25,657 matches
-
cu Băsescu. Sper că se va dovedi că amândoi am greșit", a declarat Ponta, într-o intervenție telefonică în ediția de luni a emisiunii "Jocuri de Putere". Ponta a adăugat că, în opinia sa, Traian Băsescu rămâne cel mai mare rău care i s-a întâmplat României după 1989. " Ideea a fost să vă salut și sper că am rupt USL-ul dintr-o dezinformare", a afirmat liderul PSD. Antonescu a început prin a-l înțepa pe Victor Ponta în legătură cu un
Antonescu, confruntare în direct cu Ponta: "Mi-e teamă că veți fi cel mai mare rău" by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/21991_a_23316]
-
am mai pus". Crin Antonescu a continuat prin a-i spune lui Ponta că "ați știut dintotdeauna că nu sunt înțeles cu Traian Băsescu", "mă bucur că o spuneți acum". "Am exprimat temerea că dvs veți fi cel mai mare rău și nu Traian Băsescu (dacă Ponta va fi președinte - n.r), pentru că veți avea întreaga putere a lui Traian Băsescu", a lămurit Antonescu declarații făcute anterior intervenției lui Ponta. Deși aveți cel mai mare partid în spate, pe dl. Tăriceanu
Antonescu, confruntare în direct cu Ponta: "Mi-e teamă că veți fi cel mai mare rău" by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/21991_a_23316]
-
Vintilă / Vine-Arvinte, cam sfios / Și se roagă-Fie-ți milă / De un suflet păcătos! / Chiar în Săptămâna Mare / Când tot omul e smerit / Și postește cu-ndurare / Uite, am păcătuit! / -Ai furat? întreabă popa ./ -Nu, prea sfinte! Fără vrere / M-am dat răului și, hopa, / În grădină c-o muiere!/ Vai de mine, vai de mine.../ Greu păcat ai săvârșit.../ Însă dacă-mi spui cu cine, / Poate vei fi mântuit./ Nu pot, a răspuns Arvinte,/ Să mi fac chinul și mai greu,/ Nu
Enigme și controverse Maestrul simbolismului românesc Ion Minulescu. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/85_a_454]
-
Mircea Badea a comentat în emisiunea de aseară, reacțiile puternice care au apărut în urma afimațiilor sale despre Alina Dumitru. Vedeta Antenei 3 susține că nu a spus nimic rău despre Alina Dumitru și este o victimă în tot acest scandal. Badea a precizat că așteaptă scuze din partea Alinei Dumitru pentru că a fost indusă în eroare de "presa băsistă". Mircea Badea a explicat că singura sa afirmație este cea de pe
Badea aşteaptă scuze din partea Alinei Dumitru () [Corola-journal/Journalistic/22254_a_23579]
-
E mai greu să taci decât să țipi (Eva Defeses). · Când lovești puternic, ori dai în plin, ori sună a gol. · Sunt greu bătrânii de pornit, dar de-i pornești sunt greu de oprit (intrată în folclor). · Cel bun, cel rău și cel urât (analiza pentru colesterol). · Rău e să fi tâmpit... - Mie-mi spui?! (reamintita de Roni Caciularu). · Ce plictiseală... Toată lumea înjură la fel.
