5,324 matches
-
au diminuat sub presiunea forțelor dizolvante ale existenței. Alterat psihologic, descentrat, uitând până și de ultimul său refugiu - casa -, Marlowe „se izbește de forma supremă a vidului” (O’Brien, 1981, p. 78). Logica devenirii personajului se dovedește mai puternică decât radiografia secvențială, operată în cadrul romanului. După cum am mai menționat, linia vieții lui Philip Marlowe e asemănătoare unui ghem care se recompune din fire tot mai subțiri, cele mai recente fiind acoperite de cele mai vechi, precum o cochilie întoarsă din interior
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
editoriale din țară și din străinătate. Astfel, în numărul 35/1934, este publicată o fișă biografică Céline, alături de câteva impresii despre „o carte dantescă”, Voyage au bout de la nuit. Foarte importantă este Profesiune de credință a lui Vladimir Streinu, o radiografie a literaturii vremii, în toate compartimentele ei, cu accent, îndeosebi, pe critica literară, cu strategiile și rosturile ei. Alte rubrici: „Reviste”, „Măști și reflectoare”, „Cronica muzicală”, ținută de Arșavir Acterian, cea plastică de N. N. Tonitza, iar cea cinematografică de Radu
ABALUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285141_a_286470]
-
Goiciu și Avădanei, spre insatisfacția lui Țurcanu, afirmație doar parțial adevărată, întrucât Goiciu nu a fost nici pe departe atât de implicat pe cât au fost Popa „Țanu” și celălalt ofițer politic din închisoare, Gheorghe Sucegan. Nicu Ioniță face o interesantă radiografie a evenimentelor din Pitești într-un articol publicat în revista Memoria 1, definindu-le ca un laborator experimental de psihologie umană în care, printr-un climat de groază și violență extremă, conjugat cu o izolare perfectă și lipsă totală de
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
care a funcționat în același local aproape 10.000 de ceaiuri și gustări, în mod cu totul gratuit. Pentru aceeași categorie a funcționat la sediu ca și în ceilalți ani, cabinetul medical cu ajutorul d-nei Dr. Droc. S-au dat consultațiuni, radiografii, rețete, tratamente și s-au făcut fișe pentru 250 de membre. Ca activitate de grup la centru, s-au realizat adunări săptămânale cu fetele recrutate dintre ucenicele cursurilor profesionale, lucrătoare, funcționare comerciale. S-au ținut cercuri de discuție, pregătire spirituală
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
tocmai aceste persoane, și nu altele, erau recrutate. Cu alte cuvinte, În al doilea fascicul al acestui studiu, prezentăm care era potențialul de acțiune - În termenii puterii simbolice și efective - al acestor indivizi. Pe de altă parte, oferim o succintă radiografie a funcționării structurilor instituționale din cadrul DGP și un cadru mai larg al interacțiunilor dintre diferite instituții comuniste (implicând Direcția penitenciarelor). Utilitatea unui astfel de demers rezidă tocmai În necesitatea de a contura o imagine cuprinzătoare asupra fenomenului carceral comunist În
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
român Îi acordă lui Traian Vuia un ajutor lunar de 15.000 de franci, și Îl repatriază cu puțin timp Înainte de moartea sa, În 1950 (p. 209). Autorul se folosește, de asemenea, de prezentarea cazului Vuia pentru a face o radiografie sumară a diasporei românești la Paris, inventariind asociațiile românești, orientarea lor politică, precum și structura socială a grupului (pp. 203 - 207). Atât Vuia, cât și Enescu sunt apreciați, În scrisorile menționate, pentru că nu au cedat „propagandei reacționare” care căuta să-i
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
fi dorit antologate cândva), persiflând ori șarjând acalmia, lipsa de țel, vanitățile, tabieturile, ticurile provinciale; ispitindu-se a scruta, alteori, dincolo de existențele banale și de locul comun aparent, coloritul „faptului divers”, pulsul agitației balcanice. Umorul benign, acul delicat al ironiei, radiografia sufletului feminin și a universului fragil lasă să se întrevadă, pe alocuri, note comune cu scrisul de mai târziu al Ștefanei Velisar-Teodoreanu, inclusiv în două încercări de roman: Un menaj ca multe altele (accesibil cvasiintegral, prin secvențele înseriate, în 1935
BUCUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285903_a_287232]
-
București, 1980, Versuri, București, 1984, Tristia, București, 1994 (în colaborare cu Puiu Brăileanu). Repere bibliografice: Mircea Iorgulescu, „Floreta de argint”, LCF, 1973, 16; Nicolae Prelipceanu, „Floreta de argint”, TR, 1973, 18; Daniel Dimitriu, „Floreta de argint”, CL, 1973, 14; Poantă, Radiografii, I, 195-197; Al. Condeescu, Neliniștea și speranța poetului, LCF, 1979, 29; Lit. rom. cont., I, 542, 721-722; Liviu Papadima, Valeriu Bucuroiu, „Zidit în fereastră”, TBR, 1985, 284; Dicț. scriit. rom., I, 389; Popa, Ist. lit., II, 467-468. N.Mc.
BUCUROIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285906_a_287235]
-
RL, 1974, 20; Mihail Petroveanu, „Detectivul Arthur” de Emil Brumaru, VR, 1971, 7; Raicu, Critica, 337-344; Al. Andriescu, „Cântece naive”, CRC, 1977, 7; Valeriu Cristea, „Spre o delicatețe infinită”, RL, 1977, 13; Simion, Scriitori , I, 322-327; Iorgulescu, Scriitori, 38-39; Poantă, Radiografii, I, 295-297; Florin Mugur, Emil Brumaru, ST, 1979, 3; Grigurcu, Poeți, 448-455; Cristea, Faptul, 150-153; Doinaș, Lectura, 219-223; Lit. rom. cont., I, 728-730; Gheorghiu, Reflexe, 81-84; Cristea, Modestie, 76-79; Pop, Jocul, 328-396; Călinescu, Biblioteci, 136-144; Grigurcu, Existența, 227-241; Cistelecan, Poezie
BRUMARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285886_a_287215]
-
Convergențe, 287-291; Ciobanu, Panoramic, 194-198; Petrescu, Scriitori, 125-128, 142-144; Dimisianu, Valori, 105-108; Ungheanu, Arhipelag, 87-101; Cristea, Domeniul, 202-217; Regman, Colocvial, 27-33; Iorgulescu, Al doilea rond, 222-228;Nicolae Manolescu, „Bunavestire”, RL, 1977, 24; Ștefănescu, Preludiu, 191-200; Simion, Scriitori, I, 466-484; Poantă, Radiografii, I, 51-54; Ardeleanu, Mențiuni, 80-95; Dimisianu, Opinii, 112-115; Stănescu, Jurnal, I, 95-98; Ioan Buduca, Cei doi Grobei, ECH, 1980, 1-2; Ungureanu, Imediata, I, 249-268; Moraru, Semnele, 185-190, 190-203; Tomuș, Mișcarea, 254-257, 262-265; Piru, Ist. lit., 523-524; Crohmălniceanu, Pâinea noastră, 184-204
BREBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285877_a_287206]
-
319-324; Cristea, Un an, 166-174; Piru, Poezia, II, 353-358; Barbu, O ist., 181-186; Cristea, Domeniul, 121-126; Iorgulescu, Al doilea rond, 264-268; Regman, Colocvial, 192-195; Felea, Aspecte, I, 145-147; Raicu, Practica scrisului, 339-342; Iorgulescu, Scriitori, 40-44; Simion, Scriitori, I, 341-352; Poantă, Radiografii, I, 242-244; Grigurcu, Poeți, 380-383; Marcea, Concordanțe, 271-274; Raicu, Fragmente, 261-263; Cristea, Modestie, 66-69; Sorescu, Ușor cu pianul, 366-371; Cistelecan, Poezie, 139-142; Cândroveanu, Lit.rom., 242-244; Horia Gârbea, Constanța Buzea, „Ultima Thule”, LCF, 1991, 16; Eugen Simion, „Spart e tot
BUZEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285973_a_287302]
-
Mizeriile unei ratificări, Basarabia și ideologia sovietică). Alături de colaboratorii constanți, cei doi gazetari analizează situația politică, morală și spirituală a României într-un moment când înfrângerea Germaniei și a aliaților ei devenea din zi în zi mai evidentă, realizând o radiografie lucidă și echilibrată. Pot fi semnalate și articole semnate de Al. Hodoș (Octavian Goga), Grigore Popa (Puncte de sprijin pentru viitorul românesc), Cezar Petrescu (Scriitorul și libertatea națională), Nicolae Tatu (Aurel C. Popovici, premergător al Unirii), Pericle Martinescu („Geniu politic
CAMPIA LIBERTAŢII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286056_a_287385]
-
Istrati, Undeva pe Dunăre de Al Jar, Cumpăna luminilor de N.Jianu, Judecata de Aurel Mihale, Pâine albă de Dumitru Mircea, Drum fără pulbere, ediția a 2-a de Petru Dumitriu. Tabloul editorial se completează cu romane istorice sau de radiografie a vieții interbelice: Nicoară Potcoavă de Mihail Sadoveanu, Dulăii și Desculț ediția a 4-a de Zaharia Stancu, Marca pregătire de AI. Jar, O alegere de pomină de Ioan Dorin, Numeroase sunt și volumele de nuvele, schițe sau povestiri dintre
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Almanahul publică - într-o mai veche idiosincrazie a clujenilor - un articol critic al lui A.E. Baconsky la adresa unor poezii ale lui Eugen Frunză, publicate în Viața românească. Aceasta (revista), în numărul proxim, prin pana lui Mihai Gafița, face o radiografie a neajunsurilor liricii publicate în revista clujeană. Meciul Viața românească-Almanahul literar, Cluj continuă; căci acesta din urmă, în două numere la rând, deși într-un context mai larg, revine la critica lui E. Frunză menținându-se pe poziții (în nr.
