4,538 matches
-
spre înainte aplecând în același timp trunchiul spre înainte. Pacientul va repeta mișcările până va ajunge pe platforma rampei. Este interzisă în timpul deplasării înainte pe rampă împingerea cu spatele pe spătarul fotoliului rulant pentru că în acest caz se va produce răsturnarea pe spate cu risc de accidentare. Coborârea independentă a rampelor presupune independență în fotoliul rulant, aceasta realizându-se în echilibru pe roțile din spate, pacientul fiind nevoit să-și mențină echilibrul și să controleze viteza de deplasare cu mâinile pe
VII. NOŢIUNI INTERDISCIPLINARE ÎN FORMAREA KINETOTERAPEUTULUI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Oana Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_633]
-
dar și atunci când în locuință se află o persoană în fotoliu rulant, deoarece aceasta este supusă riscului de cădere prin faptul că va fi nevoită să execute manevre suplimentare pentru depășirea acestui obstacol, lucru ce duce de cele mai multe ori la răsturnarea din fotoliul rulant. Faptul că cel mai frecvent în locuințe pardoseala este acoperită de suprafețe lucioase (gresie, parchet, etc.) se impun modificări la acest nivel pentru a elimina sau diminua riscul de accidentare prin cădere datorită alunecării. În acest sens
VII. NOŢIUNI INTERDISCIPLINARE ÎN FORMAREA KINETOTERAPEUTULUI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Oana Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_633]
-
întrerupătorul. În acest sens se recomandă ca prizele să fie montate la o înălțime de 50-60 cm față de sol fiind astfel foarte ușor accesibile persoanelor în fotoliu rulant. O poziționare a prizei sub înălțimea de 50 cm poate duce la răsturnarea bolnavului din fotoliul rulant prin aplecarea excesivă înainte. Renunțarea la o piesă de mobilier și înlocuirea ei cu o scară fixă pentru efectuarea exercițiilor în programul kinetoterapeutic este una din alegerile ce se impun în adaptarea acelei încăperi. Spătarul din fața
VII. NOŢIUNI INTERDISCIPLINARE ÎN FORMAREA KINETOTERAPEUTULUI. In: ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Oana Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_633]
-
atâtea generații și epoci: Cehov, Eugen Ionescu și Teodor Mazilu. Piesele, văzute la luminile rampei, sunt interpretate din perspectiva unei judecăți globale asupra fiecărui autor. Bunăoară, comicul dramaturgiei cehoviene - afirmă criticul - emană din două surse: atitudinea autorului față de personaje și răsturnarea dramaticului. „O comedie autentică, serioasă, e în fapt o dramă răsturnată”, aserțiune demonstrată în cronicile la Unchiul Vania și Trei surori. Consacrându-i lui Teodor Mazilu și un medalion omagial postum, exegetul relevă că, în teatrul său, „aproape fiecare replică
STRIHAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289982_a_291311]
-
tranziției (Zamfir, 2004). Pe de altă parte, lupta împotriva foștilor comuniști, securiști, mai recent a corupției pare să cadă în aceeași categorie. Aș avansa aici o explicație posibilă a unui fenomen pe care specialiștii estimează că este greu de explicat: răsturnarea opțiunilor electorale în ultimele săptămâni de dinainte de alegerile din 2004. În cazul în care, cu câteva săptămâni înainte de alegeri, PSD și Adrian Năstase prezentau un suport electoral confortabil, greu de atacat, un eveniment important care să fie responsabil de o
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
din 2004. În cazul în care, cu câteva săptămâni înainte de alegeri, PSD și Adrian Năstase prezentau un suport electoral confortabil, greu de atacat, un eveniment important care să fie responsabil de o asemenea schimbare nu ar fi fost așteptat. Această răsturnare pare să se fi datorat exclusiv strategiei lui Băsescu. El a dramatizat criza, a acuzat puternic PSD, a promovat centralitatea problemei corupției. Această problemă, definită drept corupție la vârf, nu părea să fie prea importantă pentru populație. Nu aceasta era
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
