5,449 matches
-
după izvoade. În icoanele ei se observă desenul modelat (o linie ce curge unduit și care susține cromatica icoanei). Contrastul este viu, predominând roșul, verdele, albastrul, amestecul cald-rece, foița de aur, ușor patinată. Icoana pe sticlă este încadrată de o ramă lată de 5-6 cm., în funcție de dimensiunea acesteia. Prin felul în care este patinată aceasta pune în evidență tematica icoanei. Pe icoanele ei pot fi admirate chipuri de sfinți și scene biblice: Maica Domnului îndurerată, Răstignirea Domnului, Iisus cu vița-de-vie, reprezentând
TÂRGUL DE SFÂNTUL ILIE, BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352352_a_353681]
-
Nu îmi plăcea capitala, mai ales orașele mari și aglomerate, de aceea am părăsit și Constanța de peste 24 ani, cu atât mai mult, cu cât nu puteam lăsa marea și nici pasiunea mea de a alerga pe mare trăgând la rame, fie că era liniștită, sau cu vânt, pe soare, sau pe ploaia care mă mai prindea din când în când... Eram întotdeauna pregătit pentru orice eveniment, căutând locurile unde mă așteptau guvizii flămânzi pentru a-i urca în barcă, satisfăcut
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1241 din 25 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350561_a_351890]
-
deasupra unui covor țesut în război, era așezat un opaiț ce noaptea licărea încet datorită fitilului învechit, aruncând pe întreg interior, lumini pale violete unde abia puteam recunoaște fețele celor dragi ei. Așezați lângă icoane, puși cu multă migală în rame butucănoase date cu bronz argintiu, erau zestrea de la mama sa. Soțul Ion, soldat cu ghete parcă prea mari pentru el și haine atât de strânse pe corp adunate la mijloc de o centură groasă, era singura imagine rămasă de la el
DESCULŢĂ PRIN OGRADA CU FĂN de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351258_a_352587]
-
corp adunate la mijloc de o centură groasă, era singura imagine rămasă de la el. Apoi, Harieta fica cea mare, Mihai și Ștefan, plecați pe rînd la ceruri din cauza unei molimi ce bântuia în perioada anilor 1930, 1939. Într-o altă ramă, erau așezate atât de multe poze cu părinții și bunicii dânsei, ființe dragi ei, pe care eu le cunoșteam doar din povestirile mărturisite. Ceea ce am recunoscut cu mare iuțeală, erau imaginile marilor voievizi Ștefan cel Mare și Mihai Viteazul - puși
DESCULŢĂ PRIN OGRADA CU FĂN de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351258_a_352587]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > DINCOLO DE RAMA TABLOULUI Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 346 din 12 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Dincolo de rama tabloului Pictoriței Mihaela Savu La tine încearcă culoarea invers să curgă Spre-un început mai întunecat de vis Apoi un larg
DINCOLO DE RAMA TABLOULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351447_a_352776]
-
Acasa > Versuri > Spiritual > DINCOLO DE RAMA TABLOULUI Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 346 din 12 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Dincolo de rama tabloului Pictoriței Mihaela Savu La tine încearcă culoarea invers să curgă Spre-un început mai întunecat de vis Apoi un larg somn unde cocorii Ne coboară mai jos de paradis. Tu descoperi dincolo de negru Nopți înverzind,când eu devin o
DINCOLO DE RAMA TABLOULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351447_a_352776]
-
Apoi un larg somn unde cocorii Ne coboară mai jos de paradis. Tu descoperi dincolo de negru Nopți înverzind,când eu devin o toamnă, Iar prin rana cenușiului integru Văd chipul tău de rouă,Doamnă. Al.Florin ȚENE -------------------- Referință Bibliografică: Dincolo de rama tabloului / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 346, Anul I, 12 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
