1,578 matches
-
că noi nu te vom mai sprijini. Așa cum ai spus, ești matur, descurcă-te singur, a încheiat pledoaria Tatiana cu lacrimi în ochi. Aceasta a fost cea mai mare lovitură pentru familia Busuioc, în special pentru Tatiana care luptase din răsputeri să-l ducă pe drumul cel bun pe care el n-a voit să meargă. Așa cum se obișnuiește în practica de toate zilele, te doare când nu ți se oferă o posibilitate, însă mai mult te doare când tu oferi
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
Își dădu seama totuși că adevărul, fie el prim sau ultim, are nevoie de aer și lumină și atunci, Înaintând Încet În patru labe, ieși de sub saltea și se Îndreptă spre fereastra ce da În grădină. Aici, după ce Încercă din răsputeri să deschidă fereastra În fel și chip, descoperi că aceasta e zidită din cărămizi de plută, ce aveau darul de a estompa orice zgomot, și că peisajul mirific străjuit de gratii, cu tot cu copaci și păsări, ce se afla În spatele ferestrei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
valiza de voiaj și se ascundea cu totu-n ea. Oglinjoara de recrut, camuflată Înăuntru Încă de pe vremea când făcuse armata la pompieri, Îi multiplica nodurile de pe față, aducându-l Într-o stare de exasperare profundă. Omul Braic transpira din răsputeri, Încercând să se ascundă cât mai bine În valiză. Și cu cît se agita mai mult, cu atât oamenii de paie Braic din jurul lui se Înmulțeau, ajungând la dimensiunea unei căpițe. Drept rezultat al Înghesuielii dinăuntru, valiza se aprindea și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
-l conecteze la curent, cum au făcut de atâtea ori, Oliver va rămâne nemișcat pe scaunul lui. Nu, În orice caz, În pat nu. Refuzând pe moment să mânânce altceva decât propriile sale flori și frunze, Oliver se Împotrivea din răsputeri, apelând la tot felul de strategii, care de care mai sofistificate, să fie hrănit prin intermediul aparatelor. Și așa venele sale erau numai flenduri... Perfuzia ar fi avut consecințe dezastruoase atât pentru trup, cât și pentru suflet. Desigur, domnul Perjovski avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
fără să fie superstițios, că Înăuntrul lui se ascunde răul, diavolul Întunecat, Încât acum tremura de groază tot. „Nu vă faceți probleme, vă vom scăpa de el...” Și cârligul ciungului se răsuci din nou, prinzându-i vintrele. Noimann icni din răsputeri. „Așa, așa”, Îl Încurajă ciungul. „Încordați-vă mușchii abdominali, țineți răsuflarea, dați-i drumul, acum... Acum...” „Vă rog, un pic de apă”, gemu Noimann. Celălalt Îi apropie de gură o sticlă Întreagă de Alexandrion. Noimann luă o Înghițitură zdravănă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
și îmi zâmbea mie. și era în Lumină. În acel moment, am spus: „Uite minunea ! Să scol oamenii, să vadă și ei minunea.” Dar Maria a negat cu capul intenția mea. Eu n-am înțeles și m-am străduit din răsputeri să-i trezesc pe cei care dormeau buștean și nu se dădeau sculați. În același timp, însă, vedeam tot timpul pe Maria în poartă. Mi-a zâmbit și m-a binecuvântat. când oamenii au început să se miște și să
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
DAR ASTA NU-L ABĂTU DE LA ȚELUL PROPUS. NU SE POATE CA ÎMPĂRĂTEASA SĂ NU FI ȘTIUT, CÎND A DAT ORDINE SĂ FIE INTERCEPTAT, CĂ AR FI PUTUT TRAGE NUMAI CONCLUZII NEGATIVE ȘI DECI S-AR FI PUTUT LUPTA DIN RĂSPUTERI. TRECUSE DECI VREMEA SUBTILITĂȚILOR, A NEVINOVĂȚIEI ȘI A ISTEȚIMII. VOCEA LUI JOASĂ DE BARITON RUPSE TĂCEREA. \ CE DORIȚI? AU EXISTAT MOMENTE MARI DIN ISTORIA LUMII CÎND UN ASEMENEA STRIGĂT PUTERNIC ROSTIT DE GLASUL LUI AVUSESE DREPT EFECT SCĂDEREA BRUSCĂ A
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
fost o chestiune de viață și de moarte. Ca atare, exista posibilitatea să se facă ora unu sau chiar două pînă ce consilierul Făuritorilor de Arme citea scrisoarea de la Robert Hedrock. Era deja unsprezece și jumătate cînd, străduindu-se din răsputeri, Hedrock își dădu totuși seama că nu va fi gata la timp cu cel de-al doilea motor. Lucră mai departe, întrucît sunetele pe care le producea aveau s-o convingă pe Împărăteasă că se supune instrucțiunilor ei. Dar era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
