1,568 matches
-
O explozie intensă, un gheizer de flăcări luminează noaptea și mașina se transformă într-o grămadă de fiare contorsionate care ard cu vâlvătăi puternice. Trupul căpitanului este proiectat prin parbriz sub forma unei torțe umane. Din mai multe direcții răsună rafale de mitralieră. Strigăte îngrozite se aud de peste tot: Rumänen angreifen! Rumänen angreifen!163 XIII A venit toamna în București, este septembrie. Un anotimp plin cu numeroasele studente frumoase care inundau odată orașul, dar acum capitala este un loc trist care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
fost pedepsiți cu arest sever 10 zile, așa cum și tatăl dumitale trebuia să plătească pentru ceea ce a făcut. Unde am ajunge dacă fiecare ia legea în mână și o aplică după capul lui? Replicile se amestecă în țăcănitul continuu, ca rafalele unei mitraliere, al mașinii de scris. Obosit, locotenentul Răducu privește printre zăbrelele ferestrei mari din spatele locotenentului major, către foișorul de pază al unității, dar fără să-l vadă. "Mda, își spune în sinea lui, Armata Roșie eliberatoare știe să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
se repeta de la un tablou la altul, experimentează, propune mereu texturi diferite, chiar și în cadrul aceleiași lucrări. În "Peisaj la Wargemont" (1879), artistul folosește trăsături uniforme de penel pentru a crea o combinație amețitoare de verde, mov și albastru... În "Rafala de vânt" (1872), penelul urmărește linia ierbii și a tufișurilor care se îndoaie și se întrepătrund pe o colină, în bătaia vântului.... Uneori Renoir pictează cu delicatețe și claritate ce aduce aminte de ucenicia sa ca decorator de porțelanuri. Alteori
Arta secolului al XIX-lea văzută din alte unghiuri by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/8686_a_10011]
-
întîi privirea asupra chipului meu, ca și când nu i-ar fi venit să-și creadă ochilor. Sufletul însă îmi era inert, ascuns și tăcut, încît mă ferii de această privire, mă uitai într-o parte, închisei ușa pe care o băteau rafalele viscolului și uitai că sosisem acasă, deși sosisem aievea și într-o fracțiune de secundă văzusem ochii ei încărcați de iubirea de altădată. Dar Matilda nu mă luă în seamă, mă îmbrățișa, își vîrî chipul între obrazul și gâtul meu
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
în jurul ei și îi respectam tăcerea. Într-o zi mă așezai la birou și începui să-mi răsfoiesc hârtiile. Era mare liniște în odaie în timp ce afară plopii mei adolescenți, lipsiți acum de frunze, se aplecau uneori foarte tare, chinuiți de rafalele vântului. Îmi simțeam sufletul plin de această liniște și de prezența ei în patul meu. Din când în când mă întorceam să văd ce face și privirea mi se oprea îndelung pe lucrurile ei, ceasul așezat pe lunga noptieră încărcată
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
nu era în firea ei să pună în scenă pentru noi doi o moarte atât de romantică și fără vlagă. Sării in picioare: "Gata, strigai, hai acum să urcăm!". Și în clipa aceea zării și eu, la doi pași, printre rafalele furtunii, umbrele mișcătoare și impasibile ale telescaunelor. Adevărul era că, deși furtuna nu se potolea, negura nu mai era atât de deasă. Ea se sculă parcă cu regret... Ne luarăm schiurile în spinare și ne urcarăm nu fără dificultate, fiindcă
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
căutară în întuneric o țigară în sertarul noptierei, dădu un bobârnac în capătul cilindrului și așteptă să devină incandescent. Ceva... capul se răsuci brusc. Nimic. Doar zumzetul ceasornicului. În cameră nu se aflau decât Jones și ea. Cu certitudine, nici o rafală de vânt. Se înclină în stânga și mâna pipăi în fundul sertarului noptierei în căutarea cărții de vizită a lui Burke. O răsuci între degete, apoi o introduse într-o fantă a consolei încastrată în mobilă. Pe ecranul care ocupa peretele opus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
mări lumina disponibilă și restabilea pe cât putea claritatea. Rezulta o imagine strălucitoare dar contrastată. Era suficient. Arhitectura coloanei era înainte de toate funcțională. Înfrumusețarea mediului putea să mai aștepte, până când orice efort în acest sens nu va fi zădărnicit de vânturi. Rafalele biciuiau sfărâmăturile de rocă care erau prea mari pentru a putea fi vânturate. O bucată de metal se legăna lovind neîncetat un perete din apropiere. Câteva tuburi de neon pâlpâiau și difuzau o lumină nesigură. Vocea lui Gorman răsună sec
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
