2,941 matches
-
Conceptul de corp și cel de biologie sunt teme recurente în teoria feministă (Jaggar, 1989, p. 21-42; Anthony, 2000, p. 8-14; Held, 1990, p. 337-344). Alison Jaggar critică perceperea biologiei ca aparținând regnului animal și separarea strictă a acesteia de raționalitatea umană. Biologia reproductivă și în special creșterea copiilor sunt un exemplu elocvent al unor relații interdependente, existente nu numai între părinte și copil, cel din urmă necesitând atenția și grija mai multor adulți pe parcursul dezvoltării sale și devenind la rândul
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
patru condiții ce contribuie la perpetuarea sexismului, pe care le voi reda ca atare: „să păstrezi femeile în ignoranță față de alternativele la ideologia superiorității bărbătești: să nu aibă ca ofertă ideologică abordări de tip feminist, să trăiască strict în paradigmele raționalității masculine”, „să le împiedici să-și vadă problemele ca interese de grup formulabile în termeni politici (să nu devină persoane în sens politic, adică să nu aibă conștiința puterii proprii)”, „să le determini să se perceapă una pe alta ca
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
a fi etalate cu scopul de a constitui o ofertă cu funcționalități unice pe piață. Competitivitatea societății economice depinde doar de competențele sale fundamentale. Aceste trei curente ale abordării cognitive sunt net diferite de modelul economic neoclasic. Ele resping ipoteza raționalității utilitariste fondată pe calculul de maximizare și adoptă noțiunea de raționalitate procedurală în analiza comportamentului organizațional și al luării deciziei. Ele se disting de abordările disciplinare ale guvernanței prin concepția lor, bazată pe crearea și repartizarea valorii (dinamic contra static
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
funcționalități unice pe piață. Competitivitatea societății economice depinde doar de competențele sale fundamentale. Aceste trei curente ale abordării cognitive sunt net diferite de modelul economic neoclasic. Ele resping ipoteza raționalității utilitariste fondată pe calculul de maximizare și adoptă noțiunea de raționalitate procedurală în analiza comportamentului organizațional și al luării deciziei. Ele se disting de abordările disciplinare ale guvernanței prin concepția lor, bazată pe crearea și repartizarea valorii (dinamic contra static) și prin abandonul noțiunii de echilibru în schimbul celui de proces. În
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
căror rentabilitate anticipată este cel puțin egală cu costul capitalului. Respectarea acestor reguli permite a se asigura din punct de vedere financiar că riscurile care decurg din alegerile conducătorilor sunt suficient remunerate și că ele nu alterează valoarea societății. Această raționalitate economică exprimată prin costul capitalului stabilește o legătură strânsă între deciziile de investiții și cele de finanțare. Costul capitalului este costul mediu ponderat al resurselor puse la dispoziția societății de deținătorii de fonduri (acționari și creditori). Din punct de vedere
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
asta/ Că alt bărbat i-a drăgălit nevasta;/ Altmintrelea te va urî de moarte.”92 Phoebus acționează irațional, ca de altfel multe alte personaje masculine puse într-o situație delicată sau limită, Boccaccio și Chaucer răsturnând astfel un primat al raționalității și al stăpânirii de sine specific masculine. Îngrozit de cuvintele ciorii, își ucide soția și își distruge instrumentele și armele. Metaforic, el devine lipsit de logică, de discernământ și este complet 90 Ibidem, p. 21. (trad. n.) 91 Ibidem, p.
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
pescuit, agricultură și procesarea și marketingul produselor piscicole și de acvacultură. Acest fond este alocat pe o bază regională. În anii 1980 logica interguvernamentală a continuat să se manifeste, chiar dacă a fost însoțită de încercări de a impune măcar aspectul raționalității economice prin dezvoltarea unor principii precum concentrarea, programarea și parteneriatul. Din 1986 politica regională a fost raționalizată în termeni de coeziune economică și socială iar reducerea disparităților regionale urma să fie realizată preponderent din cheltuieli ale fondurilor structurale. În plus
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
s-ar referi morala); 3) Ce pot să sper? (domeniul religiei) și 4) Ce este omul? (obiectul antropologiei). Viziunea oferită de Biblie dă răspunsuri fundamentale unor asemenea probleme. Între știință și credință este o concordanță necesară, căci știința (bazată pe raționalitate, Îndoială, metodică, experiment și demonstrație) se consolidează prin credință (care aduce sensul adevărului, binelui, dreptății, iubirii, Înțelepciunii). 2. Valorile reprezintă „standarde sociale”, cadre socialmente constituite, cuprinzând semnificații atitudinale (interpretări generatoare de atitudini) prin care un „subiect axiologic”<footnote Termenul de
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
probleme și conduce spre răspunsuri tot mai semnificative care generează noi Întrebări. De aceea, cea mai durabilă contribuție pe care o teorie o aduce la dezvoltarea cunoașterii științifice o constituie problemele noi pe care le suscită <footnote Popper Karl, Adevăr, raționalitate și programul cunoașterii științifice, În vol. Logica științei, București, Editura Politică, 1970, p. 112. footnote> , astfel Încât „cunoașterea Începe cu o problemă și sfârșește (În măsura În care ea se sfârșește vreodată) cu probleme”<footnote Popper Karl, Cunoașterea și problema raportului corp-minte, București, Editura
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