înstăriți sau burghezia sătească (Costea, Larionescu, Tănăsescu, 1996, p. 341); cea mai interesantă contribuție teoretică a autorului neoiobăgiei, pusă în evidență de Ilie Bădescu, are în vedere stilul său de argumentare neoevoluționist, anticipând teoria lui E. Service a „efectului de răsturnare” al secvențelor dezvoltării sau „decalajul cultural invers” (Bădescu, Dungaciu, Baltasiu, 1996, pp. 10-12). Gherea relaționează structura socială neoiobagă cu decalajul dintre stadiul de dezvoltare a societăți românești rămase în urmă și epoca istorică (determinată de orbita țărilor capitaliste înaintate), ceea ce
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și retragerea sunt specifice ethosului unei clase sau al alteia. Dacă această ipoteză găsește susținere în Occident, cum poate fi explicată respingerea ei în cazul nostru, fără a apela la eventuale erori metodologice? O explicație simplă pentru rezultatul nostru este răsturnarea radicală a sistemului de stratificare socială din România operată de comuniști, care au făcut posibilă ascensiunea socială, în primul rând prin traiectorii administrative, a membrilor clasei muncitoare. Regimul comunist a constituit organizații și instituții prin care membrii claselor nevoiașe au
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
excepționale, cum sunt cutremurele, erupțiile vulcanice de amploare, uraganele de felul taifunurilor sau tornadelor, marilor inundații). Dar tocmai datorită amplificării puterii omului, societatea efectuează imixtiuni hotărâtoare în transformarea naturii locurilor. Schimbările sunt parte din viața noastră zi de zi... Avem răsturnări de valori... Suntem victime ale crizei existențiale... Și, în loc să identificăm rolul ce îl are mediul asupra noastră, încercăm să găsim un loc al nostru în acest mediu și adeseori ne aflăm într-o poziție nu tocmai bună... Ce este de
Protecţia mediului prin educaţia ecologică ca premisă a dezvoltării durabile. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Merticaru Artimizia () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1217]
-
secolul al XIX-lea J. Falret, V. Magnan, A..Morel, B. Ball, iar în Germania de E. Kraepelin, acesta din armă fixând și „cadrele nosologice” fundamentale la care se vor raporta toate clasificările diagnostice viitoare ale bolilor psihice. O nouă „răsturnare” se va produce la sfârșitul secolul al XIX-lea când S. Freud medicalizează pasiunile transformându-le în pulsiuni pe care le localizează în inconștient făcându-le responsabile de starea de sănătate sau de boală psihică a individului. Psihanaliza va aduce
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ca și F. Raymond, subliniind prin aceasta etiopatogenia psihologică a nevrozelor. La rândul său, P. Janet subliniază natura psihogenă a nevrozelor, în opoziție cu cea de tip organogenetic, pe care o consideră a fi specifică psihozelor. O contribuție importantă, adevărată „răsturnare revoluționară”, a reprezentat-o teoria psihianalitică despre nevroze. S. Freud, de pe pozițiile modelului de gândire psihanalitic, distinge două grupe principale de tulburări psihice: a) Nevrozele actuale (neurastenia, ipohondria, nevroza de angoasă), în raport cu tulburările recente ale vieții instinctuale; b) Psihonevrozele sau
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
problema integrării sociale a acestuia sub toate aspectele sale (familie, școală, profesiune, societate). Centrul de greutate se mută din sfera medico-psihiatrică în sfera socio-pedagogică. „Discriminarea” medico-psihologică este înlocuită de noile „concepte-atitudini”: „diferit”, „divers” sau de „unitate în diversitate”. Este o răsturnare a modului de a considera „normalitatea” și „anomalia”, nu din punct de vedere medical și psihologic, ci din punctul de vedere al „integrării socio-pedagogice”. Deficientul mintal este o persoană care beneficiază de un regim special de măsuri psihopedagogice, dar care
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