DINCOLO DE RAMA TABLOULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351447_a_352776]
-
Acasa > Stihuri > Nuante > ÎN RAME ÎNGUSTE, DIN LEMN CERUIT Autor: Luminița Cristina Petcu Publicat în: Ediția nr. 346 din 12 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Am înțeles că toate incertitudinile nu valorează cît o piramidă pustie, și că lașitate înseamnă nu numai să eviți sau
ÎN RAME ÎNGUSTE, DIN LEMN CERUIT de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351440_a_352769]
-
de-a fi ieșit în afara mea. Aproape c-am încremenit într-un rictus din propriile clepsidre așteptînd, desigur, ca absurdul și rudele sale mitologice să-și croiască drum, indiferent și inexplicabil prin sufletul meu desfrunzit de tot. Referință Bibliografică: În rame înguste, din lemn ceruit / Luminița Cristina Petcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 346, Anul I, 12 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Luminița Cristina Petcu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
ÎN RAME ÎNGUSTE, DIN LEMN CERUIT de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351440_a_352769]
-
Din zona unde am ajuns eu, se mai auzeau încă motoarele pescarilor profesioniști, care-și conduceau bărcile spre larg, spre apa mai adâncă, mai rece și mai bogată în pește. Colegii mei, mai puțin norocoși, explorau noi zone, trăgând la rame. În depărtare, ca o adiere, se auzea șuieratul unei locomotive. Trenul șerpuia paralel cu șoseaua, ducând sau aducând călători veniți în vacanță pe litoral. Între timp, m-am hotărât să încerc să folosesc o voltă pentru capturarea unui eventual calcan
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350729_a_352058]
-
să mă pregătesc de plecarea la mal. Era prea cald și deja peștele nu mai mușca. Apa mării aproape fiartă și lipsa curenților au amorțit peștele pe fundul apei. Am strâns sculele, mi-am recuperat parâma[ix] ancorei, am montat ramele și cu minciogurile puse în barcă, am început să trag liniștit la vâsle. Cu speranța că la mal voi găsi cumpărători, am cântărit din priviri grămada de pește, considerând că totuși a fost o zi mulțumitoare, pentru o asemenea vreme
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350729_a_352058]
-
frunză de brusture verde, cu haine colorate - din cojile de ouă, jeleam și-i petrecem o oră, chiar două. În floare livada se-mbracă, albinele colindă din cracă în cracă, polenul din floare-l transformă în miere și faguri, în rame, clădesc în tăcere. Un trântor reginei îi intră în grații, dar matca-l trimite la muncă, că floarea se trece ș-apoi o să plângă... Vremea a trecut și iată, clasa I am absolvit, cu Diplomă de merit premiată, și uite
PROFIL DE AUTOR de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 114 din 24 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350811_a_352140]
-
-i viitor, / aștept să devin copil, / să fie decembrie / în orice april, / să fie iarnă / în orice primăvară, / să fie duminică, / în orice luni, / să fie mamă / în orice femeie, / până când sângele meu / devine fotografie, / până când tu / o să-mi fii ramă. / 3 decembrie 2011”. Tot sub semnul bilanțului legat de vârstă este și poemul “Criogenie” - “În fiecare iarnă / deschid un sertar, / în care-arunc de-a valma / amintiri de peste an - / poate că frigul / în care vor sta / va face să se strângă
LACRIMA UNEI SECUNDE.VOLUM ANIVERSAR: NICOLAE BĂCIUŢ, CINCIZECI ŞI CINCI ; CRONICĂ: CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 344 din 10 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351512_a_352841]
-