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
și n-o să zboare. Cântăreț cu vată în urechi, Trece coasa-n ierburi - cine bate? Din antologiile mai vechi Râd în hohot numele uitate. Dar să încheiem imaginea, fatalmente incompletă, a literaturii „cenușii, monotone”, cu una dintre cele mai cuprinzătoare radiografii pe tema dată, întreprinsă de Eugen Campus 38, sugerând cititorului lectura în note39 și a altor completări, inclusiv din domeniul criticii literare. „Se mai scriu încă și astăzi lucrări cenușii, monotone, care năpădesc redacțiile revistelor și editurilor, lucrări pe care
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Sorana Ursu, Constantin Varta, Tiberiu Vornic, Ștefan Andrei. Critica fiind bântuită de alte priorități, printre care și analizele în lumina tipicului, puține din aceste cărți s-au bucurat de cronici sau recenzii; despre unele volume am aflat câte ceva din aceste radiografii. S-a mai scris despre două nuvele apărute în serial în Viața românească (Pasărea furtunii de Petru Dumitriu, Cișmele și Noroi de Ștefan Luca) ca și despre romanele Valea Fierului de Dragoș Vicol, Dulăii de Z. Stancu, Frații Jderi de
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
București, 1969 (în colaborare), Zbor ireversibil, București, 1972 (în colaborare cu Aurelia Batali), Stalactite, București, 1979. Repere bibliografice: Martin, Poeți, I, 177-178; Tudor, Pretexte, 243-248; Cristea, Un an, 134-138; Petroveanu, Traiectorii, 281-285; Piru, Poezia, II, 154-157; Raicu, Critica, 334-336; Poantă, Radiografii, I, 153-157; Sasu, În căutarea, 174-176; Steinhardt, Critică, 102-105; Simion, Scriitori, III, 256-259; Grigurcu, Existența, 153-157; Dimisianu, Subiecte, 151-158; Regman, De la imperfect, 224-229; Micu, Limbaje, 286-291; Nicolae Manolescu, Elegii, RL, 1989, 7; Fevronia Novac, O viziune expresionistă, RL, 1991, 46
ALBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285228_a_286557]
-
dezvăluind personalitatea militarului și omului politic, socotit predecesorul lui Napoleon. „Praefatio”, p. XXXV-XXXVI. Jakó Zsigmond, Philobiblon transilvan, cu o introducere de prof. dr. Virgil Cândea, Editura Kriterion, București, 1977, p. 387. Cartea istoricului clujean este una dintre cele mai competente radiografii asupra fenomenului cultural din Transilvania, o cercetare aplicată privind soarta tipografiilor, cărților și, mai cu seamă, a bibliotecilor publice și particulare din Transilvania veacurilor al XVII-lea - al XIX-lea. Ibidem. Biblioteca Brukenthal funcționează ca bibliotecă publică din anul 1817
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
Geo Bogza interpretat de..., îngr. și pref. Antoaneta Tănăsescu, București, 1976; Cristea, Arcadia, 196-199; Martin, Identificări, 139-153, 201-204; Simion, Scriitori, I, 362-368; Vlad, Lectura, 228-235; Tudor Anton, Ipostaze, 39-44; Ștefănescu, Preludiu, 125-132; Ungureanu, Proză, 239-242; Raicu, Practica scrisului, 191-201; Poantă, Radiografii, I, 34-40; Vaida, Mitologii, 163-166; Alboiu, Un poet, 36-39; Popescu, Cărți, 88-92; Băileșteanu, Refracții, 76-86; Șerban, Ispita, 120-127; Zaciu, Lancea, 9-24; Doinaș, Lectura, 154-159; Cristea, Faptul, 42-49; Lit. rom. cont., I, 207-210; Sângeorzan, Conversații, 158-162; Paleologu, Ipoteze, 267-273; Tomuș, Mișcarea
BOGZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285792_a_287121]
-