MIȘCĂ, MÎINILE ȘI PICIOARELE SE ÎNCURCARĂ ÎNTR-O PLASĂ DE FUNII ÎNTREȚESUTE. TREBUI SĂ PUNĂ MÎNA PE O FUNIE SAU ALTA PENTRU A-ȘI RECĂPĂTA ECHILIBRUL. RĂMASE CLĂTINÎNDU-SE ACOLO ÎN BEZNĂ. PÎNĂ ATUNCI, ÎȘI PĂSTRASE CALMUL LUPTÎNDU-SE DIN RĂSPUTERI SĂ DEDUCĂ ÎNȚELESUL FIECĂREI EXPERIENȚE ÎN SINE. ACEASTA ÎNSĂ ÎL DEPĂȘEA. PANICA ÎL CUPRINSE APROAPE CA O LOVITURĂ FIZICĂ. ÎN LOCUL UNEI PARDOSELI EXISTA O ȚESĂTURĂ DE FUNII CA ODGOANELE CORĂBIILOR CARE STRĂBĂTEAU MĂRILE PĂMÎNTULUI ÎN ZILELE DE DEMULT, SAU CA
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
florelinte", dar cum a început să se lase în voia arcușului ascultând acea voce interioară care se zbuciuma în ea ca pruncul în pântecele mamei, se făcuse gol în jurul ei de parcă o aruncase dumnezeu în hăurile iadului. Se străduise din răsputeri și ieșise din această încurcătură, se cumințise, își legase degetele, urechile și lumina ochilor ca să nu mai vadă, să nu mai audă acea voce interioară care o izgonea din lume, o îndepărta de prieteni și de familie, chiar soțul ei
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
ridurilor, a puținelor depuneri, a împuținării "masei musculare". Încercase să se țină cu firea, dar își jurase în sinea ei că nu va mai veni la nicio întâlnire de acum încolo, poate dacă el va insista, se va ruga din răsputeri, dacă îl va simți disperat, atunci da, se va îndupleca. Doar atunci, probabil, vor face dragoste, așa cum doar în imaginație este posibil, atunci va ști să o facă să se simtă tânără, frumoasă și deșteaptă, altfel cum să se simtă
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
îi vorbească, dar el o prinde de mână. "Lasă-mă". "Arăți splendid". "Îți bați joc de mine". "Niciodată". Se smucește și intră în clădire cu dorința s-o înghită pământul. Își susține licența ca prin vis. Profesorul se străduiește din răsputeri să o pună în valoare, dar strălucirea studentei de la cursuri nu mai e nicăieri. E reținută și zgârcită la vorbe. Toți profesorii o notează excelent, doar conducătorul științific nu-și mai recunoștea studenta de care se îndrăgostise în taină. Pasiunea
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
spun că l-ar fi jefuit pe Mihai, nimeni nu știe exact ce s-a întâmplat, într-un cuplu adevărul este de obicei la mijloc, mă gândesc în sinea mea că Silvia nu trebuie demonizată, deși ea se străduiește din răsputeri să capete o astfel de imagine. Alergăm spre Ștefi printr-o căldură toridă, am luat-o de-a lungul unei străzi bulevard fiindcă Silvia nu știe unde se află o stație de autobuz care ne duce mai aproape de casa prietenei
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
nu mai avea răbdare la nimic, nu mai era bună de nimic. Se concentra cu mare greutate pentru a face măcar lucrurile curente, pentru a nu se da de gol, era totuși o femeie căsătorită, avea o profesie, luptase din răsputeri să aibă o casă confortabilă, o viață de familie așezată, normală. Tot ce o înconjura reprezenta sudoarea a zeci de ani, calvarul ei. Soțul ei trăia într-un fel de tunel previzibil în care întâmplările erau organizate cu mare grijă
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
sudoarea a zeci de ani, calvarul ei. Soțul ei trăia într-un fel de tunel previzibil în care întâmplările erau organizate cu mare grijă, toate la locul lor, dinainte știute, orice schimbare îi producea alergie și panică. Zizin încercase din răsputeri să-și înăbușe nevoia de spontaneitate, fantezia, se străduise din răsputeri să fie o femeie plată. Acum toate aceste renunțări și minciuni se răzbunau pe ea. Voia să trăiască cu Alex tot ce nu trăise de-a lungul tinereții. Pleca
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
un fel de tunel previzibil în care întâmplările erau organizate cu mare grijă, toate la locul lor, dinainte știute, orice schimbare îi producea alergie și panică. Zizin încercase din răsputeri să-și înăbușe nevoia de spontaneitate, fantezia, se străduise din răsputeri să fie o femeie plată. Acum toate aceste renunțări și minciuni se răzbunau pe ea. Voia să trăiască cu Alex tot ce nu trăise de-a lungul tinereții. Pleca spre Budapesta cu sentimentul că viața ei depindea de această călătorie
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
mereu să optimizeze ce era de optimizat, să poleiască o viață de mizerie, a încercat să se mintă mereu, să se autosugestioneze că este fericită, că viața ei nu a trecut în zadar, că și-a exploatat toate șansele din răsputeri. Dar viața ei arată ca un maraton, unul fără spectatori și fără lauri, cu multă oboseală și cu și mai multă tristețe. Și-a poleit viața, cum făceau străbunii ei, pentru a nu ajunge să-și pună ștreangul de gât
