipă să vorbească. Până la scara pe care urcam la etaj eram deja edificați cu privire la persoanele sosite și cazate, dar și la programul general al acelei zile. Camera repartizată nouă era spațioasă, chiar dacă genul mansardă răpește, de regulă, o parte din volum. În ea am descoperit, în perfectă ordine și curățenie, două paturi, dintre care unul de două persoane, trei noptiere, un dulap pentru haine, un televizor. Aveam vedere spre o frumoasă grădină, bogată în copaci
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353046_a_354375]
-
electrocutat, intră în acțiune și umplu cu dexteritate un păhărel ceva mai mic decât un degetar iar gospodarii se întoarseră toți cu fața către moș Cotârlă. Bine, ei știau despre isprăvile acestuia încă de pe când era căpetenie de haiduci și răpea fetele de boier cu care fugea în păpușoi, pe vremea aceea porumbul avea ca zece metri înălțime și, acolo, într-o ascunzătoare a lui, se iubeau de mama focului până spre iarnă când nesătulele alea nu voiau să plece dar
BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353126_a_354455]
-
electrocutat, intră în acțiune și umplu cu dexteritate un păhărel ceva mai mic decât un degetar iar gospodarii se întoarseră toți cu fața către moș Cotârlă. Bine, ei știau despre isprăvile acestuia încă de pe când era căpetenie de haiduci și răpea fetele de boier cu care fugea în păpușoi, pe vremea aceea porumbul avea ca zece metri înălțime și, acolo, într-o ascunzătoare a lui, se iubeau de mama focului până spre iarnă când nesătulele alea nu voiau să plece dar
BALAURUL DIN COCHIRLEANCA de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353126_a_354455]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > A MEA PE VECI Autor: Chiricea Ciprian Ionuț Publicat în: Ediția nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului A mea pe veci Doar o clipă te-am zărit... Pe loc inima tu mi-ai răpit Întregul corp mi-a tresărit Și iată-mă îndrăgostit! Sufletul ușor mi-a suspinat Cu ochii mari la tine m-am uitat Și așa... am realizat Că ești tot ce-am visat! Rugăciunile mele-au primit răspuns Ne completăm îndeajuns
A MEA PE VECI de CHIRICEA CIPRIAN IONUȚ în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353181_a_354510]
-
său de a fi și pretențiile standardului de viață propus să-l urmeze. Incă mă simțeam stingherit, chiar dacă oboseala celor douăzeci de ore fără de odihnă, provocate de grija drumului și mai ales de întâlnirea cu necunoscutul și neprevăzutul, mi-a răpit somnul și din noaptea premergătoare urcării în tren. Micul dejun a fost unul regal, de un rafinament aparte, lucruri la care nu aveam cum să mă gândesc, înainte de a pleca la drum. Au urmat apoi câteva ore bune de somn
LĂSTUNUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352553_a_353882]
-
i se-nnoadă lacrimile în colțurile ochilor blajini și calzi, oftând, „Îmi pleacă iar nepoata...”; însă, „nepoata” are grijă să-i descrie atât de frumos trăirile: „Când simte-o apăsare ... se cam grăbește toamna,/ Iarăși pleacă nepoata, iar i-o răpește «doamna» ... / Trăiește-o tristă clipă cu-același dor nestins/ Durere-ascunsă-n zâmbet și-n părul ei cel nins.// Înalță rugi fierbinți, mai spune-o rugăciune/ Cu lacrimi de credință, dorindu-i cele bune,/ Își mângâie copila cu mâna-i iubitoare/ Și
PAULA DIANA HANDRA, PAŞI DIAFANI PE GÂNDURI DE MĂTASE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353597_a_354926]
-
Narcisei în țară ridică moralul părinților și-i revigoră. Mama ei intrase în panică din cauza unui coșmar care-o tulbura noapte de noapte. Se făcea că din întuneric apărea un cavaler cu chipul acoperit de o glugă neagră și-i răpea fata. Se temea ca vreo bandă mafiotă să n-o răpească în străinătate. Acum, că fiica revenise în sânul familiei, Margareta se refăcu în două săptămâni, iar Paul răsuflă ușurat că totul revenise la normal. Narcisa le povesti cu elanul