O aventură spirituală Expoziția Baruch Elron în România. In: Editura Destine Literare by Dorel Schor () [Corola-journal/Journalistic/85_a_466]
-
Întoarcerea a fost răsplătită cu vârf și îndesat. Ani superbi de euforie creatoare. Ani în care spectacole valoroase se chemau unul pe celălalt, ani în care arta era într-adevăr, pentru creatori, mai presus de orice. Dincolo de bine și de rău. Timpul a trecut și a adus cu el disperarea, dezamăgirea, compromisurile, dezorientarea. Cei ce mai cred în arta adevărată și în mesajul ei sunt considerați naivi sau fraieri. Aceasta ar fi utopia la sfârșitul secolului și al mileniului? Mulți dintre
Cine (mai) are nevoie de teatru? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16669_a_17994]
-
fie patronul Băncii Naționale sau șeful guvernului, acela l-ar fi refuzat cu dispreț și ar fi rămas astfel în istorie. Eminescu, citez din memorie, scria că vai de țara în care nici măcar răii nu sunt în stare să ducă răul pînă la capăt. Ceea ce a fost posibil în țări ca Rusia și Germania.... În România, o cotim imediat. Ca junele Coriolan Drăgănescu. Rîdeam, crezînd că mai mult lichelism în România nu există decît în literatură. Ne înșelarăm cu toții. Fiindcă de
Psiho-candidați by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16686_a_18011]
-
democrației. Robespierre era ferm convins că virtutea este principiul fundamental al guvernării pe timp de pace, dar că pentru a ajunge la pace trebuie să parcurgem mai întîi o etapă revoluționară caracterizată prin teroare și intoleranță. Fără virtute, teroarea e Răul întruchipat, iar fără teroare, virtutea e neputincioasă. Teroarea este justiție: promptă, severă și inflexibilă. Prin urmare, teroarea emană din virtute. Aceste convingeri l-au costat viața pe Robespierre, dar ele au influențat irevocabil evoluția conceptului de terorism. Atacurile teroriste din
Terorismul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16690_a_18015]
-
istoriei, descoperă alianțe secrete, vinovății mascate, comploturi. Dar nu o face din perspectivă morală sau justițiară. Tonul lui e constatativ și egal, ceea ce îl face cu atît mai rezonant. Inside Terrorism nu este o cronică a vărsării de sînge, a răului în sens shakespearean, și cu atît mai puțin a banalității răului, ci o strălucită prezentare a însuși felului în care crima poate fi abordată din perspectivă amorală, non-etică. Sau, mai grav, a felului în care crima își descoperă justificări morale
Terorismul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16690_a_18015]
-
din perspectivă morală sau justițiară. Tonul lui e constatativ și egal, ceea ce îl face cu atît mai rezonant. Inside Terrorism nu este o cronică a vărsării de sînge, a răului în sens shakespearean, și cu atît mai puțin a banalității răului, ci o strălucită prezentare a însuși felului în care crima poate fi abordată din perspectivă amorală, non-etică. Sau, mai grav, a felului în care crima își descoperă justificări morale. Bruce Hoffman -Inside Terrorism, Columbia University Press, New York, 1999, 288 pag
Terorismul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16690_a_18015]
-
Al. Ecovoiu, Daniel Bănulescu, Răzvan Rădulescu, Adrian Oțoiu ș.a.). Cât privește producția de romane ante-decembristă unii vorbitori au socotit-o depreciată în multe zone ale ei, mai ales acele cărți așa-zise "de curaj", trimițând aluziv și foarte alambicat la relele epocii totalitare și al căror mesaj azi nu spune mare lucru cititorului. Alți vorbitori au manifestat totuși mai multă încredere în durabilitatea romanelor acelei epoci. S-au scris lucruri bune și înainte, a spus scepticul, îndeobște, Alexandru George, dar ele
Situația romanului by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/16695_a_18020]
-
a Logos-ului... Așezați înaintea Internetului, apăsînd pe tastele lui, în fața noastră se aprinde Ecranul magic al propriei noastre conștiințe. Se știe că etruscii, apoi romanii țineau pe lîngă case zeii lor tutelari, larii și penații. Să-i păzească de rău. Geniile bune ocrotind familia, tribul... Astfel va fi și aparatul de azi al Internetului familial. Răul de care trebuind să ne protejeze fiind ignoranța.
Zeii lari by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16703_a_18028]
-
al propriei noastre conștiințe. Se știe că etruscii, apoi romanii țineau pe lîngă case zeii lor tutelari, larii și penații. Să-i păzească de rău. Geniile bune ocrotind familia, tribul... Astfel va fi și aparatul de azi al Internetului familial. Răul de care trebuind să ne protejeze fiind ignoranța.