sfârșește (În măsura În care ea se sfârșește vreodată) cu probleme”<footnote Popper Karl, Cunoașterea și problema raportului corp-minte, București, Editura Trei, 1997, p. 25. footnote>, „probleme tot mai profunde și tot mai rodnice În a asigura probleme noi”.<footnote Popper Karl, Adevăr, raționalitate și progresul cunoașterii științifice, p. 112. footnote> 7. Comunicarea este un proces complex al culturii, realizând numeroase subprocese de natură diferită. Spre deosebire de interpretările „clasice” (moderne) asupra comunicării, care este redusă la transmiterea de mesaje Între o „sursă” și un „receptor
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
este doar Îmburghezirea culturilor războinice și Înlocuirea pasiunilor prin interese, ci, de asemenea, spiritualizarea vieții economice și Înzestrarea acesteia cu aceleași energii competitive care alimentau pe vremuri viața politică. Ființele umane, În mod frecvent, nu acționează ca niște maximatori de raționalitate utilitară În orice sens direct al termenului de utilitate, ci introduc În viața economică numeroase valori morale ale vieții lor sociale de ansamblu”.<footnote Samuelson P.A., L’Économique, Paris, Librarie Armand Colin, 1968, p. 382. footnote> Economia nu mai poate
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
sfera managerială. Pe piață nu se confruntă produse și producători, ci - În mod real - concepții, principii, metode manageriale, comportamente și atitudini organizaționale. În acest fel, modelul japonez, cunoscut și sub denumirea de «lean-productionă (adică, «producție echilibratăă), se bazează pe cooperare, raționalitate, orientare spre interese de grup, angajarea salariaților pe termen lung (chiar pe viață) la aceeași firmă, promovarea În raport cu vechimea (vârsta), ierarhia organizațională redusă, disciplina În execuție etc. Modelul japonez este rezultatul tradiției istorice și culturale japoneze (cu alte cuvinte, după cum
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
Y., op. cit., p. 37. footnote> Experiența japoneză este de o semnificație deosebită pentru Înțelegerea fundamentelor psihoumane ale managementului și ale cerințelor sale de schimbare. Modelul „tradițional” japonez a fost foarte eficace Într-un context sociocultural dat. Bazat pe colectivism, cooperare, raționalitate, eficiență etc., a avut un rol deosebit În succesele de până acum ale economiei japoneze, generând o mare productivitate, preț de cost scăzut și calitate superioară În execuție. Noile contexte ale competiției pe plan mondial fac Însă ca unele aspecte
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
ce nu face parte din intenția lui”<footnote Smith Adam, Avuția națiunilor, vol. I, Editura Academiei, București,1952, p. 305. footnote>. Sintagma „omului rațional” exprimă o importantă orientare (apropiată de cea anterioară) fundamentată, Îndeosebi, de Max Weber (1864-1920). După Weber, raționalitatea implică trecerea de la comportamentul tradițional, spre cel urmărind câștigul tot mai mare. Weber definea chiar „spiritul capitalismului” ca exprimând urmărirea profesională, sistematică și rațională a unui câștig legitim. Tradițional, omul nu urmărea câștigul cel mai mare prin muncă cât mai
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
capitalismului, Editura Humanitas, București, 1993, p. 16. footnote> Ipoteza „omului rațional”<footnote În legătură cu ansamblul viziunilor despre om, a se vedea Oscar Hoffman, Sociologia organizațiilor, capitolul 2.3, Editura Economică, București, 2004. footnote> a fost „relativizată” printr-o nouă sintagmă a „raționalității limitate”. Simon Herbert a arătat că pretenția la raționalitate este limitată În organizație prin: a) informația incompletă și limitată; b) complexitatea problemelor; c) capacitatea limitată a omului de a prelucra informația; d) timpul limitat disponibil În procesul deciziei; e) caracterul
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
omului rațional”<footnote În legătură cu ansamblul viziunilor despre om, a se vedea Oscar Hoffman, Sociologia organizațiilor, capitolul 2.3, Editura Economică, București, 2004. footnote> a fost „relativizată” printr-o nouă sintagmă a „raționalității limitate”. Simon Herbert a arătat că pretenția la raționalitate este limitată În organizație prin: a) informația incompletă și limitată; b) complexitatea problemelor; c) capacitatea limitată a omului de a prelucra informația; d) timpul limitat disponibil În procesul deciziei; e) caracterul conflictual al preferințelor celor ce iau decizii.<footnote Simon
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
o nouă mentalitate, denumită „Munca-Datorie”, generată după reconstrucția postbelică și expansiunea industrială ce a Început să apară. „Această nouă economie, din ce În ce mai diversificată, fundamentată pe o stimulare progresivă a ofertei, a generat un alt sistem de valori. Meritul, cultivarea spiritului Întreprinzător, raționalitatea, eficacitatea și performanța au devenit noi vectori ai unei mentalități având drept principii de bază ordinea, rigoarea metodică și, În special, deontologia profesională. Viața de muncă s-a transformat, deci, Într-un fel de luptă În care cel mai bun
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
de timp, organizațiile au fost private ca simple „instrumente” de acțiune, ca un tot unitar și coerent, structurat pe baza unor scopuri comune și fixe. Integrarea era privită ca rezultând de la sine, „natural” ca urmare a unor scopuri comune exprimând raționalitatea tuturor membrilor organizației. Treptat, s-a ajuns la Înțelegerea faptului că organizațiile reprezintă un mediu cultural complex de viață În care oamenii se comportă pe baza unor interese și motivații diverse (ceea ce Selznick denumea „recalcitranța” mijloacelor umane).<footnote Selznick P.