Vibratoare, murmură. S-a tras în prostie. La postul de operații, Ripley se uită la Bucke. ― Victimele unei epidemii năprasnice nu se ridică să ciuruie cu vibrante pereții casei lor. Oamenii lipsiți de mijloace de comunicare nu se plimbă trăgând rafale de arme automate în toate părțile. Dacă așa au reacționat, au avut un motiv serios. Burke dădu din umeri, apoi se întoarse la ecrane. Apone se strâmbă observând stricăciunile. ― Ce porcărie! În pofida aparențelor, el nu emitea o părere asupra stărilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
se prăbuși în dreapta lor; avură timp să zărească o siluetă neclară, dincolo de mesele de preparare. Vasquez se răsuci cu suplețe și degetul apăsă pe trăgaci. Atunci, Hicks se folosi de pușca lui, pentru a devia țeava armei grele a cărei rafală atinse tavanul. Sub o ploaie de stropi de metal topit. Vasquez se întoarse înjurând. Fără să-i pese, Hicks înainta în linia de tragere și îndreptă lampa sub un șir de dulapuri metalice, Rămase așa parcă timp de-o veșnicie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
de Neanderthal modern, armându-și criblorul. ― Intrăm în horă, făcu ea. Punându-se spate în spate deschiseră simultan focul și două arcuri de foc țâșniră din cribloare. Păreau doi sudori care asamblau coca unei nave spațiale. În această sală închisă, rafalele erau asurzitoare. Pentru cei doi operatori de criblor, acest vuiet era comparabil cu o fugă de Bach. Vocea lui Gorman răsuna în receptoarele lor, abia sesizabilă din cauza tumultului. ― Cine trage? Am interzis folosirea armelor grele, ce dracu'! Vasquez ridică mâna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
mort, sau inventariat ca material al stației. Nu se mai controla, dar Apone știa că nu era decât o impresie. Altfel, toți infanteriștii și-ar fi pierdut deja viața. Hicks alergă la femeia care se răsuci agilă și trase o rafală. Silueta de coșmar care-l urmărea fu aruncată înapoi de focul intens al lui Vasquez. Degetele biomecanice se aflaseră doar la câțiva centimetri de gâtul caporalului. În interiorul blindajului, imaginea de pe monitorul lui Apone se învârti nebunește până dispăru. Gorman se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
după el. Ea văzu o mare siluetă întunecată aruncându-se asupra lui Drake și-și modifică unghiul de tragere chiar în clipa în care Hicks îi dădu drumul pe planșeul blindatului. Un fulger lumină un rictus inert și inuman, în timp ce rafalele criblorului sfârtecau toracele monstrului. Un fluid corporal galben viu împroșcă în toate părțile și atinseși fața și pieptul lui Drake. Omul se clătină, din corp ieșindu-i dâre de fum. Acidul rodea repede carnea și oasele. Avu un spasm muscular
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
pe jumătate goale. Ripley verifică deblocarea aruncătorului de flăcări. Printre salve auzeau înspăimântătoare urlete ascuțite. ― Numărul lor? întrebă Ripley. ― Imposibil de spus. Foarte important. Greu de știut câți mai trăiesc și câți au murit. Își pierd membrele dar continuă atâta timp cât rafalele nu le-au tăiat în două. (Privirea lui Hudson se așeză pe un alt contor.) Încă douăzeci de muniții pentru robotul D. Zece... Zero. Brusc, cealaltă armă își încetă tirul și se instaură tăcerea. Un val de fum și unul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
și solul intră în erupție. Niște gheare îl înșfăcară, niște degete puternice se încleștară pe ghete și-l traseră în jos. O altă creatură uriașă îi căzu deasupra și el dispăru în câteva secunde în pasajul inferior. Hicks trase o rafală în direcția cavității, sperând că-i va atinge atât pe comteh cât și pe răpitori, după care porni în fugă, cu Vasquez și Gorman pe urmele lui Ripley. Operatoarea de criblor ridică o barieră de foc ucigător înapoi pentru a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
De-asta legătura lasă de dorit. Cum e acolo? ― Bine și rău. Vântul se întețește, dar naveta a pornit. Sulaco tocmai mi-a confirmat lansarea. Aterizarea este prevăzută peste șaisprezece minute. Nu este ușor să o pilotez de la distanță cu rafalele astea. Sfârșitul frazei fu acoperit de un muget electronic. ― Ce-a fost? Repetă, Bishop. Vântul? ― Nu. Stația de epurare a atmosferei. Sistemul de de-gazare de urgență este pe punctul de a exploda. Nu va mai dura mult, caporale. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