țânc, / Ce să le dea, din ei, să fie / Și pâine, dar și poezie - // Poeții noștri de la țară, / Chiar dacă vor, nu știu să moară, / Doar se întorc la ei, în sat, / Să facă sfinților, curat - // Și sfinții stau, cuminți, în rame - / Atâția tați, și-atâtea mame, / Cât nu încap nici în icoane / De câte lacrimi au în rane - // Poeții noștri de la țară, / Când urcă-n cer, în sat coboară, / De-a dreapta tatălui, năframă, / Precum o inimă de mamă -/8 ianuarie 2009
POEZIA CA EXERCIŢIU DE SUPRAVIEŢUIRE. CRONICĂ LA CARTEA LUI JIANU LIVIU-FLORIAN ALTER IUDA , SEMĂNĂTORUL, 2011 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351525_a_352854]
-
în ochii sătenilor un adevărat univers. Despre acest context, Constantin Noica scria: “De învățat înveți multe și de la toți.Dar profesor nu e decât cel care te învață să înveți “. E suficient ca prozatorul să apese pe protuberanțele realului din “rama “ rememorării, pentru ca seva acestuia să se coaguleze într-un tablou sugestiv. Autorul e preocupat nu doar să ridice voalul subțire de pe chipul acestei lumi, a satului oltenesc, ci și să descopere noua mitologie, cu toate obiceiurile ei, arhetipurile stării de
FLORIAN VĂIDEIANU-MEMORIILE CA MĂRTURISIRE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 717 din 17 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351723_a_353052]
-
pentru care basmele vin în primul rând de pe ecranul televizorului, sub formă de desene animate, și mai rar tipărite pe hârtie. Pe de altă parte, autorul conferă note de modernitate poveștilor din volum prin recurgerea la teh �nica povestirii în ramă; povestea în sine este prilejuită de o ocazie în care bunicul petrece timp cu cea mică, pe care o „vrăjește “ cu narațiunile ce le născocește anume pentru ea. Asemeni lui Ion Creangă, cel mai de seamă autor de bame culte
INCURSIUNE ÎN LUMEA COPILĂRIEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 715 din 15 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351712_a_353041]
-
unui înger chipul, Din care izvorăsc adânci și reci lumine, A cărei strălucire cuprinde infinitul. Și ochi-ți verzi sprânceana-ncet ridică, Când nerostite întrebări te cheamă, Lacrimă și iubire prinse-ntr-o panglică, Ți-ascunde sufletul ca într-o ramă. Iar glasul tău semeț străbate zarea, Când luneci pe al vieții val, Miresme de flori pui în cugetarea Ta, prin vene-ți curge sângele regal. Portretul tău cu neplânsele lacrimi, Ființa îmi descântă, când pleoapele închid, Îl port în suflet
PORTRET de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 403 din 07 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346701_a_348030]
-
mall-uri, sedii de bănci înclinau copacul într-o parte și-n alta, ca la un cutremur. Soneria țipă ca un strigăt deschise buimac ușa „nenea îmi dai și mie 50 de bani ?” zice un puștiulică vrând să intre în ramă Doar sânii țărăncii respirau adânc pacea izvorâtă din istoria îmbrăcată decent , cu picioarele goale cu ía curată cu busuiocul în păr cu dimineața proaspătă refugiată în atelierul din mijlocul orașului bucuria plângea cu petale violet culorile țâșneau din degetele sale
ATELIERUL de TEO CABEL în ediţia nr. 695 din 25 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351111_a_352440]
-
alin cu nalba luminoasă Mă-năvălui în miresme, plăcere, împlinire Culeg cu mâna stângă, din inimă, iubire Și verdele din iarbă mă face iar voioasă. Împletitura-i gata, și-atât de minunată... Mă-ndrept sfioasă-n grabă spre vechea oglinjoară Din rama ei sculptată - doar cântec de vioară Și-o dulce fetișcană zâmbește-mbujorată. Oare sunt eu aceea? Sublimă transformare! Am astrele-n privire să mă călăuzească Să fi mascat necazul cu un lăstar de floare? Și pașii-mi fug, sălbatic, spre-o
POEZIA ŞI PENELUL ! de GETA ELIA VOICU în ediţia nr. 826 din 05 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345650_a_346979]