324-325; Piru, Poezia, II, 369-382; Ungheanu, Arhipelag, 144-146; Barbu, O ist., 374-379; Raicu, Critica, 297-305; Iorgulescu, Al doilea rond, 285-289; Ștefănescu, Preludiu, 112-115; Felea, Aspecte, I, 41-47; Dimisianu, Opinii, 122-126; Iorgulescu, Scriitori, 35-37; Simion, Scriitori, I, 331-340, IV, 151-171; Poantă, Radiografii, I, 231-235; Nițescu, Poeți, 173-180; Alboiu, Un poet, 121-123; Băileșteanu, Abside, 26-48; Grigurcu, Poeți, 372-379; Cristea, Faptul, 116-122; Raicu, Contemporani, 122-126; Zaciu, Lancea, 94-100; Grigurcu, Critici, 579-581; Felea, Prezența, 220-223; Pop, Lecturi, 85-90; Raicu, Fragmente, 247-254; Cristea, Modestie, 58-61, 194-201
BLANDIANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285758_a_287087]
-
339-343; Constantinescu, Scrieri, I, 345-349; Sebastian, Eseuri, 310-314; Lovinescu, Scrieri, II, 414-419, VI, 263, VIII, 225; Streinu, Pagini, I, 166-169, VI, 126-135; Cioculescu, Aspecte, 385-397; Călinescu, Ist. lit. (1982), 923; Crohmălniceanu, Literatura, I, 376-377; Popa, Dicț. lit. (1977), 106-107; Poantă, Radiografii, I, 18-26; Dicț. scriit. rom., I, 338-339; Faifer, Pluta, 49-54. F.F.
BOTEZ-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285831_a_287160]
-
A doua carte, 104-113; Valeriu Râpeanu, Pe drumurile tradiției, București, 1973, 219-222; Andriescu, Disocieri, 134-142; Felea, Secțiuni, 164-172; Bălan, Artă, 173-181; Piru, Poezia, II, 25-35; Barbu, O ist., 100-104; Titel, Pasiunea, 62-64; Martin, Acolade, 156-172; Zaciu, Alte lecturi, 25-32; Poantă, Radiografii, I, 169-174; Stănescu, Jurnal, I, 192-197; Zaciu, Lancea, 74-78; Felea, Aspecte, II, 108-112; Sângeorzan, Conversații, 42-55; Cândroveanu, Poeți, 73-77; Zaciu, Cu cărțile, 69-77; Martin, Paranteze, 71-83, 132-137; Ciobanu, Opera, 152-155; Munteanu, Jurnal, III, 74-78, 194-210, VII, 195-198; Marcea, Atitudini, 148-151
BRAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285850_a_287179]
-
2001, 71-74, 100-102, 147-150; George Cușnarencu, Viața unui ambasador la Atena, „Magazin”, 2002, 31 ianuarie; Georgeta Filliti, Diplomația prin cultură, „Curierul național”, 2002, 8 martie; Dan Grigorescu, Valoarea sincerității, „Curierul național”, 2002, 8 martie; Ion Dodu Bălan, Literatura subiectivă sau Radiografia unui suflet, „Palatul justiției”, 2002, 8; Sultana Craia, Amintirile unui diplomat scriitor, „Diplomatic club”, 2002, 8; Nicolae Mareș, Autentic curs de inițiere în ABC-ul diplomației, „Diplomatic club”, 2002, 8. N.M.
BRAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285850_a_287179]
-
este, în schimb, maniheismul autorului: hoții, falsificatorii sau proxeneții sunt îndeobște semnalați prin onomastica lor - nume cu rezonanță grecească ori armenească, drept reprezentanți irecuperabili ai „vechiului regim”. O calitate a scrisului lui B. este aceea de a oferi o bună radiografie a mediilor infracționale, chiar dacă sensul demonstrației e fals, iar incursiunile psihologice extrem de sumare. În Samsarul, bunăoară, sunt anchetați locatarii unui bloc în care a avut loc o crimă, prilej de a pune în mișcare un întreg repertoriu de fizionomii, comportamente
BARBUCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285629_a_286958]
-
poezia care l-a consacrat pe B. În prezentarea cărții Comuna de aur, Paul Georgescu prognoza un „poet al ideilor, [...] al meditației filosofice”, ilustrând „capacitatea alchimistului de a transpune conceptul în imagine poetică”. S-ar mai putea adăuga înclinația către radiografia „dimineții simțurilor”, exaltare / exultare solară prin care „materia” e propulsată, modulată, în „azurul suplu” și-n „căile stelare”. Notabilă era și setea de rostire: elan irepresibil de transferare în cuvânt a clocotului juvenil. „Cititorule, viața mea a trecut în cuvinte
BALTAG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285591_a_286920]