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
și leneș și fudul, a fost mare director general într-un combinat metalurgic, cel mai mare din Europa, iar după Marea Revoluție Mondială, autoritățile tranziției "au vândut combinatul la kilogram, spune prietena ei, l-au furat la kilogram, fiecare din răsputeri, când au văzut că nimeni nu îi bagă în seamă, că vaca e bună de muls și a nimănui, s-au organizat în echipe, pe specialități, au furat cum s-ar zice cu metodă, au întocmit chiar o strategie de
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
de scurgerea timpului: Timpul trece peste noi și ne fură tinerețea era să-i spun... Am ridicat privirea: bolnavul ședea cu capul într-o parte, pe perna ponosită, cu privirea fixă și cu maxilarul încleștat... Doctore, doctore, am strigat din răsputeri. Să vină cineva!... Moare Sturz!...Moare, omul acesta, cu zile!... Am izbucnit, urlând înspăimântat, pe culoarul pustiu, al Spitalului cu pereții scorojiți și cu uși întredeschise din cauza broaștelor defecte. Într-un târziu, începu agitația tot mai multora din personalul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
comunismului, scăpase ori (cum cultivau sârguincios clevetelile tradiționale românești) fusese făcut scăpat. Bârfa sugera că ăia care o întinseseră dincolo de "cortina de fier"nu aveau nimic de făcut decât să intre în piele de "cârtiță", adică de a spiona din răsputeri. Și, eventual, de a mina din interior odioasa lume capitalistă, asemenea cârtițelor, care sapă galerii pe sub rădăcinile câmpurilor cu varză din lunca Siretului. Vladimir privi pe fereastra largă cum Calaican cobora din vehiculul său 4x4, cumpănindu-se ușor, cum traversează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
căutare de lucru prin alte părți ale lumii. E un permanent du-te-vino în fiecare port: unii părăsesc vasul, alții se îmbarcă. Takamori și Tomoe au descins în măruntaiele dezgustătoare ale vasului fără să cunoască asemenea amănunte. S-au străduit din răsputeri să facă față situației. — Takamori, ce miros oribil! — De ce oare? Deși era ziua-n amiaza mare, cala era întunecată și domnea o tăcere mormântală. Ici-colo se zăreau prin întuneric câteva beculețe, care lăsau impresia unor boabe de fasole. Într-un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
încet și apoi s-a urnit. — Eu nu... — Eu nu... îl imită Endō pe Gaston. Te luăm cu noi. — Câine-san! — Ce? — Napoleon-san... Gaston privi în urmă și, la lumina palidă a felinarului de pe stradă, își zări câinele, sleit, fugind din răsputeri după mașină. Gaston își lipi fața de geam și strigă: — Aaaaaa! Napoleon-san!... Dar Napoleon era prea bătrân și bolnav. Nu vedea pe unde merge, așa că s-a ciocnit de un stâlp. În cele din urmă a trebuit să renunțe la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
de aceea acest domn Sade... Endō și bărbatul cel grăsan, față-n față la masă, au început să discute în șoaptă ca să nu-i audă chelnerițele. Între timp, Gaston dădea din cap disperat și clipea din ochi, străduindu-se din răsputeri să-l facă pe om să priceapă că-l paște un mare pericol. Dar bărbatul nu-l băga în seamă. — Europence? De care aveți? Endō învârti cu mâna paharul cu apă, pe jumătate plin, și continuă să vorbească liniștit. După ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
din priviri. Endō, care nu mai putea mișca umărul stâng, stătea cu spatele la mlaștină. S-a dat câțiva pași îndărăt, dar Kobayashi a reușit să-l atace din nou cu cazmaua. Respira greu, de i se scuturau umerii. Endō-san! strigă din răsputeri Gaston când auzi detunătura. Picioarele îi rămăseseră înțepenite în mâlul mlaștinii. Vântul unduia apa. În clipa aceea, o rafală de vânt a împrăștiat puțin ceața, suficient ca să-l poată vedea Gaston pe Kobayashi cum îl ataca pe Endō cu cazmaua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
ferea de lama cazmalei, așteptând un prilej să-l poată ataca. Gaston a reușit să înoate până aproape de mal, dacă târâșul lui ciudat se putea numi înot. S-a postat între cei doi, a întins brațele și a strigat din răsputeri: — Nu! Nu! Nu! Să nu faceți asta! Kobayashi l-a lovit cu cazmaua în cap. Gaston nu a avut îndemânarea să se ferească, așa cum făcuse Endō. Surprinzător însă, nu a căzut din pricina loviturii. A rămas pe loc, în picioare, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]