-
l-a trimis în celulă pe Jenică Bărbier, țăran din Vultureni-Bacău, care i-a devenit un fel de înger păzitor. Iar domnul Nicolae Purcărea i-a spus, în schimb, povestea generației sale, continuatoarea eroicei generații de la 1922. O poveste în ramă, o poveste în poveste despre Mișcare și Căpitan, despre idealul care l-a animat, despre Don Quijoții acestui veac, cum îi numește domnul Nicolae Purcărea pe camarazii săi. O poveste începută de la icoană și cântec, cu înălțări și căderi, încheiată
RECENZIE – NICOLAE PURCĂREA, “URLĂ HAITA”, EDITURA FUNDAŢIA “SFINŢII ÎNCHISORILOR”, BUCUREŞTI, 2012, 287 PAGINI. ISBN: 978-973-0-13962-4 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 797 din 07 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345609_a_346938]
-
precum pocnește-n sobă un foc din ciocălăi și cauți prin cenușă, ca orbu-n portofel, o ultimă-ncercare, măcar un bob de jar, sperând într-o minune, în ceaiul de plafar... iubire românească, cu iz de năbădăi, cu busuioc în ramă și poză de mireasă, sub ochelari de soare te-ascunzi de vânătăi, tu pururea fecioară și cenușăreasă!.... din visul de prințesă te-ai dat unui samsar și îți îneci amarul în ceaiul de plafar... iubire românească, cu iz de năbădăi
IUBIRE ROMÂNEASCĂ, CU IZ DE NĂBĂDĂI de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 787 din 25 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352058_a_353387]
-
Acasa > Strofe > Creatie > MERSUL PE MARE Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 788 din 26 februarie 2013 Toate Articolele Autorului Puțin credinciosule, pentru ce te-ai îndoit? Matei 14.31 ------------- Vâslașii obosiseră trăgând la rame apa creștea la picioarele lor și Simon în acea noapte adâncă știa că ei îneca-se-vor Pământul rămăsese departe Învățătorul Se ruga pe munte iar ei aveau moartea în față și nu știau cum s-o înfrunte De ce nu
MERSUL PE MARE de ION UNTARU în ediţia nr. 788 din 26 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352071_a_353400]
-
mișcat din jilț deloc De parc-aș fi stăpânul lumii Și altă-ngrijorare nu mi-i Iahnia doar să nu dea-n foc. Mersul pe mare Puțin credinciosule, pentru ce te-ai îndoit? Matei 14.31 Vâslașii obosiseră trăgând la rame apa creștea la picioarele lor și Simon în acea noapte adâncă știa că ei îneca-se-vor Pământul rămăsese departe Învățătorul Se ruga pe munte iar ei aveau moartea în față și nu știau cum s-o înfrunte De ce nu
PRIMĂVARĂ BRUSC de ION UNTARU în ediţia nr. 788 din 26 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352072_a_353401]
-
2014 Toate Articolele Autorului Îmbracă-l pe astăzi în haină de flori Și prinde-i și fluturi la subsiori, Brodează-i la poale un zâmbet din soare Cinstește-l ca ziua de sărbătoare. Ieri e trecut și prinde-l în ramă Cronos acasă copilul își cheamă. Frunzele toate își țin legământul În valsul lor sărută pământul. Mâine pe luntre, purtat de un val, Aduce și cerul și peștii la mal. Pe vâsle de vise cuprinde și largul, Pe steag de speranță
IUBEŞTE ŞI IARTĂ! de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1342 din 03 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352184_a_353513]
-
țipete în vânt Ca încruntarea lui să te întoarcă Din nou în iarna ta de răzgândiri Să-ți ningă iar cu dacă și cu parcă Pe buzele rostirii și-n priviri. Nu știi ce vrei! Ți-s drumurile toate În rame de-ncercare, argintii Și orice pas se-mpiedică de poate. Îți vor rămâne verbele pustii De nu vei șterge virgule de geruri Și cratime de vifor ne-mblânzit. Poți răsuci povestea-n mii de feluri Ca să ajungi pe valul potrivit... Referință
BALANS PE TĂIŞUL DE GÂND de AURA POPA în ediţia nr. 1330 din 22 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352241_a_353570]