i se oferă din partea mass-mediei. Imagologia persoanei umane, va domina aspectul formal-extern al acesteia, sfârșind prin a o reduce exclusiv la aceasta. Ea este autentică, dar ireală, întrucât anulează sau reprimă identitatea interioară de fond a individului. Asistăm la o răsturnare valorică a tipurilor umane: eroii sunt înlocuiți de celebrități, vedete, staruri, idoli; literatura de publicațiile informative-publicitare (digests); idealurile de clișee. Peisajul social se va transforma într-o lume de iluzii. În locul culturii superioare, care cultivă valorile autentice, se va instaura
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Aspectele sale multiple fac ca aceasta să reprezinte o temă care, dincolo de dimensiunea sa medicală, interesează filozofia, științele morale, religia, cultura și sociologia. Definirea nebuniei pare, din considerentele de mai sus, extrem de dificilă sau aproape imposibilă. Ea este „ruptura” sau „răsturnarea” umanului. O „altă imagine” a omului. Un „alt fel de fi” al ființei umane. Boală, în sens medical, ea este totuși „un alt fel de suferință” comparativ cu bolile trupului. Este o suferință sufletească și morală. Din aceste considerente înțelegerea
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
suferință” comparativ cu bolile trupului. Este o suferință sufletească și morală. Din aceste considerente înțelegerea nebuniei ne conduce către două surse: miturile nebuniei și epistemologia psihiatrică, ambele având pretenții explicative. Miturile nebuniei, dincolo de aspectul lor formal, raportează nebunia la o răsturnare a sistemului de valori moral-spirituale și cultural-religioase. Nebunia ca „posesiune demoniacă” este abaterea de la normă, de la lege. Ea este impurificare și păcat. Nebunul este „un alt fel de om”. Un damnat. În cazul acesta „nebunia” apare ca o pedeapsă pentru
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
opiniilor” în teoria curriculumului? Altfel spus, de ce și încotro se îndreaptă varietatea ideilor și concepțiilor din teoria contemporană a curriculumului? Vom răspunde acestei interogații fundamentale în cele ce urmează. Deocamdată, precizăm că este vorba de o „ruptură” provocată de o răsturnare catastrofică a civilizației și culturii euroatlantice în ultimele decenii ale secolului XX. „Catastrofa” poate fi interpretată, desigur, și ca o „revoluție” de amploare. Ea a afectat toate domeniile vieții - de la cele practice până la cele imaginare, de la cele social-politice până la cele
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
înțelept, cu o majoritate de 60 de voturi. Lui Socrate i s-au adus trei acuzații: ateism, introducerea unor zei noi în cetate și coruperea tineretului. Acuzatorii erau: Anytos, un important politician și adversar al lui Socrate care participase la răsturnarea tiraniei „Celor 30” (în rândul cărora fuseseră mai mulți discipoli socratici); Meletos, un tânăr poet tragedian, se pare, netalentat și adesea ironizat de Socrate; și un anume Lykon, orator cu oarece renume. Cei trei acuzatori au procedat astfel în virtutea instituției
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
The Greening of America (Mugurii Americii, 1970)21, acest futurist dezabuzat nu se mulțumea doar să protesteze împotriva „unidimensionalizării omului” în societatea supraindustrializată și supratehnologizată; el propunea crearea unei „contraculturi”, opusă culturii moderne și capitaliste oficiale. Această „contracultură” presupunea o răsturnare a valorilor. „Contracultura” trebuia să detroneze valorile materiale și să acorde prioritate valorilor spirituale. Ar apărea astfel oameni noi, spiritualizați, eliberați de obsesii materialiste, nedemne pentru omul autentic. Această schimbare de mentalitate nu ar antrena renunțarea la știință și tehnică
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
