1,744 matches
-
politică nu mai puțin refractar categoriilor obișnuite ale apartenenței naționale. Identitatea helvetică se simte criticată din exterior. Elvețienii nu ignoră faptul că, deși nu li se spune explicit, li se reproșează faptul de a nu se fi sacrificat în masacrele războinice ale Europei după înfrîngerea lor de la Marignan, în 1515. Ei știu că sînt priviți ca niște trișori în jocul statelor-națiuni și de aceea, se arată copleșiți de această imagine. Aceasta nu înseamnă că mîndria sau identitatea lor colectivă nu se
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
la revoltele civile Religiile naționale protestante 3 Naționalizarea societăților De la societățile agrare la economia națională Idei despre instruirea poporului Tiparul, părintele limbilor naționale 4 Moartea regilor, nașterea Națiunii Anglia și Franța în secolul al XVIII-lea Inventarea națiunii suverane Botezul războinic al național-civismului Național-civismul banalizat: de la cazarmă la școală 5 Cele două națiuni moderne: Herder și Renan Națiunea etnoculturală a lui Herder "Din vina germanilor" Națiunea electivă a lui Renan 6 Febra naționalităților Catalogul națiunilor Religiile comparate: de la Sfînta Alianță la
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
Nicholas Chauvin, tipul soldatului patriot al Imperiului, naiv și mărginit. S-a transmis în engleză chauvinist și chiar male chauvinist. 243 Patriotism exagerat ilustrat în special de către Rudyard Kipling. Apărut din formula "By Jingo!" folosită, s-ar părea, în mișcarea războinică generată în Marea Britanie de conflictul ruso-turc de la 1877. 244 Terminologia germană a influențat-o pe aceea a a limbilor slave. Turcii, de asemenea, apelează la modelul terminologiei germanice folosind pe de o parte cuvîntul tubüyet, care desemnează naționalitatea, iar pe
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
dezvoltă o civilizație urbană. Timp de mai multe secole, alți emigranți se infiltrează în regiune și schimburile cu țările vecine, mai ales cu Egiptul, se înmulțesc. Către ~ 2200 civilizația bronzului vechi este ruinată de irupția unei noi populații semitice, amoriții, războinici seminomazi, agricultori cu intermitență, dar mai ales păstori. Acest sfârșit al unei civilizații constituie totuși începutul unei noi ere. Invadarea Siriei și a Palestinei de către amoriți (MAR. TU în sumeriană, Amurru în akkadiană) nu e decât un episod al unei
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
personal. El are, de asemenea, un nume propriu, Haddu, adică Hadad. El este numit "Cel care călărește pe Nori", "Prinț, Stăpân al Pământului". Unul din epitetele sale este Aliyan, "Puternicul", "Suveranul". El este sursă și principiu al fertilității, dar și războinic, totodată, după cum sora și soția sa 'Anat este în același timp zeița dragostei și a războiului. Alături de ei, cele mai importante personaje mitologice sunt Yam, " Prințul Mării, Fluviul Regent", și Moț, "Moartea", care își dispută cu tânărul zeu puterea supremă
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
el identificat cu acesta. Iahve a împrumutat de la El structura sa cosmică și a luat titlul de Rege. "De la religia lui El, iahvismul a luat și ideea de curte divină alcătuită din bene' elohim. "28 Pe de altă parte, caracterul războinic al lui Iahve prelungește rolul Dumnezeului tatălui, protectorul, prin excelență, al credincioșilor săi. 26 Vezi bibliografiile recente înregistrate de H. Ringgren, pp. 43 sq., G. Fohrer, op. Cit., pp. 75 sq., R. de Vaux, Histoire, pp. 321 sq., F. M. Cross, op. Cit
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
ajuns să spunem că cercetările savantului francez au degajat o structură fundamentală a societății și ideologiei indo-europene. Diviziunii societății în trei clase - preoți, războinici, agricultori-crescători de vite - îi corespundea o ideologie trifuncțională: funcția suveranității magice și juridice, funcția zeilor forței războinice și, în sfârșit, aceea a divinităților fecundității și prosperității economice. La indo-iranieni sesizăm mai bine această diviziune tripartită a zeilor și a societății, într-adevăr, în India veche, claselor sociale brahmana (preoți, sacrificatori), ksatriya (militari, protectori ai comunității) și vaisya
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
ar fi fost o Stăpână a Palatului, protectoare a palatelor întărite ale regilor micenieni; deși zeiță domestică, în legătură cu meseriile femeiești ori bărbătești, prezența sa în citadelă în timp de războaie și jafuri i-a conferit atributele și prestigiile unei zeițe războinice. Ea iese din capul lui Zeus îmbrăcată în armură fluturându-și lancea și scoțând strigătul ei de război. Numeroase titluri ale sale îi proclamă acest caracter marțial: Promachos (Luptătoarea), Sthenias (Puternica), Areia (Războinica) etc. Totuși, așa cum se arată în numeroase
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