să zâmbească. În comparație cu putoarea tunelelor și conductelor, atmosfera nu prea agreabilă a Acheronului i se părea îmbălsămată. ― Încă puțin. În fața lor, forma zveltă a celei de a doua navete cobora legănându-se spre zona de aterizare, aidoma unui înger negru. Rafalele puternice de vânt provocau tangajul aparatului ghidat de Bishop care stătea cu spatele, preocupat cu consola de ghidaj portabilă. Contactul cu solul, brutal, făcu naveta să alunece lateral și să se oprească nu departe de centrul zonei de aterizare. Manevra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
Ajunse la o ușă care dădea pe platforma de aterizare a nivelului superior. Cu Newt încă agățată în spinare, Ripley împinse panoul și fu năpădită de vârtejuri de vânt și fum. Naveta dispăruse. ― Bishop! Strigătul îi fu luat de o rafală de vânt, în timp ce ea scruta neliniștită cerul. ― Bishop! Newt suspina la gâtul ei. Un vaiet îi atrase atenția: cușca liftului de marfă apăru încet. Ea dădu îndărăt până la balustrada din jurul platformei. Femeia și copilul se aflau la al zecelea nivel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
o țară străină. Mă înfruptam din imaginile păstoase ca bătrâna doamnă Moscu din friptura desfăcută la conacul Z., cadru cu cadru, oscior cu oscior. Pofta mea nu se-oprea aici. Trebuia să trăiesc perpetuu, cu adrenalina împinsă la limită, descărcată rafală după rafală în frica altora, așa că avioanele nu-mi mai ajungeau. Studiam acum trenuri care deraiau, înfigându-se-n mlaștini sau case, autobuze cu școlari izbite de marfare, șlepuri lovind capete de pod, vapoare care se scufundau în ocean în timp ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
străină. Mă înfruptam din imaginile păstoase ca bătrâna doamnă Moscu din friptura desfăcută la conacul Z., cadru cu cadru, oscior cu oscior. Pofta mea nu se-oprea aici. Trebuia să trăiesc perpetuu, cu adrenalina împinsă la limită, descărcată rafală după rafală în frica altora, așa că avioanele nu-mi mai ajungeau. Studiam acum trenuri care deraiau, înfigându-se-n mlaștini sau case, autobuze cu școlari izbite de marfare, șlepuri lovind capete de pod, vapoare care se scufundau în ocean în timp ce pasagerii moțăiau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Richthofen. În câteva zeci de secunde, cele trei aparate ajung deasupra liniilor australiene, purtate din ce în ce mai repede de vântul puternic. Aproape instantaneu, izbucnește măcelul: focurile lui Brown împotriva „Baronului Roșu“, dar și, înainte ca vreunul dintre ei să-și dea seama, rafalele bateriilor anti-aeriene australiene, lovind cerul la întâmplare. Atins de-un snop de gloanțe, avionul lui Richthofen rade culmea ce mărginește râul Somme și, după ce planează pe-o distanță de mai bine de 100 de yarzi, se prăbușește la nord de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
deodată Ippolit, ridicându-se îngrijorat și aproape speriat, privind zăpăcit în jur. V-am reținut prea mult; am vrut să vă spun... mi-am zis că gata... pentru ultima oară... a fost o fantezie... Se vedea că se înviora în rafale, din delirul aproape veritabil își revenea brusc, pentru câteva clipe, își amintea deodată pe deplin conștient și rostea, cel mai adesea fragmentar, idei la care, poate, meditase mult și chinuitor în lungile, anostele ceasuri ale bolii, în pat, în singurătate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
păstrăv pe râu. Întoarce o privire lungă către cuplul tânăr Duma- Ana, ea în costum de baie, hârjonindu-se pe pajiște. E o privire de bărbat de multă vreme singur, privire care pregătește o scenă extraordinară între Stoian și Ana. Rafale de armă automată. Legionarii din pădure atacă. Șoferul primește el gloanțele destinate lui Stoian. Intervin securiștii din gardă. Legionarii sunt unii uciși, alții prinși. Cu toții în GAZ, spre oraș. Legionarul bărbos fixează îndelung picioarele dezgolite ale Anei, cu o privire
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
văzut că acolo se trage. I.A.: Atunci am tras eu cinci gloanțe, că mi-am zis că am fost la trageri și mă pricepeam un pic, iar chiar dacă făceam un incident tot eu îl reparam. Am tras deci o rafală și s-a oprit. "Aha", mi-am zis eu, "l-am prins!" Le spun celorlalți: "Mâine de dimineață ne ducem și luăm leșul de acolo!". Dar când ne-am dus noi a doua zi, nimic. S.B.: Nu v-ați dus
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
prin vie, iar alții prin pârâu și trebuia să se întâlnească la unitate. L.M.: Da. Părerea mea este că aveau misiunea să creeze o diversiune. Se pare că infanteriștii i-au somat, unul a tras și infanteristul a tras o rafală în aer. A fost certat că nu a tras asupra lor, dar el a motivat, spunând că un glonț tras dintr-un PM are efect omorâtor până în 3 000 de metri, putea să facă victime printre civili. Și pe vremea
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]