Zeii lari by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16703_a_18028]
-
emigrarea în masă, în special a tinerilor competitivi, dornici pe bună dreptate de o carieră pe măsura capacității lor intelectuale), Vitalie Ciobanu o alege pentru editorial pe aceea care i se pare că deține primul lor într-o ierarhie a răului: proiectul cu privire la federalizarea Republicii Moldova. Această nouă manevră rusească îi convine președintelui Lucinschi, fiindcă i-ar rezolva problema rămînerii lui în funcție: Proiectul în cauză, afirmă presa de la Moscova, este opera comisiei Primakov - grup creat printr-un decret al președintelui Putin
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16707_a_18032]
-
Delăsarea se scutură ca o mîță, un monument dezafectat e puțin isteric, bătrîna bicicletă produce invidii, arătîndu-se dispusă la bîrfă, viața înconjurată de aparate este ea însăși un aparat prevăzut cu frunzișuri proaspete și clătinîndu-se cu o prostească părere de rău. Impresionează "nu fîșîitul de mătase al despicării/ ci ruperea meschină și atroce a substanței vii" (Încheieri). Evident, dispoziția analitică nu putea ocoli aici tema textului. Obsedantă, aceasta se instituie precum o oglindă vorbitoare, în care lumea retrăiește în esența sa
Analiză lirică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16713_a_18038]
-
mai focoși voievozi au dat iama printre vrăjmași, ceilalți, pașnici "hospodari", au dat urmare bătrâneștii vorbe că nu-s vremile sub om, cel mai bine fiind să-ți cultivi ograda, în termeni culți, boicotând istoria. Vlad Țepeș, care a întors răul împotriva răului, urcând în țeapă o întreagă oaste otomană, rămâne un caz izolat și atât de controversat încât nu tocmai puțini istorici (și romancieri!) se încearcă a demonstra că omul era un moralist, ultragiat în convingerile sale etice, un delicat
Despre violență, câte ceva by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16728_a_18053]
-
voievozi au dat iama printre vrăjmași, ceilalți, pașnici "hospodari", au dat urmare bătrâneștii vorbe că nu-s vremile sub om, cel mai bine fiind să-ți cultivi ograda, în termeni culți, boicotând istoria. Vlad Țepeș, care a întors răul împotriva răului, urcând în țeapă o întreagă oaste otomană, rămâne un caz izolat și atât de controversat încât nu tocmai puțini istorici (și romancieri!) se încearcă a demonstra că omul era un moralist, ultragiat în convingerile sale etice, un delicat ce nu
Despre violență, câte ceva by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16728_a_18053]
-
de civili nevinovați. După cum privea lucrurile Charles, îmi dădusem seama că noi, cei din țările mici, vitregite de istorie, obișnuite de atâta timp cu năvălirile și cu dezastrele de tot felul,... noi, vreau să spun, când este vorba de ceva rău, suntem mai puțin compătimitori, mai puțin dispuși să trecem cu vederea și să ne ridicăm deasupra evenimentelor. Fiind, parcă, mai răzbunători, în sinea noastră, stăpâniți de o sete de revanșă în contul atâtor și atâtor pățanii îndurate... Răzbunare de specie
America invicta by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16756_a_18081]
-
morile din gînd ciudat de plăcută: "motto mult: La început a fost CUVÎNTUL... Apoi au mai ieșit niște vorbe", "din nebulosul volum maxim " etc. Despre oricare dintre acești trei poeți se mai poate încă vorbi, și de bine, și de rău. Furcile caudine ale criticii îi așteaptă încă, probabil, nu peste mult timp. Iacob Roman, Ce țară-i aceasta?, Ed. Augusta, Timișoara, 2000, 57 pag., f.p. Doru Ilana, Cartea ecourilor sau Don Quijote și morile din gînd, Seria de poezie, Ed. Marineasa
Trei poeți bănățeni by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16766_a_18091]
-