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
imperativelor sale funcționale. Dimpotrivă, rezultatele depind direct de numeroși factori interni organizației. Așa s-a format, treptat, conceptual de „mediu” al organizației. Organizația nu mai apare ca un ansamblu de „roți” și mecanisme corelate și puse În mișcare de o raționalitate perfectă. Metafora<footnote Metafora Îți permite să Înțelegi un tip de experiență În termenii altuia, sugerând o identitate Între două lucruri pe care, normal nu le-am considera echivalente” (Hatch Marry Jo, Organization Theory, New York, Oxford (University Press, 1997, p.
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
de putere, determinantele tehnologice, culturale, ecologice, procesele de devianță etc. Complexitatea relațiilor În organizație este prezentată de J. March (1988) ca o „ambiguitate” cu patru dimensiuni:<footnote Boudon Raymond, op. cit., pp. 409-410. footnote> ambiguitatea preferințelor actorilor sociali (ca urmare a raționalității lor limitate); ambiguitatea capabilității (care inversează și perturbă raporturile (neunivoce activității, soluții, probleme, mijloace și scopuri specifice acțiunii În organizație); ambiguitatea istoriei (a semnificației evenimentelor trecute, care duce la o Învățare incompletă); ambiguitatea interpretărilor (care subminează comportamentele actorilor). 7. Organizația
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
asta/ Că alt bărbat i-a drăgălit nevasta;/ Altmintrelea te va urî de moarte.”92 Phoebus acționează irațional, ca de altfel multe alte personaje masculine puse într-o situație delicată sau limită, Boccaccio și Chaucer răsturnând astfel un primat al raționalității și al stăpânirii de sine specific masculine. Îngrozit de cuvintele ciorii, își ucide soția și își distruge instrumentele și armele. Metaforic, el devine lipsit de logică, de discernământ și este complet 90 Ibidem, p. 21. (trad. n.) 91 Ibidem, p.
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
pe piața muncii sunt înlăturate. Trecerea de la studiul descriptiv al rolurilor de sex lastudiul analitic al relațiilor de gen propusă de Lisa xe "Disch"Disch este deosebit de relevantă atunci când este aplicată la piața muncii și la dimensiunea sa de gen. Raționalitatea individului (presupusă atât de modelul lui xe "Hakim"Hakim, cât și de cel al capitalului uman), care îi permite alegeri bazate pe preferințe, nu este negată, însă este introdusă în ceea ce Rosaldo (citată de xe "Disch"Disch, 1991) numea un
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
în analiză a modului în care unele instituții (în cazul de față, politicile de reconciliere) sau mecanisme (percepții ale discriminării și rolurilor de gen) pot influența activitatea profesională a femeilor, deciziile legate de dedicarea sau nededicarea față de meserie nu anulează raționalitatea femeilor care au preferințe și acționează în concordanță cu acestea. Lipsa reconcilierii și efectele sale arată însă că este greu să stabilim două categorii esențialiste, dedicate și nededicate profesional, în absența unui termen de referință comun: o piață a muncii
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
1990). Agenții au deci un rol activ, inițiind acțiuni prin care este afectat mediul lor mai degrabă, decât ca ei să fie afectați de acest mediu. Doi termeni pot fi utilizați pentru a descrie această acțiune a agenților: autonomia și raționalitatea așa cum afirmă Wooldridge și Jennings (1995). Autonomia presupune, în general, că un agent funcționează fără intervenția directă a omului sau a altor agenți. Raționalitatea presupune că agenții inițiază orice acțiune în scopul maximizării performanței lor în raport cu o funcție de evaluare. Totuși
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
acest mediu. Doi termeni pot fi utilizați pentru a descrie această acțiune a agenților: autonomia și raționalitatea așa cum afirmă Wooldridge și Jennings (1995). Autonomia presupune, în general, că un agent funcționează fără intervenția directă a omului sau a altor agenți. Raționalitatea presupune că agenții inițiază orice acțiune în scopul maximizării performanței lor în raport cu o funcție de evaluare. Totuși, acțiunea rațională autonomă, așa cum este definită, reprezintă un criteriu prea general pentru agenți, ceea ce face ca în această categorie să se regăsească o clasă
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]