a îndepărtat dezgustată 32. Tot ea este cea care, prin prezența ei, îl oprește pe Ahile să ridice spada ca răspuns la insultele lui Agamemnon (Iliada, I, 194 sq.). Dar într-o epopee compusă pentru un auditoriu care exalta isprăvile războinice, Atena se revelă altfel decât zeiță marțială. Motivul pentru care ea participă la război este faptul că acesta este o ocupație prin excelență masculină. Căci, după cum spune ea însăși: "inima mea în toate înclină de partea bărbatului, cu excepția căsătoriei" (Eschil
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
lui Thyestes cu propria-i fiică). Ei sunt abandonați la scurtă vreme de la naștere (Oedip, Perseu, Rhesos etc.) și sunt alăptați de animale 40, își petrec copilăria călătorind în țări îndepărtate, se singularizează prin aventuri fără număr (mai ales isprăvi războinice și sportive) și celebrează nunți divine (printre cele mai ilustre sunt cele dintre Peleus și Thetis, Niobe și Amfion, lason și Mcdeea). Eroii se caracterizează printr-o formă specifică de creativitate, comparabilă cu aceea a Eroilor civilizatori din societățile arhaice
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
După ce a reamintit echivalențele indiene ale acestor termeni, Geo Widengren arată că e vorba de o instituție la fel de veche, probabil, ca și comunitatea indo-iraniană (op. Cit., pp. 83 sq.). Zarathustra și religia iraniană acestor societăți secrete iraniene cu cetele de tineri războinici indieni, Măruții, al căror șef, Indra, era calificat drept adhrigu, adică nondhrigu ("cel care nu este sărac")4. Zarathustra atacă violent pe aceia care sacrifică boi (Y., 32: 12, 14; 44: 20; 48: 10); or, asemenea ritualuri sângeroase caracterizau cultul
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
G. Gnoli, "Questioni", pp. 367-368. 25 Cf. G. Widengren, pp. 88 sq. 26 Rivăyati pehlevi, 47: 3, citată de Menasce, Anthropoa, 35-36, p. 452 (cf. Duchesne-Guillemin, La reli^ion de l'Iran ancien, p. 341, n. 3). ales zeii funcției războinice - Indra, Saurva, Văyu. Nici un zeu asura n-a fost "demonizat". Ceea ce corespundea în Iran marelui asura protoindian, Varuna, a devenit Ahură Măzdă. Zarathustra a jucat într-adevăr un rol în acest proces. Dar promovarea lui Ahurâ Măzdă într-un rang
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
226. Zarathustra și religia iraniană Tema mitică a Eroului abandonat și persecutat se întâlnește la numeroase popoare. Pentru ceea ce ne interesează, să reținem aceste motive: a) încercările suferite de Cyrus, începând cu abandonarea sa, echivalează cu o inițiere de tip războinic; b) simbolic, viitorul Rege este - sau devine - fiul zeului Mithra (părintele său adoptiv se numește "darul lui Mithra"); c) după victoria sa împotriva regelui mezilor, Cyrus a întemeiat un imperiu și o nouă dinastie; d) ceea ce înseamnă că el a
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
bloca toate tentativele Statelor Unite de a încorpora proiectul controversat al scutului antirachetă (NMD) în sistemul comun de apărare aeriană al celor două țări (NORAD). Otawa refuza să-și dea girul pentru NMD, conceput pentru a proteja continentul împotriva atacurilor statelor războinice, atâta timp cât Washingtonul nu făcea dovada că acest sistem nu era în contradicție cu Tratatul de Neproliferare Nucleară 383. După opozițiile făcute manifeste de Rusia, China, Canada și Franța, în februarie 2000, la Munchen, de data aceasta între experții europeni și
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
a pasiunilor și mișcarea necondiționată a gândurilor. 81 Femeia franceză este devorata între două reprezentări mitice și sublime ale persoanei sale: Femeia și Franța. În reprezentarea colectivă a francezilor, femeia mitică a fost întotdeauna figură emblematica a Franței. Grațioasa și războinica totodată, Franța eternă a fost reprezentată întotdeauna în forma unei statui feminine: fie că persoana colectivă, cum ar fi Marianne (emblemă Republicii franceze) sau Marseillaise și toate reprezentările Libertății, Patriei, Revoluției, Republicii, Civilizației, fie că omagiu adus unei eroine particulare
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
amplă campanie de dezarmare. Din anti-naziști, ei au fost taxați drept pro-comuniști. Ce a deranjat cel mai mult la Pauling a fost primirea celui de-al doilea Premiu Nobel, de această dată pentru pace. Iar pacea n-a plăcut niciodată războinicilor propășiți în conducerea marilor puteri ale lumii. Fiindcă a venit vorba de război, ar fi de amintit că Eduard Buchner (1860-1917), cercetător care a primit Premiul Nobel pentru chimie în 1907 (pentru descoperirea unui complex de enzime implicat în fermentație
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92260_a_92755]
-