Gheorghe Grigurcu S-a creat legenda că, după 1989, D.R. Popescu ar fi tăcut. Că s-ar fi cufundat benevol într-o tăcere ce putea sugera multe: un examen de conștiință, regret, penitență etc. O tăcere ca o pauză între Rău și Bine, precum între două acte ale unei piese de teatru. Însă adevărul, inclement, este altul. Chiar dacă, din motive lesne de înțeles, n-a mai putut ocupa prim-planul, ex-președintele Uniunii Scriitorilor s-a rostit nu o dată, și încă apăsat
O legendă spulberată by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16764_a_18089]
-
ascuns în fiecare dintre noi". Jucam un dublu rol: prizonieri și gardieni! O performanță, nu-i așa?! Și în fond ce reprezenta Cenzura: negația, interdicția, paznicul nopților, supunerea voluntară, mediocritatea, lipsa de inspirație și spirit, îndobitocirea obligatorie. Într-un cuvînt: RĂUL! După cîte înțeleg, știați cine erau cenzorii? Noi îi cunoșteam dar ei nu semnau niciodată referatele. Cenzura - Ministerul Adevărului - era o instituție ocultă, asemănătoare cu multe organizații din timpul dictaturii. Misterul, secretul, nespusul făceau parte din strategia terorismului unui grup
Șarpele se afla acolo încă de la început... by Elena Budu () [Corola-journal/Journalistic/16788_a_18113]
-
fenomen! Fără să generalizez, uneori nici o faptă (indiferent de gravitatea ei), cuvînt, afirmație nu au consecințele firești: juridice, etice sau cetățenești. La noi, încă, totul este posibil, tocmai pentru că nu a existat un efort al întregii societăți pentru a despărți Răul de Bine, Minciuna de Adevăr, Justiția de Injustiție, Memoria de Uitare și astfel să ajungem la echilibru, la dreapta și justa măsură, reconcilierea personală și națională, adică griul nuanțat de care vorbeați... Șarpele se afla acolo încă de la început și
Șarpele se afla acolo încă de la început... by Elena Budu () [Corola-journal/Journalistic/16788_a_18113]
-
român promovează o linie proastă, el face multe greșeli./.../ Și, în loc ca să dăm poporului eliberat de legionari libertate, guvernul nostru continuă represiunea, teroarea, asasinatele. Aceasta este straniu. Aceasta-i lipsă de omenie. Niciodată să nu provoci ura, ea întotdeauna naște răul. Da, dv. ați vorbit despre lupta contra democrației. Dar în guvernul nostru nu-i democrație. Poate unii democrați - aceștia-s câțiva, aristocrați. Eu am fost întotdeauna o democrată și, de la bun început, am simpatizat cu revoluția rusă. Eu îl apreciez
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16775_a_18100]
-
uneori, se și găsesc. Fiindcă astfel își asigură sau solitudinea sau nemurirea. Mai bine zis obțin -- adesea, simultan - și concentrarea maximă și faima. Au exact ce vor, dînd minimum în schimb, adică numai pe ei înșiși. Efemerul și precaritatea. Toate relele ce sînt într-un mod fatal legate de o mînă de pămînt. Un cruciat nu face compromisuri. Mai mult nu cred că se poate, însă cred că trebuie să tindem spre măcar atît. Totuși nu e chiar așa de simplu
Don Quijote, frescele și labirintul by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/16831_a_18156]
-
admite a fi negociată, a fi condiționată. Și oare vestejirea proletcultismului nu alcătuiește unul din obiectivele majore ale revizuirilor? Oare actualele comentarii postideologice, "apolitice" și "echidistante", pentru a nu mai vorbi și de cele extremiste, care au măcar avantajul sincerității răului, nu sînt, ele, reminiscențe, fie și îndepărtate, ale proletcultului, recoafat în nădejdea că nu va fi recunoscut? "Așa se face că avem și o moștenire a dezonoarei, observă Virgil Ierunca. Cum ne-am explica altfel impolitețea actuală a fantomelor?". Spre
Glose la Virgil Ierunca (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16819_a_18144]