XIX . CAVALERUL NOPŢII (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353691_a_355020]
-
intrase în panică din cauza unui coșmar care-o tulbura noapte de noapte. Se făcea că din întuneric apărea un cavaler cu chipul acoperit de o glugă neagră și-i răpea fata. Se temea ca vreo bandă mafiotă să n-o răpească în străinătate. Acum, că fiica revenise în sânul familiei, Margareta se refăcu în două săptămâni, iar Paul răsuflă ușurat că totul revenise la normal. Narcisa le povesti cu elanul specific tinereții despre peripețiile de la Paris și Londra, apoi mai amănunțit
XIX . CAVALERUL NOPŢII (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353691_a_355020]
-
dar și ale celebrelor personalități care s-au perindat aici prin ani, ale istoriei nemaiîntâlnite niciunde în lume. Presupun că nu greșesc dacă afirm că e prima dată când apare o asemenea carte. Cel puțin pe românește. Nu intenționez să răpesc cititorului plăcerea inegalabilă a lecturii. Veți păși pe străzile Colinei Primăverii (traducerea din ebraică a Tel Avivului) din centrul modern și tumultuos, în cartierele pastorale și patriahale, în cafenelele în care veți întâlni oameni simpli dar cu o istorie interesantă
RONI CACIULARU: „DRAGOSTE ŞI PARFUM DE PORTOCALĂ” de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354101_a_355430]
-
sunt născut? Vreți să știți ce vârstă am? Sunt născut în secolul trecut, Nu mai știu în care an! Am intrat în vâltoarea lumii, Cu scâncete de băiat, Eram în mijlocul furtunii, Acesta era drumul destinat. Da, timpul era foarte brutal, Răpindu-mi ochii mamei dragi, Ce au plecat în adâncul abisal, Destinul nu poți să-l prefaci. Referință Bibliografică: Mă întrebați? / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 235, Anul I, 23 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Mihai
MĂ ÎNTREBAŢI? de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354168_a_355497]
-
tu rostogolești senin o bilă cu ghimpi iar eu mă visez zeița morții goală între două bufnițe scap printre degete înțelepciunea și viața doar oceanul acesta care-mi cântă la picioare pare să înțeleagă rostul nerostului meu privește tu nu răpești nopțile și insula ta îți admiră cifrele eu am insultat armăsarul cu opt picioare Odin iubea mai mult pe Sleipnir așa că eu am rămas idolul sacrificiului funerar doar atât cât să privesc liniștea dimineților scurse Referință Bibliografică: blestemul zeilor / Dorina
BLESTEMUL ZEILOR de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 445 din 20 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354671_a_356000]
-
numim noi secțiunea de carte din cadrul bibliotecii comunale -, născută din inițiativa și efortul personal al "mirosloveșteanului adoptat" conf. univ. dr. Vasile Șoimaru de la Chișinău, s-a îmbogățit cu un nou lot de carte scrisă pe pământul românesc din Răsărit, glie răpită din vatra Neamului de către tiranii politici ai Europei. De data aceasta, printre cărțile autorilor chișinăuieni, am identificat o carte arătoasă, după ceea ce am putut observa la prima vedere, prezentată la exterior prin simbolistica rafinat măiestrită (pe coperte) de graficianul Marian
O CARTE CARE CINSTEŞTE NEAMUL de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 857 din 06 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354747_a_356076]
-