serioase investiții americane, franceze și germane în Rusia, care ar putea fi naționalizate în cazul unui conflict ce degenerează în sancțiuni economice, democrațiile occidentale au nevoie de un acord de parteneriat prin care să fie reduse efectele negative ale politicii războinice, expansioniste și ilegale ale regimului Putin. Astfel că au fost reluate, la Bruxelles, discuțiile despre acordul de liber schimb și de protecție investițională dintre UE și SUA (Transatlantic Trade and Investment Partnership) care vor permite Statelor Uninte să exporte gaz
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
bine. Scrie bine pentru că nu are încotro, căci șocurile vieții trăite sunt o provocare căreia îi dă curs și din nevoia de a expia răul, firește, dar mai ales din pornirea de a se reinventa pe sine prin scris. Zeiță războinică, "băiată", vorba bunicii ei, operează fără anestezie, dar cu umor și sarcasm sau cu un hohot de plâns cu greu reținut în gât, tumori, maligne sau benigne, ale lumii în care trăim. Dă seamă, cu o excelentă privire critică, atât
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
Strabon, poartă pecetea mitică a lupului-totem, „simbolul fugarului, al proscrisului care devenea lup” . Așa cum la vechii spartani tinerii treceau printr-o perioadă de inițiere, concretizată în expedițiile nocturne numite criptii, tot așa, și la vechi daci avea loc inițierea războinică în cadrul unei ceremonii în care se petrecea „transformarea” rituală a tânărului războinic în fiară . Se prea poate ca dansul inițiatic al Călușarilor să păstreze rădăcinile adânci ale trecerii tinerilor în rândul bărbaților războinici la vechii daci. Acești tineri inițiați formau
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
și la vechi daci avea loc inițierea războinică în cadrul unei ceremonii în care se petrecea „transformarea” rituală a tânărului războinic în fiară . Se prea poate ca dansul inițiatic al Călușarilor să păstreze rădăcinile adânci ale trecerii tinerilor în rândul bărbaților războinici la vechii daci. Acești tineri inițiați formau o conferie de războinici, care purta numele de „lupi” sau „cei asemenea lupilor”, numele lor dând apoi numele etnic de daci. Deslușind „dimensiunea mitică a istoriei dacilor”, Mircea Eliade găsește similitudini între mitologia
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
erau geto-dacii pentru romani: „Regatul geto-dacic, unificat din nou prin inițiativa cutezătoare a lui Decebal, amenința nu numai poziția Romei în bazinul pontic, ci și în provinciile noi din Balcani și din Europa Centrală. În fruntea unei coaliții a popoarelor războinice, tracice, sarmatice și germanice, el ar fi devenit în câțiva ani un nou Mithridate, deja victoriile sale repurtate asupra legiunilor lui Domițian zdruncinaseră linia de apărare a Dunării și o pace nesigură îi lăsa răgaz ca să pregătească, cu mijloacele pe
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
decât între membrii unor triburi diferite). Trecerea de la modul de viață bazat pe kuren la cel bazat pe ail, ambele nomade, a dus la apariția unui anumit tip de aristocrație a stepei, în jurul că reia se vor strânge elementele războinice, care își căutau mijloacele de subzistență în jafuri și prădăciuni la vecini. Tot acum a apărut noionul (sec. XI - XII), titlu conferit, apoi moștenit, comandantul militar al unităților militare de 10, 100, 1.000 și 10.000 soldați. Comandantul unității
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
amintiți în documentele papale, ungurești, bizantine și rusești, se poate spune că românii au colaborat în plan militar, poate ca auxiliari, așa cum era practica medievală, populațiile sau popoarele supuse mergeau în expedițiile militare în avangardă, așa cum mergeau secuii în expedițiile războinice ale ungurilor. La fel ca alți migratori, cumanii vor crea un imperiu de stepă care îngloba și o parte din teritoriile românești. Acest vast teritoriu, venind de la Don până la Porțile de Fier, numit și Deșt-i kîpciak (stepa comună) , a
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
să plece spre nord, spre teritoriul de astăzi al Poloniei, dacă cea mai mare parte au trecut la sudul Dunării la anul 602, odată cu căderea liniei Dunării, atunci, în teritoriul carpato-pontic, au rămas relativ puțini slavi, lipsiți de șefii lor războinici și, deci, dispuși la o colaborare cu autohtonii. Chiar puțini, influența lor în limbă, în toponimie, în onomastică, în organizarea social-politică nu poate fi neglijată, nici minimalizată. Nu poate fi admisă ideea că slavii rămași la nordul Dunării s-ar
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
și prestigiul armatelor românești câștigate pe atâtea câmpuri de luptă, fără să încetăm să fi fost „poartă pentru Ungaria și Polonia” și „poartă a creștinătății”. Dacă luăm în calcul structura, componența și organizarea armatei otomane, statul otoman fiind un stat războinic, cu funcția 146 de cucerire a idolatrilor și a celor cu cărți relevate (creștini și evrei), vom observa, excluzând exageră rile referitoare la număr (de regulă, 120.000!), că a lupta de la egal la egal și a învinge o asemenea
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]