european (Der europäische Nihilismus, 1940); Logos (1944); Aletheia (1943); Pentru lămurirea „lăsării-de-a-fi” (Zur Erörterung der Gelassenheit, 1945); Depășirea metafizicii (Die Überwindung der Metaphysik, 1946); Scrisoare despre umanism (Brief über den „Humanismus”, 1946); Experiența gândirii (Aus der Erfahrung des Denkens, 1947); Răsturnarea (Die Kehre, 1949); Lucrul (Das Ding, 1950); Limba (Die Sprache, 1950); Principiul temeiului (Der Satz vom Grund, 1956); Hegel și grecii (Hegel und die Griechen, 1958); Sfârșitul filosofiei și sarcina gândirii (Das Ende der Philosophie und die Aufgabe des Denkens
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
teorie a cunoașterii cu totul nouă și revelatoare, care conferă cunoașterii semnificația de „orientare-către” (Sichrichten-auf), de „menținere în preajmă” (Sichaufhalten-bei), „ascultare” (Vernehmen) și „ascultare-deja” (Vernommenhaben). Se consideră că, prin acest studiu din 1929, Heidegger și-a încheiat perioada de dinaintea marii „răsturnări” (Kehre), a „schimbării de direcție” care a marcat opera sa. 137. L. Wittgenstein, Tractatus logico-philosophicus (Logisch-philosophische Abhandlung), traducere în limba franceză de P. Klosowski, Galimard, Paris, 1961 (trad. rom. de A. Surdu, Humanitas, București, 1991). 138. Apud Pinar et al
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
aducând în minte și în inimă toată experiența acumulată, cu bune și cu rele. * Ne interesează Ulise cel matur, care se schimbă printr-o „răsucire radicală” (Kehre, cum i-ar spune Heidegger, care a traversat și el o astfel de „răsturnare”), prin care devine un „alt Ulise”. Dar trebuie să vedem cum s-a produs metamorfozarea tânărului aventurier în înțeleptul care se pune la adăpost de grozăviile lumii. Alți tineri, năbădăioși și banali ca și el, s-au pierdut în zarva
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
exercită imperios în adâncul ființei sale în fiecare clipă a vieții diurne și adesea chiar în somn. Este ceea ce Kant a numit Stimme des Gewissens („vocea conștiinței”), iar Heidegger - Ruf des Gewissens („chemarea conștiinței”). Ar fi așadar de bănuit că „răsturnarea” destinului (Kehre) lui Ulise nu s-a produs în împrejurări exterioare și accidentale ale vieții lui, ci în adâncul ființei sale, acolo unde sălășluiește imperial conștiința de sine. Ea pare a fi receptaculul tuturor experiențelor noastre dobândite prin aventurile și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
tradițional, cu aspect de cântec, de incantație; „Pulbere, pulbere, / Mâna e negură, mâna e pulbere / Trupul e pulbere, sticlă și pulbere. / Vântul zăpezilor, lacrima tulbure” (Pulbere, pulbere). Trecerea ireversibilă a timpului, motiv central în Șah, melancolia din Sclav pe lave, răsturnarea tragicului în ironie prin lexic și structură poematică în Jocul par să nu aibă mare pondere, placheta de debut impunându-se prin coloratură, prin imagini, prin jonglarea cu mereu aceleași elemente ale universului. Metalele, roua, ploaia, lumina, ceața, focul, stropii
VOINEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290626_a_291955]
-
pentru educație timpurie" • La 1 an: - se târăște o - folosește pensa digitală pentru a ridica un obiect o - apucă cu mâna din poziția târâș o - stă în picioare cu sprijin minim un minut o - scoate obiectele dintr‑un recipient prin răsturnare o - întoarce paginile unei cărți, mai multe o dată o - bate din palme o - face câțiva pași fără ajutor o • La 2 ani: - trasează linii o - merge independent o - coboară scările „de‑a bușilea” o - se dă în balansoar o - rostogolește
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
Povești hazlii (1908) aduceau un gen deosebit de umor, naratorul, mai totdeauna și personaj principal, adoptând o atitudine de autopersiflare, de victimă naturală, care privește ca normale toate neplăcerile ce se țin lanț - bătăi, izgoniri brutale, eșecuri dure, arestări. Din această răsturnare a perspectivei, la care se adaugă și hazul stârnit de cel care râde de sine, rezultă un tip de umor oarecum inedit. Lăsându-și fantezia să spargă contururile firești ale realului, exagerând până la absurd sau grotesc desfășurarea întâmplărilor, autorul pune
POP-13. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288894_a_290223]