acestora. V-am lipsit de dragoste, v-am lăsat pradă valurilor potopului din Babilon. V-am constrâns să trăiți într-o lume crudă, inumană, nemiloasă și necompătimitoare. V-am recomandat să urmați drumuri pe care noi nu mergeam. V-am răpit credința și speranța. Am dărâmat dinlăuntrul vostru orice ideal. Și totuși spunem că vă iubim. Voi, cu mintea voastră ascuțită, ați înțeles inconsecvența noastră și ne-ați părăsit. Nu mai aveți încredere în noi, nu vreți să trăiți în lumea
ARHIEPISCOPUL HRISTODOULOS SE ADRESEAZĂ TINERILOR de ION UNTARU în ediţia nr. 398 din 02 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347080_a_348409]
-
sensibil și eventual pudibond. Faptul că limbajul nu șochează este un merit al autorului, de a preface în vers, tot ceea ce atinge, la fel cum odinioară, Regele Midas prefăcea în aur toate lucrurile atinse. Frumusețea cuvântului te seduce și te răpește, înainte de a apuca să faci un gest de respingere. Și aceasta este o artă de mânuire a cuvântului. Nici dimensiunea spirituală nu e neglijată. Și aici versurile devin cântec sublim îngânat de mâinile copiilor surdo-muți: „Sunt parte de lumină din
MĂSURA DE NECTAR A POEZIEI. RECENZIE LA CARTEA LUI ROMEO TARHON ŞI ÎNGERII AU ÎNGERI PĂZITORI [Corola-blog/BlogPost/347052_a_348381]
-
prin picuri mici de taină Să-mbraci păduri și pomi în noua haină, S-aduci naturii-adâncă transformare. Ai dat în fugă frunzelor sărutul Primit plângând amar de despărțire, Iar florilor prin frig le-ai dat de știre Că le-ai răpit prezentul și trecutul. Ai prins pe vii sărutul cu rugina Doar dupa rod adăpostit în crame, Plimbând prin rânduri trena-ți de regina! Ai dat sărut cu brumă peste poame Și-n ceață scut ai pus pentru lumină, Să ne-
SĂRUTUL TOAMNEI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1030 din 26 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347131_a_348460]
-
cu amorul,/ Aș deștepta în tine dorul / Cu-a mea cântare înfocată. * Dar nu-s în floarea tinereții, / Și nu-ndrăznesc nimic a-ți zice!/ Mergi dar, copilă, -n calea vieții/ Întâmpinând zâmbiri amice./ Eu te-oi privi oftând, ferice, / Răpit de farmecul frumuseții. * Și însă de-ai vrea să ai parte.../ Dar ce zic? Timpul ne disparte./ Tu ești sosind, eu în plecare, / A zorilor vie lucire / Nu poate, ah! avea-ntâlnire / Cu-apusul palid ce dispare! *** b. Voi veni
INAUGURAREA NOULUI CENACLU LITERAR-ARTISTIC “VASILE ALECSANDRI” de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1739 din 05 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347149_a_348478]
-
exprimate nemijlocit. Există însă și o echivalență inteligibilă, conceptuală, implicită, deductibilă din copleșitoarea luptă a eului cu sine. Anume: Iubirea este impermanență, este vacuitate - adică, realitatea vertiginoasă, aidoma unui miraj (“...mirajul, pe care-l așteptai să te cheme, să-și răpească privirea”), a unei irealități. Iubirea este reală doar ca irealitate: “Realitatea lui (a amorului, n. n.) este însăși iluzia”. Iubirea e veșnică și veșnic-prezentă ca suport interior și aspirație, dar iute-trecătoare și degrabă-absentă, ca experiență: “Iubirea, ca o pasăre care îți
DESPRE STATORNICIE ŞI IMPERMANENŢĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 465 din 09 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357115_a_358444]
-
am șlefuit aleea curat și cu răbdare Furând numai cu ochii, din paginile dalbe, Acuratețea clipei n-am scăldat-o-n uitare Deși mi-am hrănit viața cu destule nopți albe. Șerpi veninoși și ageri mi-au tot umplut paharul Răpindu-mi libertatea de a mă exprima Mi-au ucis visul fraged, înlănțuind coșmarul Pe gâtul neputinței vrând a mă decima. S-au înclinat mesteceni să-mi soarbă demnitatea, Mi-au smuls aripa-n zbor corbii neîndurători, Îmi păstrez echilibrul și
REMEMBER de DANIELA PĂTRAŞCU în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357234_a_358563]